Tiroida

Cuprins

1. Generaliăți
2. Vascularizarea și inervația glandei tiroide
3. Histologia glandei tiroide
4. Hormonii tiroidieni
5. Histologia glandei tiroide
6. Etapele sintezei hormonilor
7. Funcțiile hormonilor tiroidieni
5. Hipotiroidismul
6. Hipertiroidismul
7. Bibliografie
 Generalități
- glandă nepereche în formă de fluture
- cea mai mare glandă cu secreție internă
- situată pe suprafața 5-6 inele traheiene
- volumul la adult 18-25 g
Glanda tiroidă este înconjurată de o
capsulă de țesut conjunctiv colagenos,
dens și neregulat a căror septuri de
susținere, formate dintr-o rețea de
reticulină, împart glanda în lobuli neregulați
.
 Vascularizarea și inervația
Vascularizarea tiroidei este asigurată de
- arterele tiroidene superioare și inferioare
- artera Neubauer
din rețelele perifoliculare iau naștere venele:
- tiroidiene superioare
- tiroidiene mijlocii si tiroidienele inferioare.
Debitul sanguin la nivelul tiroidei este in medie de
80 ml/ min, de 3 – 4 ori mai mare decat la nivelul
creierului;

Inervatia tiroidiana propriu-zisa este vegetativa,

simpatica si parasimpatica provenind din ganglio-
Nii simpatici cervicali superiori mijlocii, inferiori si
respectiv din vag.
 Histologia glandei tiroide
Microscopic, tiroida este formata din foliculi
(acini glandulari), grupati in lobuli delimitati
prin tesut conjunctiv cu vase si nervi.
Foliculii sunt sferici sau ovalari si sunt
înconjurați de epiteliu unistratificat
(tireocite) care sunt celule cuboidale;
În interiorul foliculei se află o substanță
coloidală-tireoglobulina (Tg), proteine ​în
care T4 și T3 sunt sintetizate și stocate.

-in hiperfunctie acest epiteliu devine

cilindric,
-iar in hipofunctie este aplatizat.
Acinii contin coloid, cu continut ridicat de
iod. Aspectul microscopic variaza cu
varsta, foliculii avand un continut redus de
coloid in copilarie si la batranețe.
Hormonii tiroidieni
Tiroida- este considerată o glandă unică în
cadrul sistemului endocrin datorită faptului
că poate stoca cantități foarte mari de
hormoni tiroidieni ce pot asigura necesarul
hormonal pentru o perioadă de până la trei
luni.

Activitatea acesteia începe

o dată cu secreția hormonului de stimulare
a tiroidei [TSH] produsă în adenohipofizei,
care sub acțiunea hormonului
de eliberare a tirotropinei [TRH], produs la
nivelul hipotalamusului, va determina la
nivelul glandei tiroide, în special, a
foliculilor tiroidieni
începerea sintezei și ulterior a secreției
hormonilor tiroidieni.
 Hormonii tiroidieni
În prezent au fost depistați patru tipuri de
hormoni tiroidieni reprezentați de
iodotironinele:
- tiroxina [T4],
- 3,5,3' triiodotironina [T3],
- 3,3,5' triiodotironina [rT3]
- 3,3' diiodotironina
.

Sinteza hormonilor tiroidieni are loc în celule

le epiteliale foliculare, de unde sînt trecuţi
apoi şi depozitaţi,sub formă inactivă de
tiroglobulină, în coloidul din interiorul
foliculului.
 Etapele sintezei
hormonilor

1.Captarea activă a iodului

2.Sintaza tiroglobulinei
3.Organificarea cu formarea tirozinelor
4.Cuplarea tirozinelor
5.Secreția în circulație a hormonilor tiroideni

După ce hormonii tiroidieni au pătruns în sînge ei vor fi transportaţi la diferite ţesuturi.

După ce şi-au exercitat efectul biologic la nivelul celulelor diferitelor ţesuturi,hormonii
tiroidieni sînt inactivaţi prin deiodare.
Acţiunea hormonilor tiroidieni
-Ei determină un efect calorigen,intensifică procesele oxidative
celulare. Aproximativ 40% din caldura organismului este
controlată de glanda tiroidă.
- Creşterea şi diferenţierea organismului este oprită in cazul
hipofuncţiei tiroidei la organismele tinere.Dezvoltarea creerului
la om încetineşte ,apare cretinismul,oasele cresc puţin ,organele
sexuale se dezvulta slab.
- Efectul asupra sistemului nervos.Insuficienţa tiroidiană la
animalele tinere reduc mielinizarea fibrelor nervoese, scad
numarul de neuroni şi a cantitaţii de apa din ţesutul nervos
 Afecţiuni tiroidiene
Dereglarea funcţiilor glandelor endocrine determină
apariţia unor boli foarte grave.

