MEDICINA INTERNA

AFECTIUNILE APARATULUI RESPIRATOR

AFECTIUNILE APARATULUI CARDIOVASCULAR
AFECTIUNILE REUMATISMALE
AFECTIUNILE SANGELUI SI ORGANELOR
HEMATOPOIETICE

Dr. Dumitru Mihaela Iulia

APARATUL RESPIRATOR SI
AFECTIUNILE ACESTUIA
• Notiuni de anatomie si fiziologie
• Semiologie medicala
• Pneumopatii
• Bronsita
• Astmul Bronsic
• Abcesul pulmonar
• Tuberculoza pulmonara
• Insuficienta respiratorie
• Hemoptizia
• Cancerul bronhopulmonar
• Afectiuni ale pleurei
Notiuni de anatomie si fiziologie
Notiuni de anatomie si fiziologie

Totalitatea organelor care contribuie la

realizarea schimburilor gazoase intre mediul
exterior si organism, alcatuiesc aparatul
respirator.
Notiuni de anatomie si fiziologie
 Aparatul respirator cuprinde:
◦ Cai respiratorii superioare: (pana la orificiul
glotic)
 Segmentul nazal
 Cavitate bucala
 Faringe
◦ Cai respiratorii inferioare:
 Laringe
 Trahee
 Bronhii si ramificatiile lor
◦ Parenchim pulmonar
Notiuni de anatomie si fiziologie
SEMIOLOGIE MEDICALA
DUREREA
 Reprezinta un simptom cu o importanta
majora in cadrul afectiunilor ce
intereseaza peretele toracic si viscerele
din cavitatea toracica, dar si a organelor si
aparatelor de vecinatate;
 Prezinta o variabilitate complexa in ceea
ce priveste debutul, localizare, caracterul
si circumstantele de aparitie
SEMIOLOGIE MEDICALA
DUREREA
 Debutul:
◦ Brusc: pneumonie franca, trombembolism pulmonar,
pneumotorax;
◦ Insidios: patologia oncologica pulmonara, procese
inflamatorii
 Localizarea:
◦ Apex: TBV, patologie tumorala;
◦ Interscapular: procese tumorale mediastinale
◦ Anterior: traheobronsita acuta
◦ Antero-lateral: pneumopatii
◦ Retrosternal: patologie cardiaca
◦ 1/3 inferioara a toracelui: pleurezii bazale, leziuni radiculare
◦ Bazal: afectiuni ale viscerelor ce ocupa etajul abdominal
superior
SEMIOLOGIE MEDICALA
DUREREA
 Intensitatea:
◦ Dureri cu debut insidios, cu remisie spontana
in cateva zile: pneumopatii, pleurezii;
◦ Durere cu debut insidios, care isi schimba
intensitate devenind violenta: pleurezii,
formatiuni tumorale;;
◦ Durere violenta, cu debut brusc:
pneumotorax, trombembolie etc.
◦ Durere cu evolutie progresiva: patologie
oncologica;
SEMIOLOGIE MEDICALA
TUSEA
 Act reflex care asigura eliminareaa
mucozitatilor si secretiilor acumulate in
arborele traheobronsic, precum si expulzarea
eventualilor corpi straini ajunsi in caile aeriene
 Cele doua zone tusigene sunt reprezentate de:
spatiul aritenoid si bifurcatia traheo-bronsica;
 Stimulii care actioneaza asupra receptorilor
sunt variati: inflamatia, toxici ( inhalarea
diverselor gaze), mecanici ( particule de praf),
termici ( aer foarte rece/ foarte cald).
 SEMIOLOGIE MEDICALA
TUSEA- neproductiva/seaca
 Este scurta, frecventa, chinuitoare si
oboseste bolnavul;
 Apare in:
◦ viroze respiratorii acute virale sau bacteriene ( la
debutul unei faringite acute, bronsite acute,
traheobronsite sau pneumonii acute), otite;
◦ Afectiuni pleurale: pleurezii, pleurite,
pneumotorax;
◦ Fibroza pulmonara;
◦ Patologie oncologica: tumori mediastinale,
adenopatii mediastinale, cancer traheobronsic;
◦ Iritatie subdiafragmatica
SEMIOLOGIE MEDICALA
TUSEA- productiva
 Este expresia unui proces bronhopulmonar
cataral, inflamator sau supurativ:
◦ Traheobronsita acuta
◦ Bronhopneumonie
◦ Bronsiectazie
◦ TBC
 Poate aparea si ca urmare a unor procese
bronhopulmonare proliferative sau a unor
procese de vecinatate care dreneaza in arborele
bronsic:
◦ Pleurezie
◦ Procese supurative mediastinale deschise intr-o
bronhie
SEMIOLOGIE MEDICALA
TUSEA- ragusita/ surda/ stinsa

