Facultatea de Farmacie

Catedra de Farmacognozie si Botanica

Farmaceutica

Tema:”Interdependenta structura chimica-

actiune terapeutica a alcaloizilor.”

Efectuat :Studenta an. III, gr. F1606

Chirica Felicia
Evaluat : Lector
Mercic Ion

Chisinau 2019
Alcaloizii (fr. alcali; gr. eidos- aspect) sunt substanțe organice
heterociclice cu azot, de origine vegetală, cu caracter bazic, rezultate în
urma metabolismului secundar al plantelor, care
dau reacții caracteristice și au acțiune asupra organismelor animale, de
cele mai multe ori de natură toxică. În funcție de
proveniența atomului de azot și de calea biosintetică se pot clasifica în:
 alcaloizi propriu-ziși
 pseudoalcaloizi
 protoalcaloizi
 N-oxizi ai alcaloizilor
Noțiunea de alcaloid s-a stabilit la începutul secolului al XIX-lea,
(Meissner, 1818). Prin alcaloizi se înțelegea în trecut toate substanțele
azotate cu caracter bazic, care aveau acțiune fiziologică
asupra organismelor animale. În grupa alcaloizilor se găseau astfel
unele amine, amide, aminoalcooli, aminoacizi, purine etc.
Clasificare
Nucleul grupei
Alcaloizi cu nucleu pirolizidinic
Alcaloizi cu nucleu piridinic
Alcaloizi cu nucleu chinolic
Alcaloizi cu nucleu condensate ale
pirolidinei si piperidinei
Alcaloizi cu nucleu izochinolinic
Alcaloizi cu nucleu indolic
Alcaloizi cu nucleu chinolizidinici
Alcaloizi cu nucleu purinic
Alcaloizi cu nucleu terpenoidic
Alcaloizi cu nucleu steroidic
Alcaloizi cu nucleu aciclici si
alcaloizi cu azotul in catena
laterala
Componentele grupei
Platifilina;senecifilina;asperulina;
Coniina;lobelina;nicotina
Chinina;cinconina;
Hiosciamina;scopolamina;beladoni
na
Papaverina;morfina;codeina;
Acidul lizergic;acidul izolizergic;
Lupinina;pahicarpina;matrina
Cafeina;teofilina;teobromina;
Aconitina;delsolina;delcosina;
Solasodina;solamargina;jervina;
Muscarina;halegina;smirnovina;
Alcaloizii cu pirolizidină (PA), uneori denumiți baze necine, reprezintă un grup
de alcaloizi naturali, pe baza structurii pirolizidinei. Alcaloizii de pirolizidină
sunt produși de plante ca un mecanism de apărare împotriva erbivorelor
insectelor. Mai mult de 660 PA și N-oxizi de PA au fost identificate în peste
6.000 de plante și aproximativ jumătate dintre ele prezintă hepatotoxicitate.
Acestea se găsesc frecvent în plante din familiile Boraginaceae, Asteraceae,
Orchidaceae și Fabaceae; mai puțin frecvent în Convolvulaceae și Poaceae și în
cel puțin o specie din Lamiaceae. Se estimează că 3% din plantele înflorite ale
lumii conțin alcaloizi de pirolizidină . Mierea poate conține alcaloizi de
pirolizidină, ca și cerealele.Alcaloizii nesaturați de pirolizidină sunt
hepatotoxici, adică dăunători ficatului. PA provoacă, de asemenea, boală veno-
ocluzivă hepatică și cancer hepatic . PA sunt tumorigene . Boala asociată cu
consumul de PA este cunoscută sub numele de alcaloidoză de pirolizidină.
Acesti componenti chimici
se intilnesc in Senecio
platyphylloides si
Symphytum
officinale.
 alcaloizi pirolizidinici
(senecionina, senkirkina,
tussilagina)

hepatotoxicitate

Conţinutul alcaloizilor Frunze

tinere

• Radăcini şi flori > frunze

Frunze
• Creşte cu maturizarea
mature
speciei

• Scade prin uscarea

frunzelor
senkirkina, senecionina şi metaboliţii
primari ai acestora
hepatotoxicitate