Cea mai intalnita afectiune tiroidiana este hipotiroidismul-

atunci cand tiroida nu produce o cantitate de hormoni suficienta.

Mai putin frecventa este si conditia de tiroida hiperactiva, sau

hipertiroidismul, care apare atunci cand glanda tiroida produce
mai multi hormoni decat este necesar.

Daca sunt bine tratati, pacientii suferind de afectiuni tiroidiene

pot duce o viata normala, activa. Daca afectiunile sunt lasate
netratate, atunci ele pot afecta sistemul cardiovascular, sistemul
de reproductie si alte organe interne majore
Simptomele hipotiroidismului
.
•umflarea feței, pleoapelor, extremităților;
•dureri musculare;
•o senzație de slăbiciune în mâini;
•furnicături la nivelul extremităților;
•piele uscată;
•căderea părului, păr fragil;
•încetinirea vorbirii;
•pierderea auzului;
•răgușeală;
•bradicardie;
•pericardită;
•hipertensiune;
•anemie;
•dureri severe de cap;
•perturbarea ciclului menstrual la femei;
•scăderea funcției sexuale la bărbați.
 Diagnosticare
•analiză generală, biochimică al sângelui;
•teste
. imunologice al sângelui;
•biopsie a glandei tiroide;
•ecografie a glandei tiroide;
•scintigrafie a glandei tiroide

Tratamentul hipotiroidismului
•hormoni tiroidieni;
•medicamente glucocorticosteroide;
•medicamente, care conțin iod

Pericol
•comă hipotiroidă;
•tulburări ale sistemului nervos central;
•infarct miocardic;
•infertilitate;
•ateroscleroza cerebrală;
•accident vascular cerebral ischemic.
 Grupul de risc
•femeile
.
•persoanele cu predispoziție ereditară
•persoanele cu boli tiroidiene;
•persoanele care suferă de insuficiență
renală;
•persoanele cu anemia pernicioasă;
•persoanele cu un sistem imunitar slăbit.

Prevenirea
•a consuma produse, care conțin iod;
•a controla nivelul de hormoni în sânge;
•a petrece mai mult timp în aer liber;
•a evita situații de stres
 Cretinismul:
.
• insuficienţa/absenţa secreţiei
tiroidiene post natale sau prima
copilărie, înainte de maturarea
sistemului nervos
• morfologic: nanism, oprirea
dezvoltării sexuale, facies
particular, hipertrofia limbii,
persistenţa fontanelelor şi
neosificarea cartilajelor epifizare,
depozite anormale de grăsime,
întârziere mentală nerecuperabilă şi
metabolism bazal subnormal
 Mixedema
La adulţi insuficienţa tiroidiană accentuată determină apatiţia bolii denumită
mixedem- cea mai severa forma de insuficienta tiroidiana.

•Morfologic
aspectul facial in cazul mixedemului este
caracteristic:
• fata rotunda - de "luna plina", palida, infiltrata,
cu pleoape groase si edematiate, cu impresia
de facies adormit;
• cresterea in volum a buzelor (macrocheilie) si
a limbii (macroglosie), cu aparitia amprentelor
dentare;
• alopecia portiunii externe a sprancenelor, par
capilar rar, aspru si friabil;
• ingrosarea radacinii nasului, cu narile etalate
• gatul este rotunjit, dand impresia ca este mai
scurt;
 TIROIDITELE
Definiţie: inflamaţiile glandei tiroide traduse prin prezenţa infiltratului
inflamator la nivel glandular şi scleroză.