 Este determinata de inflamatia sau

infiltratia corzilor vocale;
 Apare in afectiuni ale laringelui:
◦ Laringita acuta sau cronica
◦ Neoplasm laringian
SEMIOLOGIE MEDICALA
TUSEA-afona

 Apare in paralizia corzilor vocale sau in

bolile care evolueaza cu distrugerea
corzilor vocale- neoplasm laringian
SEMIOLOGIE MEDICALA
TUSEA- latratoare
 foarte sonoră, zgomotoasă, aspră,
stridentă, de intensitate crescută, cu
un timbru lătrător (asemănată cu
lătratul câinelui).
 Este cauzată de un edem al laringelui
și glotei și spasme ale mușchilor
laringieni în afecțiunile inflamatorii
laringiene
 Apare, de obicei, în accese, mai ales la
copii mici, în laringita striduloasă.
SEMIOLOGIE MEDICALA
TUSEA- chintoasa/ magareasca
 Se manifesta in accese paroxistice
caracterizate prin succesiune de sacade
expiratorii intrerupte de inspiratii
profunde;
 Apare in:
◦ Tuse convulsiva
◦ Corpi straini intrabronhici
◦ Procesee compresive mediastinale
◦ Fistula esobronsica
SEMIOLOGIE MEDICALA
TUSEA- cavernoasa

 Prezinta timbru metalic;

 Apare ca urmare a existentei, la nivelul
parenchimului pulmonar, a unei caverne,
drenata intr-o bronhie, care actioneaza
drept o cutie de rezonanta, amplificand
tusea.
 TBC cavernoasa, neoplasme ulcerate,
pneumotorax.
SEMIOLOGIE MEDICALA
TUSEA-emetizanta
 Determina varsaturi;
 Poate fi:
◦ Matinala
◦ Vesperala
◦ Nocturna
◦ De efort
SEMIOLOGIE MEDICALA
TUSEA- pozitionala

 Este determinata de modificarea pozitiei

pacientului;
◦ Caverna TB
◦ Chist hidatic
◦ Abces pulmonar
◦ Piotorax cu fistula bronsica
SEMIOLOGIE MEDICALA
EXPECTORATIA
→ actul prin care sunt eliminate în urma tusei, produsele patologice
din arborele traheobronşic şi parenchimul pulmonar
→ produsul eliminat se numeşte spută

