Sunteți pe pagina 1din 30

Conducere numerică – Adrese

geometrice şi tehnologice

 Prin intermediul adreselor geometrice se transmit


informaţii referitoare la traiectoria sculei.
 Adresele geometrice sunt X, Y şi Z. Tot în scopul
programării traiectoriilor sculei mai pot fi utilizate
adresele A, B, C pentru desemnarea mişcărilor de
basculare
 Adresele I, J şi K se utilizează pentru a indica centrul
unei mişcări circulare, deci au tot caracter geometric
 Adresele care desemnează axe de translaţie sau
similare introduc coordonate ale punctelor
programate
16 October 2019 Mircea Viorel DRĂGOI 1
Conducere numerică – Adrese
geometrice şi tehnologice

 Adresele geometrice sunt singurele care acceptă


conţinut în format real
Exemplu: X30.5 Y12.85
 Partea întreagă a coordonatelor programate se
separă de cea zecimală prin caracterul “.” (punct)
Exemplu: X30.5 Y12.85
 Se pot programa coordonate negative. În acest caz,
conţinutul va fi precedat de semnul “-” (minus)
Exemplu: X-30.5 Y-12.85

16 October 2019 Mircea Viorel DRĂGOI 2


Conducere numerică – Adrese
geometrice şi tehnologice

 Programarea coordonatelor
punctelor de pe traiectoria
sculei se poate face în valori
absolute sau relative
(incrementale):
 În cazul programării în
coordonate absolute,
punctele sunt raportate la
nulul piesei

Exemplu: G90 G01 X50 Y18.5

16 October 2019 Mircea Viorel DRĂGOI 3


Conducere numerică – Adrese
geometrice şi tehnologice

 Programarea coordonatelor
punctelor de pe traiectoria
sculei se poate face în valori
absolute sau relative
(incrementale):
 În cazul programării în
coordonate relative,
punctele sunt raportate la
poziţia curentă a sculei

Exemplu: G91 G01 X35 Y12


(pentru explicaţii asupra funcţiilor G01, G90 şi G91 vezi capitolul
dedicat funcţiilor pregătitoare G)

16 October 2019 Mircea Viorel DRĂGOI 4


Conducere numerică – Adrese
geometrice şi tehnologice

 Adresele tehnologice comunică informaţii cu caracter


tehnologic, după cum urmează:
 F programează avansul de lucru. Adresa F se
programează în frazele cu mişcare de prelucrare
(interpolările G01, G02, G03)
 Avansul programat (deşi F este plasat la sfârşitul
frazei) devine efectiv în fraza care îl conţine
 Conţinutul lui F se programează în valori întregi.
 În mod implicit, avansul se exprimă în mm/min, dar se
poate opta şi pentru avans exprimat în mm/rot.
Această variantă e utilizată îndeosebi pentru operaţii
de filetare
16 October 2019 Mircea Viorel DRĂGOI 5
Conducere numerică – Adrese
geometrice şi tehnologice

 Relaţii utile pentru calculul avansului:

sr  sz * z
unde
sl  sr * n
sr = avansul pe rotaţie
sz = avansul pe dinte
sl = avansul longitudinal
z = numărul de ninţi ai frezei
n = turaţia frezei
16 October 2019 Mircea Viorel DRĂGOI 6
Conducere numerică – Adrese
geometrice şi tehnologice

 Exemple
G01 X50 Z23 F150

 G02 X50 Z50 I40 J-12 F100
 G01 Z-12 F50
 Dacă în prima frază cu mişcare de aşchiere sau
înainte de aceasta nu se programează în mod explicit
avansul, mişcarea se va efectua cu un avans foarte
mic, predefinit (constantă a maşinii – la NovaMILL
CNC 10 mm/min sau 0.4 in/min).