Clasificare:
•Tiroidite acute;
•Tiroidite subacute (granulomatoasă,De Quervain)
-alte inflamaţii granulomatoase:-tiroidita de palpare;
-t.b.c./sifilis teţiar/infecţii fungice
•Tiroidite autoimune:-tiroidita Hashimoto
-alte variante de t. AI;
- tiroidita limfocitară nespecifică;
•Tiroidite de cauze necunoscute:-tiroidita Riedel;
 Boala Hashimoto
O
. afectiune cauzata de o dereglare a sistemului
imunitar care produce anticorpi anti-tiroida sau
limfocite "ucigase", care pur si simplu distrug
tiroida. Cum glanda tiroida produce din ce in ce
mai putini hormoni tiroidieni, glanda pituitara
incepe sa secrete din ce in ce mai multi hormoni
stimulatori de tiroida (TSH) pentru a forta tiroida
sa secrete mai mult. Aceasta fortare a tiroidei
poate sa duca la o marire in dimensiune a glandei
tiroide.
 Hipertiroidism
Hipertiroidismul desemneaza o stare caracterizata prin exces
de hormoni tiroidieni in organism, printr-o productie excesiva.
Simptomele Hipertiroidismului
scadere in greutate, pe fondul unui apetit pastrat, chiar marit
- scaune dese, tremor,transpiratii excesive,
- mancarime la nivelul intregului corp
- palpitatii (inima bate mai repede, chiar in repaus, si uneori neregulat),
- umflatura la nivelul gatului (tiroida marita),
- nervozitate, insomnie,
- stare de oboseala nejustificata,
- inrosire a fetei constanta sau la emotii, schimbare de temperatura,
intoleranta la caldura sau o toleranta mai mare la frig (pacientul se
imbraca mai subtire, nu se mai inveleste noaptea, etc.)
- exoftalmie unilaterala sau bilaterala (ochii sunt mai proeminenti)
hiperlacrimatie, senzatia de nisip in ochi, sa il deranjeze lumina, sa vada dublu, sa
aiba pleoapele/conjunctiva oculara rosii, sa aiba pleoapele umflate
- tulburari de ciclu menstrual infertilitate, marirea sanilor (la barbati).
 Gușa
. Definiţie: Mărirea de volum a glandei
tiroide , difuză sau nodulară, cu etiologie
noninflamatorie şi netumorală, însoţită de
hiper/normo/hipotiroidism.
Clasificare (patogenic, morfologic,
funcţional):
1.Guşă dishormonogenetică- defect de
sinteză a hormonilor tiroidieni; nodulară;
însoţită de hipotiroidism;
2.Guşă prin deficit de iod (guşă endemică)-
scăderea aportului de iod; nodulară;
însoţită de eutiroidism;
3.Guşă nodulară idiopatică (guşa
sporadică)-cauze necunoscute, nodulară;
însoţită de eu/hipotiroidism
4.B.Basedow -Graves-mec.AI;
difuză;însoţită de hipertiroidism.
 boala Basedow
Această boală este produsă datorită hiperseccreţie deTRF hipotalamic
care determină elibererea în adenohipofiză a unei cantităţi sporite de
TSH ,iar acesta la rîndul său activează secreţia de hormoni tiroidieni.

Simptome generale -procesele ctabolice se intensifică ,mai ales

degradarea proteinelor şi eliminarea azotului urinar
-tahicardie
-hipertensiune
-creşterea debitului circulator şi respirator,
-hiperfagie
-diaree,irascibilitate şi sensibilitate excesivă,creşterea
afectivitaţii,transpiraţiei ,ochi strălucitori şi eşiţi puţin din orbite
 Cauzele apariției bolii
Basedow
Printre cauzele principale care duc la apariţia bolii Basedow în
primul rînd trebuie citaţi factorii neuropshici.
•traume psihice
•încordările nervoase de lungă durată
•emoţiile puternice şi bruşte
•spaime
•zguduirile psihice
•încordările neuropsihice mai slabe, dar de lungă durată sau
repetate, pot genera hipertiroidismul
 Cancerul tiroidian.
Este forma cea mai frecventă de cancer endocrin. Mai afectate sunt persoanele
între 20 şi 60 de ani, dar poate fi întâlnit şi la copii, bătrâni

factorii etiologici:
-stimularea cronică prin TSH
-deficitul sau excesul de iod
-iradierea externă a gâtului
- iod radioactive
- oncogene, tiroidită.

cele mai multe cazuri de cancer tiroidian sunt descoperite accidental

printr-o ultrasunete. O tumoare a glandei tiroide poate fi simțit numai de la
un diametru de aproximativ 1,5 până la 2 centimetri. În această
dimensiune, este, cu toate acestea, aproape invizibil din exterior si
provoaca nici un simptom.
 Simptome generale ale
cancerului tiroidian
•răgușeală persistentă: Acest lucru poate rezulta dintr-o paralizie parțială
sau completă a corzilor vocale, atunci când daunele tumorale nervi anumite
laringelui.
•Sindromul Horner: Sindromul Horner este de asemenea cauzat de
deteriorarea tractului nervos. Pupila unui ochi este gâtuit (mioză), globul
ocular de partea afectata a scufundat (Enopthalmus) și droops pleoapei
superioare (ptoza).
•dificultăți de respirațieCând tumora îngustă traheea, este mai greu să
respiri.
•Disfagia sau senzația de presiune în gât: Aceasta se produce atunci cand
tumora presează pe esofag si aceasta se îngustează.
ADENOMUL TOXIC TIROIDIAN
(BOALA PLUMMER)
 Adenomul toxic tiroidian sau boala Plummer
reprezinta o formatiune nodulara, localizata la
nivelul glandei tiroide, ce secreta in exces hormoni
tiroidieni, restul tesutului glandular fiind inhibat
functional.