ASPECTUL SPUTEI
→ seroasa: foarte fluidă, asemănătoare “albuşului de ou”; apare în
edemul pulmonar acut
→ mucoasă: are aspect gelatinos, mai dens sau mai fluid, mai mult
sau mai puţin transparentă; apare în bronşitele acute;
→ perlata : la sfârşitul crizelor de astm bronşic alergic → mici
formaţiuni rotunde, opalescente, în interiorul unei spute mucoase
→ mucopurulentă: apare în pneumonii bacteriene,bronsite acute sau
cronice supra infectate bacteriam, bronşiectazii, TBC
- purulentă: are aspect cremos, de culoare galbenă sau galben
verzuie;
apare când o supuraţie pulmonară drenează în bronhii;
SEMIOLOGIE MEDICALA
EXPECTORATIA
→ sanguinolentă: aspect gelatinos „ca pelteaua
de coacăze” - (hemoptoică) → Cancer bronho-
pulmonar
→ cărămizie, ruginie – pneumonia bacteriană
(pneumonia pneumococica)
→ rozată – edem pulmonar acut cardiogen
→ firişoare de sânge – stenoză mitrală,
bronşiectazii;
→ roşu închis, „negru” – embolia pulmonară;
→ pseudomembranoasă: prezintă membrane
albicioase în conţinutul ei purulent care sunt de
fapt mulaje bronşice; apare în bronşita
pseudomembranoasă;
SEMIOLOGIE MEDICALA
HEMOPTIZIA
- Se caracterizeaza printr-o expectoratie al carui
continut este dominat de sange
- Sangele provine din plamani sau din caile aeriene
inferioare
- Sangele este rosu, aerat, foarte putin coagulabil,
ramannad lichid.
Trebuie diferentiata de:
- Epistaxis
- Hematemeza
- Gingivoragia
Poate surveni in : TBC, cancer pulmonar, abces
pulmonar, traheobronsite, pneumonii, edem pulmonar,
infarct pulmonar, etc.
 SEMIOLOGIE MEDICALA
VOMICA
 - Reprezinta evacuarea continutului patologic – cel mai
frecvent puroi, al unei cavitati din parenchimul pulmonar,
cavitatea pulmonara saualt organ din vecinatate, prin
stabilirea unei comunicatii-efractii intre cavitate si bronhie.
 - Evacuarea continutului, care variaza intre 100 ml-
1000ml, se face brusc, printr-o eliminare exploziva si
abundenta care inunda bronsiile, cavitatea bucala si fosele
nazale.
 - Apare dupa un efort fizic, efort de tuse, emotie
puternica, toracocenteza, etc.
 - Vomica este precedata de durere toracica violenta,
brusca, dispnee.
 - Continutul poate fi evacuat dintr-o data – vomica
masiva, sau fractionat: vomica fractionata.
 - Apare in: abces pulmonar, pleurezii, chist hidatic.
SEMIOLOGIE MEDICALA
DISPNEEA
 Subiectiv: senzatia de “ sete de aer”
 Obiectiv: modificari de frecventa,
amplitudine, ritm si durata a respiratiei
 Poate fi:
◦ Acuta
◦ Cronica ( evolutie progresiva)
 Din punct de vedere semiologic:
◦ Polipnee
◦ bradipnee
 SEMIOLOGIE MEDICALA
DISPNEEA
 Polipneea sau tahipneea
◦ se caracterizează prin creşterea frecventei
respiratiilor/miscarilor respiratorii (polipnee) de la 14-18
/min la 30-60, cu scaderea amplitudinii acestor
mişcari(tahipnee).
◦ fiziologic apare după efort, emotii de scurtă durata.
◦ patologic apare în :
 boli acute ale aparatului respirator (pneumonii, pleurezii,
pleurite)
 boli cronice ale apartului respirator (BPOC, AB)
 boli ale peretelui toracic (nevralgii,zona zoster)
 boli cardiace(insuficienta cardiaca, IMA, AP).

 Bradipneea: scăderea numărului de respiraţii /min

sub 14.
SEMIOLOGIE MEDICALA
DISPNEEA

 Ortopnee: dispnee ce impiedica pozitia

culcata si obliga pacientul sa se aseze pe
scaun sau sa se ridice în picioare.
 Apnee: oprirea respiratiei mai mult sau
mai putin pe o durata de timp prelungita.
SEMIOLOGIE MEDICALA
DISPNEEA
 Trebuie analizate:
◦ Timpii dispneei: inspirator, expirator sau a
ambilor timpi
◦ Frecventa respiratorie pe 1 minut
◦ Caracterul regulat sau nu al ritmului
respirator
SEMIOLOGIE MEDICALA
DISPNEEA INSPIRATORIE
 Timpul inspirator este alungit
 Adesea pacientul prezinta bradipnee
 Cauzata cel mai frecvent de obstructia
cailor aeriene superioare (laringe, faringe)
 Se însoteste eventual de:
◦ Tiraj supra- sau sub-sternal
◦ Semne de luptå
◦ Cornaj – modificarea vocii si tusei (origine
laringiana)
SEMIOLOGIE MEDICALA
DISPNEEA EXPIRATORIE
 Timpul expirator este scurt
 Bradipnee sau polipnee
 Cauzata de obstructia bronhiilor si
bronsiolelor (spasme, edem) împiedicand
trecerea aerului
 Se asociaza eventual cu:
◦ tiraj sub-sternal sau intercostal
◦ distensie toracica cu diminuarea ampliatiei
toracice
◦ wheezing
◦ gemete (nou-nascut)
SEMIOLOGIE MEDICALA
DISPNEEA CHEYNE- STOKES

