UNIVERSITATEA TEHNICĂ

DIN CLUJ NAPOCA

FACULTATEA DE INGINERIA
CURS 5-6 MATERIALELOR SI A MEDIULUI
TEORIA ALIAJELOR BODEA MARIUS
Diagrame de echilibru CURS DE MATERIALE - I
 MATERIALE I
TEORIA ALIAJELOR

Amestecuri prin difuzie METAL

ALIAJELE = METAL + sau

METALOID
Elementele care formează aliajul
se numesc componenţi

Constituienţii în aliaje

omogeni eterogeni

Amestecuri
Metale pure Soluţii solide Compuşi chimici mecanice de faze
TEORIA ALIAJELOR
TEORIA ALIAJELOR
TEORIA ALIAJELOR
NOŢIUNI DE TERMODINAMICĂ
Pentru buna înţelegere a principiilor şi legilor care stau la baza construcţiei şi interpretării
diagramelor de echilibru sunt necesare introducerea unor noţiuni de bază ale termodinamicii:
Un aliaj poate fi asimilat unui sistem termodinamic. Astfel, prin SISTEM TERMODINAMIC –
înţelegem o porţiune din universul material la nivelul căruia au loc fenomene de schimb de
căldură şi lucru mecanic.

Faza (constituient microstructural dintr-un aliaj, ex. o soluţie solidă) este porţiunea omogenă
de materie care prezintă în toată întinderea sa proprietăţi macrofizice identice (duritate,
presiune, indice de refractaritate etc).

Echilibrul termodinamic este starea unică spre care se postulează că tinde orice sistem, în
condiţii exterioare date (T, P, câmp magnetic, câmp electric) şi care se caracterizează prin lipsa
oricărei modificări în timp.

Parametrii extensivi sau factori de capacitate sunt mărimi ce depind de cantitatea de

substanţă din sistem: masa (kg); numărul de moli; volumul (m3).

Parametrii intensivi sau factori de intensitate sunt mărimi care nu depind de cantitatea de
substanţă din sistem (volum molar, volum specific, temperatură, presiune, concentraţie etc).

Funcţiile de stare termodinamică sunt mărimi derivate din parametrii de stare (energia
internă, entropia, etc).
 MATERIALE I
TEORIA ALIAJELOR
The First Law of Thermodynamics, as stated by
Julius von Mayer, James Joule, and Hermann von
• Principiul I al
Helmholtz in the 1840s, states that energy can be termodinamicii, exprimă în
neither created nor destroyed. Therefore, it is esenţă echivalenţa formelor
called the Law of Conservation of energy. de energie şi conservarea
acesteia;

The Second Law of Thermodynamics, which was • Principiul al II-lea al

advanced by Rudolf Clausius and William termodinamicii precizează
Thomson (Lord Kelvin). The Second Law states
sensul spontan de
that the spontaneous flow of heat always is from
the higher temperature body to the lower-
transformare a energiei şi
temperature body. entropiei sistemelor;

• Principiul al III-lea al
Third Law of Thermodynamics, a principle termodinamicii enunţă
advanced by Theodore Richards, Walter Nernst, imposibilitatea atingerii
Max Planck, and others, states that the entropy of punctului de zero absolut
all chemically homogeneous materials can be (anularea entropiei la
taken as zero at absolute zero temperature (0 K). temperatura de zero absolut).
Procesele termodinamice (în cazul nostru aliajele) sunt
caracterizate de 4 mărimi termodinamice care determină
echilibrul sau transformările suferite de un sistem:
• energia internă (U)
• entalpia (H)
• energia liberă Helmholtz (F)
• energia liberă Gibbs (G)

ENERGIA INTERNĂ este suma tuturor energiilor de mişcare de translaţie şi de rotaţie a

moleculelor şi de vibraţie a atomilor, precum şi a energiilor potenţiale de interacţiune a
atomilor şi moleculelor. Deoarece energia internă este o funcţie termodinamică de stare,
variaţia energiei interne nu depinde de calea pe care se realizează procesul, ci depinde
numai de starea iniţială şi cea finală a sistemului. Atât cantitatea de căldură cât şi cantitatea
de lucru mecanic schimbate de un sistem termodinamic depind de drumul parcurs, însă
suma lor este independentă de drum.
 MATERIALE I
TEORIA ALIAJELOR
Energia liberă Gibbs este indicată pentru fiecare fază: ,
 şi L (diagrama din dreapta).

Punctul 9 corespunde minimului energiei Gibbs pentru

faza , iar punctul 11 pentru faza  (domenii mofazice).

Tangenta între punctele 9-11 corespunde locului

geometric al minimului energiei Gibbs pentru aliaje cu
concentraţie intermediară punctelor 9-11. În acest caz,
sistemul este în echilibru dacă se separă în două faze
(domeniu bifazic).

Se identifică astfel domeniul de concentraţii şi de

temperaturi în care fazele sistemului binar se află în
echilibru termodinamic.
 MATERIALE I
Atomi cu dimensiuni Atomi cu dimensiuni
TEORIA ALIAJELOR mult diferite
apropiate

A Soluţii solide de Soluţii solide de

Component B substituţie pătrundere

În reţeaua c.v.c. (ferita)

interstiţiul maxim are un
diametru de 0,072 nm.