 Afectiunea reprezinta aproximativ 3-5% din cazurile

de hipertiroidie, fiind mai frecventa in rândul tinerilor
(cu varste cuprinse intre 20 si 40 ani) si datorandu-
se existentei mai multor mutatii ale genei
receptorului TSH.

 Adenomul toxic se manifesta clinic prin fenomene

de tirotoxicoza extrem de intense, ce determina in
scurt timp afectarea cardiaca (fibrilatie
atriala, hipertensine arteriala, insuficienta cardiaca
cu debit crescut) si metabolica (cu pierdere rapida
in greutate, pana la casexie
Investigatii radioimagistice și
de laborator
 . Analizele care confirma diagnosticul de hipertiroidism sunt in primul rand
dozarile hormonale: TSH (care va fi mai mic decat normalul), FT4 si FT3 (care sunt
mai mari decat valorile normale de referinta).

 Pe langa acestea, pentru a se stabili cauza excesului de hormoni tiroidieni medicul

poate recomanda dozarea de anticorpi antitiroidieni (anticorpi antitireoperoxidaza -
ATPO, anticorpi antitireoglobulina, anticorpi anti receptor de TSH -TRAB).

 Este importanta pentru evaluarea hipertiroidismului ecografia tiroidiana

 O alta investigatie care poate fi utila o reprezinta scintigrafia tiroidiana. Aceasta

consta in administrarea unei doze mici de substanta radioactiva (iod sau technetiu)
care va fi captata preferential de tiroida; ulterior se va face o poza a regiunii
cervicale si se va evidentia modul in care capteaza tiroida si nodulii.

 Punctia tiroidiana cu ac subtire

 Tratament
-Folosirea de medicamente antitiroidiene prezinta dezavantajul ca nu
rezolva hipertiroidismul decat pe durata utilizarii.
Medicamentele utilizate sunt metimazolul, carbimazolul si propiltiouracilul. Dintre
.reactiile adverse la aceasta medicatie cele mai grave sunt scaderea numarului de
globule albe cu risc de infectii si afectarea hepatica severa.
- Administrarea de iod radioactiv. Consta practic in administrarea unei pastile de iod
radioactiv, acesta va fi captat de tiroida si va distruge tesutul tiroidian. In general
dupa aceasta in decurs de cativa ani se va instala la majoritatea pacientilor o stare
de hipotiroidism. Nu poate fi utilizat la copii si la femeile insarcinate sau care
alapteaza. De asemenea poate duce la agravarea oftalmopatiei.
- Interventia chirurgicala (tiroidectomia totala sau subtotala)
Riscurile asociate acestei interventii
- anestezia generala,
- risc de hipocalcemie (prin lezarea glandelor paratiroide, situate langa tiroida)
- risc de raguseala (prin lezarea nervului laringeu recurent, care trece pe langa
tiroida). Este indicata la pacientii care nu prezinta remisie dupa utilizarea
indelungata de medicatie antitiroidiana sau la cei care prezinta reactii adverse la
aceasta si nu pot lua iod radioactiv, la pacientii cu tiroide foarte mari si la cei cu
noduli tiroidieni suspecti.
 19 semne care îți arată că ai
probleme cu tiroida
 Ești obosit
 Ești deprimat
 Ești nervos
 Probleme cu apetitul și modificări ale gustulu
 Creierul nu mai funcționează la fel
 Ți-ai pierdut interesul pentru sex
 Te simți agitat
 Ai pielea uscată
 Probleme cu intestinele
 Schimbări în timpul ciclului menstrual
 Ai dureri de mușchi sau ale mâinilor și picioarelor
 Ai hipertensiune arterială
 Îți este cald sau frig
 Ești răgușit
 Orarul tău de somn e dat peste cap
 Te îngrași
 Ai părul subțire și cade - Nu poți rămâne însărcinată
 Bibliografie
http://e-sanatate.md/News/925/19-semne-care-iti-arata-ca-ai-probleme-cu-tiroida
https://www.slideserve.com/kamea/tiroida
https://rdnsk.ru/ro/elevated-thyroid-thyroid-parameters-by-blood-thyrotropin-a-letter-
for-the-thyroid-gland.html
http://www.endocrinopedia.info/2015/07/mixedemul-insuficienta-tiroidiana.html
https://www.slideshare.net/zinaidaghimp/bolilesistemuluiendocrin
http://www.docdoc.md/ro/diseases/hipotiroidismul
http://www.endocrinopedia.info/2015/07/adenomul-toxic-tiroidian-boala-
plummer.html
https://www.slideserve.com/eljah/patologia-tiroidian

Aurelia Crivoi, Iurie Bacalov, Elena Chiriţa, «SISTEMUL ENDOCRIN

INTEGRU», Chișinău 2011
Mulțumesc pentru atenție !