 Ritmul respirator este caracterizat printr-

o perioada de apnee, mai mult sau mai
putin lunga, la care succede o serie de
respiratii de amplitudine crescuta apoi
descrescanda urmata de o noua pauza.
 poate traduce o suferin¡å a centrilor
respiratori
SEMIOLOGIE MEDICALA
DISPNEEA KUSSMAUL

 respiratie lenta si profunda in patru timpi

egali; (inspir- pauza- expir- pauza)
 traduce acidoza metabolica
I. PNEUMONII
PNEUMONIA
 este o inflamatie a tesutului pulmonar, de
obicei cauzata de o infectie virala sau
bacteriana.
 poate fi cauzata si de inhalarea secretiilor
de voma sau a unor substante straine, sau
se poate dezvolta ca o complicatie a
gripei.
 In toate aceste cazuri, alveolele
pulmonare se umplu cu mucus, puroi sau
alte lichide si nu mai pot functiona
corespunzător. Acest lucru inseamna ca
oxigenul nu poate ajunge in sange
PNEUMONIA

 Prevalența pneumoniei este mai mare

în lunile de iarnă și în climatele mai
reci. Incidența este mai mare la
bărbați decât la femei, cu creșterea
frecvenței proporțional cu vârsta
PNEUMONIA- ETIOLOGIE
 Cel mai frecvent: Streptococcus pneumoniae
 Haemophilus influenzae
 Staphylococcus aureus
 Klebsiella pneumoniae
 Alți bacilii gram-negativi (Escherichia
coli, Pseudomonas, Enterobacter, Serratia) pot cauza
pneumonie la indivizii cu risc crescut (sistem imun
supresat, recent spitalizați etc.)
 Mycoplasma pneumoniae,
 Chlamydophila (sau Chlamydia) pneumoniae
 Legionella pneumophila
 Mycobacterium tuberculosis
PNEUMONIA- TABLOU CLINIC
 Semnele și simptomele pneumoniei variază
de la forme medii la severe, în funcție de mai
mulți factori, precum: specia agentului
etiologic, vârsta și condițiile de sănătate ale
pacientului.
 Semnele și simptomele medii sunt adesea
similare cu cele ale unei răceli sau viroze, cu
deosebirea că durata bolii este mai mare.
 De obicei, simptomele debutează brusc (în
24-48 de ore), cu progresie rapidă a bolii, dar
în unele situații pot debuta și insidios;
PNEUMONIA- TABLOU CLINIC
 Simptomele cele mai comune sunt:
◦ Tusea - care se poate însoți de
expectorație consistentă de culoare
galbenă, verzuie, maronie sau
sanguinolentă
◦ Febra (>380C), ce poate fi însoțită de
frisoane și transpirație
◦ Dispneea
◦ Durerea toracică la respirație sau tuse.
PNEUMONIA- TABLOU CLINIC
 Alte simptome mai pot fi:
◦ Oboseală
◦ Grețuri, scăderea apetitului, vomă sau
diaree
◦ Stare generală alterată
◦ Hemoptizie
◦ Cefalee
◦ Respirație șuierătoare
◦ Dureri musculare și articulare.
PNEUMONIA- TABLOU CLINIC
 Simptomele pot varia, de asemenea, și în funcție
de etiologia bacteriană sau virală a pneumoniei:

◦ În pneumonia bacteriană, febra poate ajunge la peste

400C, cu transpirație abundentă; buzele și unghiile pot
deveni cianotice; pacientul poate fi confuz și
dezorientat, mai ales cei peste vârsta de 65 de ani.

