Jean-Baptiste

Say
Contribuții economice

Elev: Talpalariu Bianca- Denisa

Clasa a XI-a F Mai 2019
Profesor coordonator: Harja Geanina-Irina
Cuprins:
1. Date generale
2. Contribuții economice
3.Rolul major al producției în crearea de oportunități
4.Libertatea prețurilor și a comerțului
5.Efectele nocive ale intervenției sectoriale
6.Efectele nocive ale taxelor specifice

7.Efectele pozitive ale unei bune utilizări a resurselor fiscale

8. Disponibilitatea resurselor naturale infinite și libere
9. Legea Say pe înțelesul tuturor
10.Concluzia
11. Bibliografie
1. Date generale
• Jean Baptiste Say , născut la Lyon 5
ianuarie 1767 și a murit la
Paris 14 noiembrie 1832, este
principalul economist clasic francez .

• Un industrialist de bumbac , a fost unul

dintre antreprenorii Huguenot din
această industrie în plină expansiune. El
a fost și jurnalist. El este cunoscut
pentru pozițiile sale liberale .
2. Contribuții economice
Lega care îi poartă numele și
este uneori numit „lege a
• El scrie: "Omul a cărui industrie se
piețelor“ , potrivit
căreia produsele sunt schimbate
împotriva produselor și
de aprovizionare creează propria
cerere.
străduiește să dea valoare lucrurilor,
creând orice folosință pentru ei, nu
poate spera că această valoare va fi
apreciată și plătită, acolo unde alți
bărbați vor avea mijloace să face
achiziția . Acestea înseamnă, din ce
constau acestea? În alte valori, în alte
produse, (...)! din care rezultă, deși la
prima vedere pare un paradox, că
producția deschide primele pentru
produsele " .
2. Contribuții economice
Această viziune liberală și
optimistă condamnă toate
intervențiile statului și consideră
că moneda este un intermediar
neutru, având doar un rol
tranzitoriu. Ulterior, a fost
criticată violent de către
economiști precum John
Maynard Keynes , care,
împotriva lui Jean-Baptiste Say,
consideră că creditul și datoria
sunt stimulente puternice pentru
producție.
3. Rolul major al producției în crearea de oportunități

• Potrivit lui Say, oferta creează venitul. Și din moment ce consumatorii își
utilizează pe deplin veniturile pentru a crea o creștere, trebuie stimulată
oferta.
Această lege are consecințe pozitive și optimiste:

"Cu cât există mai mulți

producători și cu atât sunt
mai multe producții, cu atât "Producția deschide piețele
mai multe puncte de pentru produse [...]“.
desfacere sunt ușoare,
variate și vaste".
4. Libertatea prețurilor și a comerțului

• Jean-Baptiste Say dezvoltă, de asemenea, ideea că fixarea liberă a prețurilor

și a veniturilor pe piață este condiția "justiției economice".
• Îndepărtându-și apărarea liberalismului economic , el argumentează
pentru liberul schimb, argumentând că produsele străine sunt plătite cu
produse produse de economia națională și, astfel, stimulează cererea: "... care
achiziționează se face în străinătate sunt plătite în bunuri sau bani care le
furnizează industriei naționale de astfel de oportunități "
5. Efectele nocive ale intervenției sectoriale

• "Pentru că prețul este măsura valorii lucrurilor și pentru că valoarea lor este
măsura utilității care le este dată, consecința absurdă nu ar trebui să fie trasă
prin creșterea prețului lor. prin violență, le crește utilitatea. »
6. Efectele nocive ale taxelor specifice

Say subliniază efectele negative ale impozitelor specifice asupra unui anumit
produs, ceea ce le face mai scumpe și le privează pe consumatori de utilitatea lor.

În plus, atunci când produsul impozitat este utilizat pentru producție, producția generală este redusă în
detrimentul lucrătorului și al statului în sine.
7. Efectele pozitive ale unei bune utilizări a resurselor
fiscale

Aceste critici nu trebuie înțelese

ca o respingere a statului și a întregului
sistem fiscal: Say recunoaște legitimitatea
statului și o valoare pentru unele dintre
acțiunile sale. Taxa devine productivă
atunci când servește
"Creați comunicații, exportați porturi,
construiți structuri utile"
8. Disponibilitatea resurselor naturale infinite și libere

• JB Say nu au înțeles că resursele naturale (The capital natural ) , pe o planetă

finită poate fi epuizabile sau regenerabilă expensively pot fi exploatate . El a
declarat în 1803 că:

"Bogățiile naturale sunt inepuizabile, pentru că altfel

nu le-am fi eliberat gratis. Deoarece nu pot fi
multiplicate sau epuizate, ele nu fac obiectul
economiei "
9. Legea Say pe înțelesul tuturor
• Această lege implică un echilibru global între cerere și ofertă . Nu poate
exista o supraproducție. Există doar dezechilibre tranzitorii, ajustări care vor
fi corectate de jocul natural al prețurilor. Astfel, el consideră că o creare
monetară (creșterea volumului de bani în circulație) mai mare decât minimul
necesar pentru a permite schimburile de bunuri și servicii nu stimulează
economia. Dimpotrivă, aceasta generează doar inflație.
• Doctrina care se va dezvolta mai târziu, Keynes pledează pentru revigorarea
economiei prin injectarea de bani va fi în total opoziție față de această lege a
oportunităților dezvoltate de Jean-Baptiste Say.
10. Concluzie:
• În concluzie, Jean-Baptiste Say apare ca un precursor în multe puncte. El a
fost unul dintre primii care se concentrează pe acțiunea umană ca pe cheia
economiei, anticipând activitatea școlii austriece. Confruntați cu criza, este
creativitatea, adică abilitatea antreprenorilor de a realoca resurse pentru
sectoare mai promițătoare, care permite să ia în considerare o ieșire. Și dacă
trebuia să luăm o ultima lecție din munca geniului francez, este și ea:
antreprenorul este cel mai bun prieten al celor săraci.
3. Bibliografie:
• https://www.herodote.net/Jean_Baptiste_Say_1767_1832_-synthese-
451.php
• https://fr.wikipedia.org/wiki/Jean-Baptiste_Say
• https://www.economie.gouv.fr/facileco/jean-baptiste-say
https://www.contrepoints.org/2016/03/04/241548-jean-baptiste-say-
theoricien-des-crises-et-de-laction-humaine
https://www.universalis.fr/encyclopedie/jean-baptiste-say/2-influence-
sur-la-pensee-economique/
 Mulțumesc
pentru atenție!