Hepatomegalie
• Reacţia metaboliţilor
primari cu
hepatocitul

Leziuni pulmonare
• Prin traversare barierei
hepatice în circulaţia

Hipertensiune
pulmonară
 Toxicitatea alcaloizilor pirolizidinici

boală subacută
ascită,
cu simptome
boală veno- durere surdă,
vagi şi
ocluzivă acută monotonă, în
hepatomegalie
hipocondrul drept
persistentă
Ascită
Hepatomegalie
1988 - 9% Farfarae folium - alcaloidului senecionină
Enciclopedia Botanică Americană: “Planta
Tussilago farfara conţine alcaloizi pirolizidinici,
care nu s-au dovedit toxici la doze mici în teste”.

Datele OMS au arătat că alcaloizii

pirolizidinici produc efecte cronice întârziate,
progresive, chiar după utilizare pe timp scurt
şi în doze mici.
Pentru plantele care ar putea fi folosite timp îndelungat, s-a stabilit o
doză maximă zilnică în alcaloizi pirolizidinici de 0,0001 mg.
Preparate farmaceutice
 Ambele substante au efect spasmolitic
 Eficiente in afectiunile gastrice
Alcaloizii de piridină sunt similari cu alcaloizii cu piperidină, cu
excepția faptului că nucleul lor cu azot conținând azot heterociclic
este nesaturat.
 Aceste substante se
gasesc in Conium
maculatum ,
Lobelia inflata ,
Nicotiana tabacum
Nicotina bine cunoscută și anabazina se disting prin activitatea lor biologică
din această serie de compuși: ambele sunt foarte toxice pentru animalele cu
sânge cald (inclusiv pentru oameni), ambele prezentând un insecticid bun
și, prin urmare, sunt utilizate în creșterea plantelor și în medicina
veterinară. Nicotina, în doze mici, stimulează sistemul nervos central al unei
persoane, în doze mari, depresează și în cele din urmă duce la paralizia
activităților nervoase, respiratorii și cardiace.
 Chinolina este un compus organic
heterociclic cu formula chimică C9H7N. Este
un lichid incolor higroscopic cu un miros
puternic. Reactivii mai vechi, dacă sunt expuși
la lumină, devin galbeni, iar apoi bruni.
Chinolina este greu solubilă în apă rece, dar
se dizolvă ușor în apă fierbinte și în
majoritatea solvenților organici. Din punct de
vedere structural, chinolina este formată
dintr-un nucleu de benzen și unul
de piridină.
 Aceste substante se gasesc
in Arborele de China –
Cinchona succirubra
 Folosită de indienii din Peru în
tratamentul tuturor afecțiunilor
însoțite de febră, scoarța speciilor
de Cinchona a fost introdusă în
Europa abia în secolul al XVIII-lea
pentru calitățile sale febrifuge. Se
folosea pe larg in tratamentul
malariei
Arbore de China – Cinchona sp.
Acțiuni farmacologice și întrebuințări
În anul 1639, în Spania apare prima consemnare a utilizării acestui produs vegetal
ca antimalaric, în 1677 ea fiind înscrisă sub denumirea Cortex Peruanus în prima
ediție a Farmacopeei londoneze, pentru ca în 1820 să fie izolate chinina și cinconina.
Chinina imprimă scoarței de China acțiune antimalarică schizontocidă, cu acțiune
toxică asupra protozoarelor din genul Plasmodium (P. vivax, P. malariae, P.
falciparum). Până la apariția antimalaricelor de sinteză, scoarța de China și chinina
au fost singurele remedii antimalarice.
Chinina dezvoltă o puternică acțiune antipiretică datorită căreia este recomandată,
într-o serie de asocieri, în tratamentul stărilor febrile, al gripei și nevralgiilor. În plus,
chinina este analgezică, determină vasodilatație și hipotensiune, dar prezintă
și acțiune ocitocică, iar administrarea în doză toxică induce pe un uter gravid
avortul.
Alături de acțiunea sa principală, antitermică/antimalarică, scoarța de China are și
proprietăți tonic generale și stomahice (datorită gustului puternic amar),
recomandându-se la convalescenți, astenici și debili, dar și în tratamentul asteniei
din timpul gripei sau în stările postgripale.
Chinidina, un alt alcaloid prezent în produsul Chinae cortex, este utilizată pentru