16 October 2019 Mircea Viorel DRĂGOI 7


Conducere numerică – Adrese
geometrice şi tehnologice

 Adresele tehnologice comunică informaţii cu caracter


tehnologic, după cum urmează:
 S programează turaţia broşei portsculă
 Turaţia programată (deşi S este plasat la sfârşitul
frazei) devine efectivă în fraza care îl conţine
 Conţinutul lui S se programează în valori întregi.
 S se programează de obicei după schimbarea sculei,
în frază cu M03, care semnifică pornirea turaţiei broşei
în sens orar
 Exemple
 G01 X50 Z23 F150 M03 S2300
 G02 X50 Z50 I40 J-12 S1100
16 October 2019 Mircea Viorel DRĂGOI 8
Conducere numerică – Adrese
geometrice şi tehnologice

 Adresele tehnologice comunică informaţii cu caracter


tehnologic, după cum urmează:
 T programează scula cu care se va face prelucrarea
următoare
 Conţinutul adresei T indică locaşul din magazia de
scule din care va fi preluată scula care urmează să
intre în lucru
 La NovaMILL CNC magazia de scule are 6 posturi,
deci se poate programa T01 .. T06
 T se programează întotdeauna în frază cu M06 care
semnifică apel al subprogramului de schimbare a
sculei
 Exemplu
 M06 T05
16 October 2019 Mircea Viorel DRĂGOI 9
Conducere numerică – Adrese
geometrice şi tehnologice

 Funcţii pregătitoare G
 Funcţiile pregătitoare, G, se utilizează pentru descrierea
traiectoriei sculei sau setarea modurilor de lucru ale
maşinii. Astfel de funcţii permit controlul mişcărilor, al
operaţiilor de găurire, alegerea unităţilor de măsură, etc.
 În mod normal, funcţiile G sunt plasate la începutul
frazelor, imediat după numărul de linie, dacă acesta
există.
 Este permisă prezenţa mai multor funcţii G într-o frază,
cu condiţia să nu se nege reciproc.

16 October 2019 Mircea Viorel DRĂGOI 10


Conducere numerică – Adrese
geometrice şi tehnologice

 Clasificarea funcţiilor G

1. Funcţii modale şi non-modale


2. Grupuri de funcţii

16 October 2019 Mircea Viorel DRĂGOI 11


Conducere numerică – Adrese
geometrice şi tehnologice

 Clasificarea funcţiilor G
 Funcţiile modale sunt efective în linia în care sunt
invocate, dar şi în liniile următoare, atâta timp cât nu
sunt negate de funcţii din aceeaşi categorie.
 EXEMPLU
N20 G21;
N30 G90;
N40 G00 X50 Y50;
N50 G01 Z-5;
N60 X100;
N70 Y120;
N80 X130 Y160;
N90 G03 X150 Y 180 R20;
16 October 2019 Mircea Viorel DRĂGOI 12
Conducere numerică – Adrese
geometrice şi tehnologice

 Clasificarea funcţiilor G
 Funcţiile non-modale sunt active doar în fraza în
care sunt invocate. Dacă se doreşte obţinerea
efectului unei funcţii non-modale în mai multe fraze
consecutive, acea funcţie trebuie apelată în fiecare
din frazele respective

16 October 2019 Mircea Viorel DRĂGOI 13


Conducere numerică – Adrese
geometrice şi tehnologice

 Clasificarea funcţiilor G
 Un grup de funcţii este alcătuit din acele funcţii care
vizează acelaşi aspect al programării
 Funcţiile din acelaşi grup se neagă reciproc
 Nu pot coexista într-o frază mai multe funcţii G din
acelaşi grup
 Dintre funcţiile unui grup, una este “starea implicită”
 Starea implicită este funcţia din grup care are efect
dacă nici una din funcţiile grupului nu este
programată.