◦ Simptomele inițiale ale pneumoniei virale sunt

aceleași cu cele ale gripei: febră, tuse uscată,
cefaleee, dureri musculare și slăbiciune. După 12-36
de ore se observă accentuarea dispneei și a tusei, cu
producerea unei mici cantități de mucus. De
asemenea, crește și febra și se poate observa
cianozarea buzelor.
PNEUMONIA- COMPLICATII

 Bronsiectazii
 Insuficienta respiratorie
 Pleurezie
 Abces pulmonar
 Bacteriemie
PNEUMONIA- DIAGNOSTIC
POZITIV
 Examenul fizic poate prezenta aspecte
diferite, în funcție de tipul
microorganismului, severitatea
pneumoniei și gradul de risc al
pacientului, cum ar fi febra sau
hipotermia, respirație rapidă,
superficială, tahicardie sau
bradicardie, cianoză etc.
PNEUMONIA- DIAGNOSTIC
POZITIV

 Radiografia pulmonara
 Analize biochimice
 Examenul microbiologic al sputei
 Cultura lichidului pleural
 Hemocultura
 Computer tomografia ( folosita in cazurile
in care diagnosticul este incert)
PNEUMONIA
TRATAMENT
 Scopul principal al tratamentului
pneumoniei implică eradicarea infecției și
prevenirea complicațiilor.
 Linia directoare a farmacoterapiei
pneumoniei bacteriene este tratamentul
cu antibiotice.
 Un tratament specific și eficient depinde
de gradul de severitate al acesteia, de
vârsta și comorbiditățile pacientului,
precum și de agentul cauzal, suspectat
sau identificat, al pneumoniei.
PNEUMONIA
TRATAMENT
 Pneumonie, fara complicatii:
◦ Tratament la domiciliu, cu antibiotice
administrate pe cale orala;
◦ Repaus la pat,
◦ hidratarea adecvată,
◦ controlul tusei și al febrei,
◦ însănătoșirea putând fi obținută în 1 până
la 3 săptămâni
PNEUMONIA
TRATAMENT

 Cazurile severe, complicate:

◦ Sunt spitalizate;
◦ Antibioticoterapie intravenos;
◦ Corectare hidroelectrolitica
PNEUMONIA
PROFILAXIE
 Vaccinarea antigripală
 Vaccinarea antipneumococică
(recomandată în special pentru copiii
sub 5 ani și adulții peste 65 de ani,
dar și pentru toți pacienții cu risc
crescut în dezvoltarea pneumoniei
pneumococice.)
 Vaccinarea anti-Haemophilus influenzae tip
b
PNEUMONIA
PROFILAXIE

 bunele deprinderi pentru sănătate:

◦ Alimentatie corespunzatoare
◦ Incurajarea unei igiene adecvate- SPALAREA
MAINILOR!!!!!!!!
◦ Renuntarea la fumat
II. BRONSITE
II. SINDROMUL BRONSIC
 Este un grup de semne si simptome care
traduc suferinta bronsiilor.
 Apare in:
◦ Bronsita acuta si cronica
◦ Bronsiectazie
◦ Astmul bronsic
◦ Emfizem pulmonar obstructiv
◦ Boala cailor aeriene mici
SINDROMUL BRONSIC

 Inflamatia acuta sau cronica a arborelui

respirator datorata infectiilor virale,
bacteriene, fungice, parazitare, chimic
iritative, alergii, cu alterarea mucoasei
bronsice, tulburari secretorii si spasm al
musculaturii bronsice
SINDROMUL BRONSIC