proprietățile sale antiaritmice deoarece reduce capacitatea de contracție a cordului
și diminuează viteza de transmitere a excitațiilor la nivelul acestuia.
Se prescrie și în tulburările de ritm supraventricular, prin acțiunea sa determinând
dispariția extrasistolelor și a fibrilațiilor. Acțiunea se bazează pe influențarea pompei
Na+/K+.
 Alcaloizii tropanici (greacă tropos-acțiune)
reprezintă o clasă de alcaloizi de tipul biciclo,
care se regăsesc în compoziția
unor medicamente sau substanțe toxice.
Conțin în structura lor un nucleu tropanic.
 Exemple de schelete tropanice:
Exemple de alcalaozi tropanici care sunt esteri formați din
reacția unui acid cu un tropanol:
Hiosciaminăα(–)-Troponol-acid tropanic-Ester
(Troponyltropat)
Atropinăα(±)-Troponol-Tropasäure-Ester
Scopolaminăα(±)-Troponol-Tropasäure-Ester
Cocainăβ-Troponol-acid benzoic-Ester (Troponylbenzoat)
atropina, hiosciamina,scopolamina
 acţiune la nivelul SNV
 acţiune parasimpatolitică: inhibă fixarea Ach
pe receptori(relaxarea musculaturii
netede;scăderea secreţiei glandelor exocrine)
•proprietăţi antispastice( în dureri
determinate de mişcări peristaltice puternice:
gastrite, ulcer, enterocolite, colici intestinale,
biliare, renale, incontinenţă urinară)
•în prevenirea răului de mişcare –acţiune
antiemetică
•la nivelul ochiului -midriază (în colire –0,5%)-
contraindicată la pacienţii cu glaucom
•scăderea secreţiei glandelor exocrine: salivare,
sudoripare,bronşice, lacrimale, diminuă secreţia
gastrică
•asupra inimii - bradicardie - doze mici-
tahicardie - doze mari-în tratamentul iniţial al
infarctului miocardic
•stimulează centrul respirator
•doze crescute -excitaţie avansată
•antidot în intoxicaţii cu
parasimpatomimetice (doze mari)-pilocarpina,
muscarina, ciuperci din genul Amanita,
insecticideorganofosforice
 Un grup mare, foarte divers, de alcaloizi
adevărați, din punct de vedere numeric,
ocupă locul 2 după alcaloizi indolici.
Predecesorii lor în plante sunt aminoacizii
fenilalanină și tirozină. Ele sunt larg
răspândite în plante. In funcție de gradul de
hidrogenare al heterociclului principal,
precum și de adăugarea inelelor suplimentare
la scheletul izochinolinei, grupul este împărțit
în mai multe subgrupe. În prezent, există 19
subgrupe.
 Pentru aceste substante este caracteristic
efectul spasmolitic si analgezic.
 Aceste preparate provoaca dependenta fizica.
 Alcaloizii indolici sunt o clasă de alcaloizi care
conțin în structura lor nucleul de indol sau
derivații săi. Una dintre cele mai numeroase clase
de alcaloizi (împreună cu isochinolina). Sunt
cunoscute mai mult de 4.100 de alcaloizi indolici.
O parte semnificativă a alcaloizilor indolici
conține și elemente structurale izoprenoide. Mulți
alcaloizi indolici au activitate fiziologică, unii
dintre aceștia fiind utilizați în medicină.
Precursorul biogenetic al alcaloizilor indolici este
triptofanul.
 Grupul indolic contine o multime
variata de compusi derivati din acizii
lizergic si izolizergic.
Datorită multitudinii și diversității lor de structură, alcaloizii indolici au un set
mare de efecte farmacologice și sunt utilizate pe scară largă în medicină.
Principalele efecte ale grupului este efectulsedativ ,efectul hipnotic (Passiflora
incarnata L.), extractul lichid de iarbă, care este folosit ca un sedativ la pacientii
cu plangeri de tulburări nevrotice și vegetative, împotriva diferitelor boli ale
sistemului nervos (ateroscleroza, hipertensiune , afecțiuni după crize vasculare
cerebrale, encefalopatie post-traumatică, sindrom post-comoție, encefalită
post-gripa și arahnoidită, post astenie infecțioasă, și așa mai departe. d.),
iritabilitate crescută, nervozitate, slăbirea reacțiilor inhibitoare, tulburări ale
somnului, palpitații, transpirație.