16 October 2019 Mircea Viorel DRĂGOI 14


Conducere numerică – Adrese
geometrice şi tehnologice

 Clasificarea funcţiilor G EXEMPLU


 Starea implicită este funcţia O1234
din grup care are efect dacă N10 G21
nici una din funcţiile grupului N20 G28
nu este programată.
N25 M06 T1
 În exemplul alăturat nu s-a
N30 G0 X-5 Y-5
programat explicit tipul de
coordonate; totuşi, ECN N32 M03 S1500
asumă faptul ca au fost N35 G0 Z2
programate coordonate N40 G01 X10 10 F95
absolute, aceasta fiind starea .......
implicită.
......
16 October 2019 Mircea Viorel DRĂGOI 15
Conducere numerică – Funcţii G

 G90/G91 - programare în coordonate


absolute/relative
 Funcţia G90 activează modul de lucru cu
programarea punctelor în coordonate absolute
(raportate la nulul piesei). Programarea în
coordonate absolute este modul implicit de lucru;
 Funcţia G91 activează modul de lucru cu
programarea punctelor în coordonate relative. Din
momentul apelării ei coordonatele utilizate pentru
programarea punctelor sunt măsurate faţă de poziţia
curentă a sculei.
 Funcţiile G90 şi G91 aparţin aceluiaşi grup, deci nu
pot coexista în aceeaşi frază.

16 October 2019 Mircea Viorel DRĂGOI 16


Conducere numerică – Funcţii G

 Programarea
coordonatelor punctelor
de pe traiectoria sculei
se poate face în valori
absolute sau relative
(incrementale):
 În cazul programării în
coordonate absolute,
punctele sunt raportate
la nulul piesei

Exemplu: G90 G01 X50 Y18.5

16 October 2019 Mircea Viorel DRĂGOI 17


Conducere numerică – Funcţii G

 Programarea
coordonatelor punctelor
de pe traiectoria sculei
se poate face în valori
absolute sau relative
(incrementale):
 În cazul programării în
coordonate relative,
punctele sunt raportate
la poziţia curentă a
sculei

Exemplu: G91 G01 X35 Y12


(pentru explicaţii asupra funcţiilor G01, G90 şi G91 vezi capitolul
dedicat funcţiilor pregătitoare G)
16 October 2019 Mircea Viorel DRĂGOI 18
Conducere numerică – Funcţii G

 Observaţie importantă (excepţie):


 Funcţia G90 – programare în coordonate absolute nu
afectează adresele geometrice I şi J care descriu centrul
mişcării circulare

 Pentru detalii privitoare la I şi J vezi capitolul G02/G03 – Interpolare


circulară

16 October 2019 Mircea Viorel DRĂGOI 19


Conducere numerică – Funcţii G

 G28 - revenire în punctul de referinţă


 Punctul de referinţă (Home position, sau punctul de nul
al maşinii) este un punct fix al maşinii unde poate fi
deplasată automat scula. Nulul maşinii este originea
sistemului de coordonate al maşinii.
 Funcţia G28 comandă deplasarea sculei în punctul de
nul (referinţă). Sintaxa funcţiei este:
G90 G28 X… Y… Z… sau G91 G28 X… Y… Z…
 X, Y şi Z pot fi folosite pentru a indica un punct
intermediar, prin care va trece scula, înainte de a
ajunge în punctul de referinţă. Acest punct intermediar
permite deplasarea sculei pe o cale impusă, pentru a
evita coliziunea sculei cu piesa sau cu dispozitivul de
fixare a piesei.
16 October 2019 Mircea Viorel DRĂGOI 20
Conducere numerică – Funcţii G

Punct de Punct de Punct Punct de


nul coliziune intermediar nul

Punct
intermediar

16 October 2019 Mircea Viorel DRĂGOI 21


Conducere numerică – Funcţii G

 Punctul intermediar va funcţiona eficient în vederea


evitării coliziunilor dacă va fi plasat deasupra poziţiei
curente a sculei (mişcarea intermediară să se facă pe
verticală în sus).
 Pentru a asigura o astfel de mişcare, punctul
intermediar se va programa în coordonate relative
 EXEMPLU

G91 G28 Z40

16 October 2019 Mircea Viorel DRĂGOI 22


Conducere numerică – Funcţii G

 G00 - poziţionare rapidă


 Funcţia G00 provoacă o mişcare de poziţionare (fără
aşchiere) cu avans rapid până în poziţia indicata prin
adresele geometrice X, Y, Z. Formatul comenzii este
următorul:
G00 X... Y... Z...
 Valoarea avansului rapid este setată de producătorul
echipamentului (este o constantă a maşinii). Această
valoare poate fi redusă de la 100% la 0% dar numai în
trepte de 10% utilizând facilităţile de suprascriere a
avansului, facilităţi specifice maşinii unelte. O astfel de
reducere este posibilă numai în modul de operare
manual