FERITA este o soluţie solidă dintre Fe-C care dizolvă max. 0,022 % C Aspect metalografic a
la 727C. Carbonul se plasează interstiţial în reţeaua cristalină c.v.c. a grăunţilor cristalini de ferită.
fierului (în acest domeniu de temperaturi < 727C), respectiv la limitele
grăunţilor şi în zona defectelor reticulare.
 MATERIALE I
TEORIA ALIAJELOR
Construcţia diagramelor binare de echilibru

Reprezentări grafice în coordonate temperatură - concentraţie (0 – 100%)

pentru sistemele de aliaje. Furnizează informatii despre: domeniile de
existenţă a fazelor; temperaturile la care se produc transformări; structura
aliajelor la diferite temperaturi.
 MATERIALE I
TEORIA ALIAJELOR
Compozitia aliajului
Fractia fazei lichide
Copper nickel alloys are single phase alpha structures
because nickel is completely soluble in copper.
Atomii de Ni (1.91) şi Cu (1.90) având
electronegativităţi şi dimensiuni atomice
apropiate, acelaşi sistem de cristalizare (c.f.c.),
formează soluţii solide pe toată axa de
concentraţii. Acest tip de soluţii solide se
numesc soluţii solide izomorfe.
 MATERIALE I
DIAGRAME CU EUTECTIC
Diagrama cu insolubilitate totala in stare solida si formare de eutectic

Eutecticul diagramei Pb-Sn

(conţine 61.9% Sn)

100 %

LE  ( A  B)  E
tE
Aliber
EUTECTICUL
Constituient structural eterogen (amestec AE
mecanic de 2 sau mai multe faze) rezultat
din descompunerea unei soluţii lichide, la
0
temperatură constantă.
 MATERIALE I Solubilitate limitată şi
DIAGRAME CU EUTECTIC variabilă
• solubilitatea componenţilor variază cu
loc geometric al punctelor de
început de solidificare într-o
diagramă de echilibru a unui
A sistem fizico-chimic binar.
temperatura.
LICHID
• la răcire solubilitatea scade având loc
Curba Curba Lichidus B cristalizări secundare.
Temperatura

Solidus
L+ L+ • intersecţiile izotermelor cu liniile Cf şi
Dg indică pentru fiecare temperatură
C E D compoziţia fazelor  şi .
 
+ ’’E +’’+E • La formare eutecticul este compus din
+’’
+ ’’ E = C + D
f g • Datorită variaţiei solubilităţii în stare
100% Pb 0% Pb solidă au loc transformări – se produce o
0%Sn ’’ ’’ 100%Sn
separare de ” din , respectiv de ” din
100 %
.
 
 E

0
 MATERIALE I
DIAGRAME CU EUTECTIC solubilitate limitată şi variabilă
 MATERIALE I
DIAGRAME CU EUTECTIC Pentru a realiza
Mecanismul de durificare prin precipitare durificarea prin
precipitare, aliajul este
încălzit deasupra
temperaturii de
transformare (punctul 1)
pentru a se obţine o
soluţie solidă α
omogenă, prin dizolvarea
fazei secundare ϴ şi
eliminarea segregaţiilor
chimice.

(12) Odată atinsă temperatura de solubilizare, aliajul este răcit cu viteză mare de răcire, pentru a
împiedica procesul de difuzie a atomilor către potenţialii germeni de nucleaţie.

(23) Se obţine o soluţie solidă αss suprasaturată, care printr-o încălzire corespunzătoare punctului
3, inferioară temperaturii de transformare, va permite atomilor să difuzeze pe distanţe scurte.
Deoarece faza αss este instabilă termodinamic, fiind suprasaturată cu atomi de cupru, aceştia
difuzează din soluţia solidă spre limita de grăunte, unde va forma precipitate fine de CuAl2.
MATERIALE I
 MATERIALE I
DIAGRAME CU EUTECTIC solubilitate limitată şi variabilă
 MATERIALE I
DIAGRAME CU EUTECTIC solubilitate limitată şi variabilă
 MATERIALE I
DIAGRAME CU PERITECTIC Formarea unei solutii solide P

1
2

D+Lc—>P
3

Prin reacţie peritectică între o

soluţie solidă saturată D şi o
soluţie lichidă Lc se formează
o altă soluţie solidă saturată P.
 MATERIALE I
DIAGRAME CU PERITECTIC formarea unui compus chimic AmBn
•compusul chimic nu se
topeşte la temperatura
constantă ci se descompune
într-o fază lichidă şi una solidă
•la temperatură constantă are
loc reacţia peritectică
Lc+BAmBn
obţinându-se o fază nouă
intermediară ca şi compoziţie
(AmBn)

Peritecticul este o fază

care rezultă din reacţia de
compunere dintre o fază
lichidă şi o fază solidă la
temperatura constantă.
 MATERIALE I
DIAGRAME CU FORMARE DE COMPUSI CHIMICI

Topire congruenta (la temperatura constanta)

Diagrame cu solubilitate limitată cu formare Diagrame cu insolubilitate totală cu
de soluţii solide pe bază de compuşi chimici formare de compuşi chimici intermetalici
 1
1 1
2
3
2 2

3
4

DIAGRAME CU FORMARE DE COMPUSI CHIMICI

MATERIALE I
MATERIALE I
 MATERIALE I
DIAGRAME CU FORMARE DE DIAGRAME CU FORMARE DE
EUTECTOID PERITECTOID

2
2

4 4

Eutectoidul este un amestec Peritectoidul este o reacţie de

mecanic de 2 faze obţinut prin compunere între 2 faze solide,
descompunerea unei soluţii solide rezultând o fază nouă de
la temperatură constantă. compoziţie intermediară.
E F + G F + G  P
 MATERIALE I
DIAGRAMĂ CUMULATIVĂ A TIPURILOR DE TRANSFORMĂRI
 MATERIALE I
DIAGRAME TERNARE