Efectul sedativ posedă, de asemenea, alcaloizii monoterpenoid Rauwolfia

serpentina -. Rauwolfia serpentina Benth, dintre care unele au fost anterior
utilizate pe scara larga in clinica de psihiatrie și neurologice, de preferință, la o
afecțiune neuropsihiatrică având o bază pentru hipertensiune arterială, precum
insomnie persistenta si alte boli. La tratarea schizofreniei, rezerpina este uneori
utilizată în asociere cu alte antipsihotice. Reserpina este, de asemenea,
recomandată pentru tratamentul psihozei alcoolice. În prezent, rezerpina este
folosită în principal ca agent antihipertensiv.
Efectul antihipertensiv este exprimat de Claviceps
purpurea (Fries) Tulasne, în timp ce de fapt,
alcaloizii au un efect tonic asupra uterului și
folosite pentru a induce travaliul și oprirea
sângerării uterine. De remarcat este activitatea
biologică a lui Catharanthus Roseus (L.) G. Don.
care prezintă un interes deosebit pentru medicină
în legătură cu efectul antitumoral, observat atât
în ​preparatele pe bază de plante ale plantei, cât și
în alcaloizii izolați izolați din plante. Cel mai activ
dintre alcaloizi în această privință sunt
vincalecoblastina (vinblastina) și leucocristina
(vincristina). Ei au activitate citostatică
antitumorală, blochează mitoza celulelor în stadiul
metafazei, inhibă înmulțirea celulelor tumorale și a
limfocitelor și, într-o măsură mai mică, afectează
eritropoieza. In fructe physostigma venenosum -.
Physostigma venenosum Balf, conține un alcaloid,
fisostigmina, care este un inhibitor al
colinesterazei reversibil utilizat în practica
oftalmologice în glaucom, precum și în
neuropatologie miastenie, nevritei, paralizie, efecte
reziduale după poliomielita, distrofie musculară
progresivă.
  Lupinina,pahicarpina,matrina

ALCALOIDELE CHINOLIZIDINE (alcaloizi de lupină) conțin un nucleu

de chinolizidină în moleculă. Constă din aprox. 200 de
reprezentanți. Izolat de plantele leguminoase (Leguminosae), Lupin
(Lupinus), Sophora (Sophora), Termopsis, (Chenopodiaceae),
(Berberidaceae), mac (Paveraceae), Nymphaeaceae (Nymphaeaceae).
 Alcaloizii acestei grupe au activitate
fiziologica diferita. În special, acestea
afectează tensiunea arterială, stimulează
respirația, duc la excitarea și contracția
mușchilor uterului și au un efect anestezic
local. În practică, citizina este utilizată pentru
a stimula respirația și pahicarpina ca
ganglioblocator.
Sophora japonica

Thermopsis lanceolata
Nuphar luteum
  Cafeina,teofilina,teobromina;

Alcaloizii purinici conțin reziduuri de purină în moleculă.

Distribuiti pe scară largă în lumea plantelor și a animalelor.
Principalele lor surse sunt ceaiul (Thea sinensis) din familia de
ceai, cafeaua (Coffea) și cacao (Theobroma cacao). Alcaloizii
purinici includ mai mult de 30 de reprezentanți.
 Utilizarea alcaloizilor purinici în medicină se
bazează pe efectul lor stimulator asupra
sistemului nervos central. În special, acest
efect este exprimat în cafeină (tonic).