16 October 2019 Mircea Viorel DRĂGOI 23


Conducere numerică – Funcţii G

 Funcţia G00 blochează compensarea sculei impusă


prin una din funcţiile G41 sau G42. Dacă în momentul
apelului lui G00 este activ G41 sau G42, compensarea
sculei este reactivată numai când este apelată din nou
o funcţie de interpolare (G01, G02 sau G03).

 În urma apelului funcţiei G00 mişcarea după cele trei


axe se efectuează complet independent, cu avansul
rapid. În exemplul ilustrat, G00 comandă deplasarea
săniilor simultan după axele X şi Y cu acelaşi avans.
Aceasta face ca traiectoria sculei să fie frântă

16 October 2019 Mircea Viorel DRĂGOI 24


Conducere numerică – Funcţii G

Y
Scula

Punctul programat
pentru poziţionare

Punctul
de nul X

16 October 2019 Mircea Viorel DRĂGOI 25


Conducere numerică – Funcţii G

 G01 - interpolare liniară


 Funcţia G01 - interpolare liniară provoacă o mişcare de
aşchiere de-a lungul unui segment de dreaptă cu
viteza de avans prestabilită.
 Formatul comenzii este următorul:
G01 X… Y… Z…
 Avansul programat va fi efectiv de-a lungul traiectoriei,
deci cel rezultat din combinarea mişcărilor după axele
de coordonate ale celor două sănii. Valoarea
programată a avansului nu se referă la mişcările
descompuse de-a lungul axelor (nu se aplică fiecărei
sănii).
16 October 2019 Mircea Viorel DRĂGOI 26
Conducere numerică – Funcţii G

 EXEMPLU
N130 G90 G01 X100 Y50 F115

 Avansul F115 poate fi modificat în Modul manual de la 0 la


150% utilizând funcţiile de suprascriere a avansului. 100%
este chiar avansul programat.
16 October 2019 Mircea Viorel DRĂGOI 27
Conducere numerică – Funcţii G

 G04 - temporizare
 Funcţia G04 provoacă o oprire, o întrerupere a rulării
programului. Durata întreruperii este indicată de către
programator prin intermediul adreselor X sau P.
 După cum se utilizează adresa X sau P, durata
întreruperii este exprimată în secunde, respectiv în
miimi de secundă. Funcţia poate fi folosită în formatul:
G04 X… durata temporizării în secunde
sau
G04 P… durata temporizării în 1/1000 s
 G04 este non-modală

16 October 2019 Mircea Viorel DRĂGOI 28


Conducere numerică – Funcţii G

 G20 şi G21 - setarea sistemului de unităţi de


măsură
 G20 selectează sistemul britanic de unităţi de măsură
(inch), iar G21 pe cel internaţional, sau metric (mm).
 Deplasările minime care pot fi programate sunt 0,0001
inch, sau 0,001mm.
 De sistemul de unităţi de măsură selectat sunt afectate
următoarele categorii:
 Adresele geometrice X, Y şi Z.
 Deplasările programate în coordonate relative.
 Avansul programat cu adresa F.
 Valorile corecţiilor de sculă.
 Dimensiunile semifabricatului [BILLET X…….

16 October 2019 Mircea Viorel DRĂGOI 29


Conducere numerică – Funcţii G

 G94 - avansul exprimat în mm/min


 Când este activ G94 avansul programat este exprimat
în ul/min, unde ul este unitatea de măsură pentru
lungime: inch sau mm după cum este activ G20,
respectiv G21.
 G95 - avans exprimat în mm/rot
 Când este activ G95 avansul programat este exprimat
în ul/rot, unde ul este unitatea de măsură pentru
lungime: inch sau mm după cum este activ G20,
respectiv G21.

16 October 2019 Mircea Viorel DRĂGOI 30

S-ar putea să vă placă și