 Simptomatologe: tuse cu expectoratie,

raluri bronsice percepute auscultatoriu
 Paraclinic: semne radiologice discrete sau
chiar absente
 Evolutie: acuta/ cronica
1. BRONSITA ACUTA
 Reprezinta o inflamatie acuta a peretelui
bronsic, limitata la mucoasa si corion, cu
tulburari ale secretiei, permeabilitatii,
sensibilitatii peretelui bronsic;
 Poate fi primitiva sau secundara unor
faringite, angine sau ca elemente
insotitoare unor boli infecto- contagioase:
rujeola, varicela, tusea convulsiva, febra
tifoida
1. BRONSITA ACUTA- tablou clinic
 Faza de debut:
◦ Dureaza 1-3 zile;
◦ Survine consecutiv expunerii la frig, umiditate, substante
toxice, iritante, care determina inflamatia cailor respiratorii
superioare;
◦ Coriza cu rinoree, lacrimare;
◦ Angina, cu dificultate la deglutitie (odinofagie)
◦ Laringita, a carei expresie este disfonia sau voalarea vocii
◦ Senzatia de uscaciune la nivelul mucoaselor nazala si
faringiana
◦ Astenie
◦ Cefalee
◦ Frisoane
◦ mialgii
1. BRONSITA ACUTA- tablou clinic
 Perioada de “ cruditate”:
◦ Dureaza 3-4 zile;
◦ Subfebrilitati/ febrilitate
◦ Frisoane
◦ Mialgii
◦ Diminuarea apetitului
◦ Senzatia de uscaciune coboara la nivel traheal
(senzatia de “mancarime” si caldura retrosternala)
◦ Tuse uscata, iritativa, chinuitoare
◦ Dureri retrosternale la baza toracelui
◦ Dispnee (rar- in interesarea bronsiilor mici)
1. BRONSITA ACUTA- tablou clinic
 Perioada de coctiune:
◦ Dureaza aprox. 6 zile;
◦ Tusea devine productiva, cu expectoratie
muco-purulenta;
◦ Febra, frisonul, cefaleea dispar

◦ Vindecarea survine in circa 10 zile;

1. BRONSITA ACUTA- paraclinic
 Examen biochimic:
◦ VSH
◦ A2- globuline 
◦ Fibrinogen 
◦ Leucocitoza + neutrofilie
 Examenul bacteriologic al sputei: flora
microbiana (de obicei mixta)
 Radiografie toraco-pulmonara: normala
sau modificari discrete
BRONSIOLITA CAPILARA

 Catarul sufocant;
 Reprezinta o forma de bronsita acuta
dispneizanta, prin interesarea bronsiilor
mici;
 Apare la copii, pana in jurul varstei de 4
ani;
BRONSITA ACUTA- Complicatii
 Depind de teren;
 In cazul unei insuficiente respiratorii
cronice, sever, bronsita are potential letal;
 La batrani: bronhopneumonie
 Bronsite gripale: hemoptizii;
 Bronsite segmentare recidivante
sugereaza: neoplasm, corp strain, TBC
2. BRONSITA CRONICA

 Reprezinta o inflamatie cronica,

nespecifica a bronsiilor, ce se
manifesta clinic prin: tuse productiva
cu expectoratie mucoasa si muco-
purulenta, cel putin trei luni pe an, cel
putin doi ani consecutiv
2. BRONSITA CRONICA

 Procesul patologic intereseaza mucoasa---

hiperplazia glandelor mucoase din trahee,
bronsii si hiperplazia epiteliului bronsic.
 Afecteaza predominant barbatii fumatori
2. BRONSITA CRONICA- etiologie
 Fumatul!!!!!
 Frigul
 Poluarea atmosferica
 Pulberile profesionale
 Etilismul cronic
BRONSITA CRONICA- tablou
clinic
 Debutul:
◦ Insidios
◦ Apare in intervalul de varsta 30-60 ani;
◦ Succede unei pneumonii virale, astm bronsic,
dupa bronsite acute repetate, TB;