 Teobromina și teofilina au un efect diuretic,

în plus, dilata vasele coronare.
Thea sinensis
Coffea arabica
  Aconitina,delsolina

Alcaloizii acestui grup din punct de vedere biogenetic sunt derivati

din acetilcoenzima A.Atomul de azot din heterociclu provine dintr-un
compus azotat.
 Fiind extrem de toxice,substantele din aceasta
grupa,pot cauza o multime de efecte
adverse,cind sunt luate in supradozaj.
 Aplicarea pe piele provoacă mâncărime, urmată
de anestezie.
 Când se administreaza oral: mâncărime în
diferite părți ale corpului;respiratia devine mai
frecventa ,apoi mai redusa; scăderea temperaturii
corpului și frisoane; transpirație excesivă,
salivare ; durere în inimă și aritmie (până la
fibrilație ventriculară); o paralizie a mușchilor
scheletici și adinamia progresivă; pupile dilatate
și percepția slabă a culorii; amețeli; fibrilația
musculară și crampe ale membrelor.
Otravirea cu Aconitum napellus:
Moartea survine ca urmare a stopării cardiace și a paraliziei
respiratorii. Antidotul nu a fost găsit.
 Solasodina,solamargina,jervina

Alcaloizii steroidici au coloane organice inelare

care conțin grupări funcționale bazate pe azot.
Mai precis, se disting prin prezenta
ciclopentanofenantrenului, care marchează
relația lor strânsă cu sterolii. Acestea se
încadrează în două categorii majore: alcaloizi
Solanum și alcaloizi Veratrum.
 Alcaloizii steroizi au fost investigați pentru o gamă largă de bioactivități, inclusiv
activitatea antimicrobiană, antiinflamatoare, anti-estrogenică și chimioterapeutică .
Aceste bioactivități sunt rezultatul unei game largi de mecanisme între diferiți compuși.
De exemplu, bioactivitatea antimicrobiană a solasodinei se realizează prin interferarea
cu sinteza substanțelor genetice în Saccharomyces cerevisiae.Pe de altă parte,
tomatidina lucrează sinergic cu aminoglicozidele ca antibiotice împotriva S. aureus.
Antiinflamarea este realizată în mod similar cu o varietate de mecanisme. Solasodina, de
exemplu, reduce producția de interleukină-2 și -8, în timp ce tomatidina inhibă
translocația nucleară specifică, precum și induce sintaza oxidului de azot. În cele din
urmă, nouă alcaloizi steroizi au activitate antiestrogenică semnificativă, în timp ce șapte
inhibă estron sulfataza. Cu toate acestea, indiferent de beneficiile terapeutice, alcaloizii
steroizi, în special alcaloizii veratrum, sunt potențial mortale. Compușii de alcaloizi
Veratrum acționează prin atașarea la canalele de ioni de sodiu cu tensiune variabilă,
modificând permeabilitatea lor . Alcaloizii Veratrum determină canalele de sodiu afectate
să reactiveze 1000x mai lent decât canalele neafectate. Ca urmare, concentrațiile de
sodiu din interiorul celulei cresc, ceea ce duce la creșterea excitabilității nervilor și a
mușchilor. Aceste canale biochimice provoacă contracții musculare, arsuri repetitive ale
nervilor și un ritm cardiac neregulat cauzat de stimularea nervilor vagali care
controlează funcțiile parasimpatice ale inimii, plămânilor și tractului digestiv.
 ACȚIUNI FARMACOLOGICE ALE
ALCALOIZILOR
Alcaloizii sunt în general substanțe foarte toxice!!!
Sunt substanțe puternic active la doze mici:
DEPRESOARE ASUPRA SNC: morfina, scopolamina
SIMULATOARE ASUPRA SNC: cafeina, stricnina
SIMPATOMIMETICE: efedrina
SIMPATOLITICE: ergotamina
PARASIMPATOMIMETICE: pilocarpina
PARASIMPATOLITICE: atropina
ANESTEZICE LOCALE: cocaina
ANTIARTIMICE: chinidina
ANTISPASTICE MUSCULOTROPE: papaverina
CITOSTATICE: vincristina, vinblastina
 TOXICITATE
Majoritatea sunt foarte toxici, doze mici
putand fi fatale

Vincristina- efecte neurotoxice centrale

Aconitina- toxic al centrilor bulbari
Vinblastina- puternic leucopeniant,
tulburari gastro-intestinale, neurologice,
respiratorii
Scopolamina -timp indelungat- amnezie
Chinina, morfina- depresie respiratorie
Stricnina- excitant SNC, in doze
mariconvulsiiMOARTE
Cocaina, morfina, cafeina
provoaca farmacodependenta
Și pentru ce alcaloizii sunt necesari plantelor? Despre rolul biologic și cauzele
formării alcaloizilor în plante până în prezent nu există un consens. Există doar
câteva ipoteze de bază propuse în momente diferite. De exemplu, unii chimisti
le considera produse de balast, altii ca mijloace de protectie, iar altii ca
substante de rezerva. Este posibil ca alcaloizii să îndeplinească rolul de agent
patogen și inhibitor în plante, adică au un efect similar cu cel al hormonilor la
animale.

În cele din urmă, potrivit multor oameni de știință, ipoteza cea mai comună nu
exclude alte funcții biologice ale alcaloizilor, faptul că acestea sunt substanțe
active necesare biosintezei.

Cei mai multi alcaloizi sunt amari la gust și se crede că sunt dovezi că planta
are nevoie de ei pentru a proteja de a fi mâncate de animale. Este interesant de
observat că evoluția a făcut limba umană foarte sensibilă la amărăciunea
alcaloizilor: de exemplu, gustul amar al chininei se simte chiar dacă este diluat
cu apă de o sută de mii de ori!
90 % din plante traiesc excelent fără alcaloizi. Dar, ceea ce este tipic, dacă se
află în plantă, cel mai adesea există mai multe feluri (uneori până la 50), iar
explicația acestor fapte încă nu a fost găsită de biologi și chimisti.
•Nistreanu A. Farmacognozie. Ed. Tipografia centrală, Chișinău, 2000, 672 p.
•Cojocaru-Toma M. Produse vegetale și fitopreparate din Republica Moldova. CEP Medicina, Chișinău,
2017, 330 p.
•Nistreanu A., Calalb T. Analiza farmacognostică a produselor vegetale medicinale. CEP Medicina,
Chişinău, 2016, 316 p.
•https://www.scribd.com/doc/244748360/S8-alcaloizi-tropanici-pdf

•https://www.scribd.com/document/348918519/PRODUSE-VEGETALE-CU-ALCALOIZI-TROPANICI-
doc
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Alcaloid_tropanic
•https://ro.wikipedia.org/wiki/Alcaloid_tropanic#/media/File:Hyoscyamin_Tropas%C3%A4ure.svg

•https://en.wikipedia.org/wiki/Pyridine_alkaloids

•https://scholar.google.com/scholar?q=pyridine+alkaloid+function&hl=en&as_sdt=0&as_vis=1&oi=s
cholart
•https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/B9780444500953500036

•https://chem21.info/page/124025207061035082058075031112017242241068101179/

•https://ro.wikipedia.org/wiki/Chinolin%C4%83

•https://plantemedicinale.site/plante-medicinale/arbore-de-china-cinchona-sp/

•https://ro.wikipedia.org/wiki/Alcaloid_tropanic#/media/File:Hyoscyamin_Tropas%C3%A4ure.svg

•http://epochtimes-romania.com/news/cel-mai-periculos-medicament-din-lume-medicamente-
pentru-banala-greata-te-pot-transforma-in-psihopat---213679
•https://www.pcfarm.ro/prospect.php?id=1341

•http://www.findpatent.ru/patent/213/2134264.html
VA MULTUMESC
PENTRU ATENTIE!!!