◦ In perioadele de acutizare, simptomatologia

este aceea a unei bronsite acute
BRONSITA CRONICA- tablou
clinic

 Semne functionale:
◦ Tuse productiva (care determina, in evolutie
dureri la baza toracelui)
◦ Expectoratie
◦ Dispnee, initial de effort sau paroxistica de tip
astmatiform;
BRONSITA CRONICA- tablou
clinic
 Obiectiv:
◦ Secretii purulente in CRS
◦ Edem al luetei ( constant in bronsita tabagica)
◦ torace normal conformat, initial, ulterior,
devine globulos
◦ Respiratie bronsica (MV accentuat)
◦ Vibratii vocale diminuate
◦ Sonoritate pulmonara normala sau crescuta
BRONSITA CRONICA- paraclinic
 Teste de laborator:
◦ Leucocitoza cu neutrofilie
 Examen microbiologic al sputei: flora patogena
comuna pentru caile respiratorii
 Radiografie toraco-pulmonara:
◦ Desen bronhovascular accentuat +/-
hpertransparenta pulmonara
 Spirometrie: disfunctie respiratorie prorgresiva de
tip obstructiv;
 Bronhografie ( pentru excluderea
bronsiectaziilor)
 Bronhoscopia ( pentru excluderea neoplasmului,
corpilor straini, TB)
BRONSITA CRONICA- evolutie

 Spre astm bronsic infectios

 Spre BPOC
 Emfizem obstructiv
 CPC
BRONSITA CRONICA- FORME
CLINICE
 BRONSITA CRONICA SIMPLA:

◦ Caracterizata de teste ventilatorii normale

BRONSITA CRONICA- FORME
CLINICE
BRONSITA CRONICA OBSTRUCTIVA

◦ Obstructie bronsica progresiva

◦ Se complica cu emfimez centrolobular
BRONSITA CRONICA- FORME
CLINICE
 BRONSITA CRONICA ASTMATIFORMA
◦ Caracter predominant nictemeral;
◦ Evolueaza cu modificarea parametrilor
functionali;
BRONSITA CRONICA- FORME
CLINICE
 BRONSITA CRONICA RECURENT
PURULENTA
◦ Caracerizata de caracterul trenant al
episoadelor de suprainfectie, cu sputa
mucopurulenta
◦ Posibilitatea de aparitie a sindromului
obstructiv asociat acutizarilor
III. ASTMUL BRONSIC
III. ASTMUL BRONSIC
 Este o afectiune caracterizata prin
reactivitatea bronsica anormal crescuta,
fata de stimuli numerosi si diversi, care se
manifesta fiziopatologic prin ingustarea
cailor respiratorii, ce se remite spontan sau
dupa tratament medicamentos, iar clinic,
se manifesta prin triada: wheezing+
dispnee+ tuse
III. ASTMUL BRONSIC

 Are caracter episodic;

 evolueaza in accese separate de perioade
asimptomatice
III. ASTMUL BRONSIC-
Etiopatogenie
 Factorii implicati sunt:
◦ Alergenii: pneumoalergeni, alergeni alimentari,
medicamentosi precum si alergenii de contact;
◦ Iritanti: praul de strada, fum, gaze toxice, aer rece;
◦ Infectiosi: virusuri: sincitial respirator, paragripal,
rinovirusuri
◦ Endoalergeni: (astm bronsic intrinsec, cu infectie
bronsica: raspuns alergic la antigenele bacteriene)
◦ Psihici: traume, stress, infantilism psihic;
◦ Effort fizic: in special la copii
◦ genetici
III. ASTMUL BRONSIC-
Fiziopatologie

 Procese inflamatorii bronsice, inflitratia cu

eozinofile a peretelui bronsic
 Hiperreactivitate bronsica, ca raspuns
exagerat la stimuli nespecificati
III. ASTMUL BRONSIC- Mediatori
chimici care intervin in patogenie

 Histamina:
◦ Produce bronhoconstrictie severa sustinuta;
◦ Edem al mucoasei;
◦ Chemotactic pentru eozinofile;
 Leucotriene: produc constrictie bronsica
intensa si prelungita;
III. ASTMUL BRONSIC- Leziuni
anatomopatologice
 Remodelarea bronsica prin rupturile
epiteliale;
 Scaderea numarului de celule ciliate si
cresterea numarului de celule secretoare de
mucus;
 Aparitia edemului;
 Ingrosarea membranei bazale cu depozit de
imunoglobuline G,M,A;
 Hiperplazia glandelor submucoase,
hipertrofia musculaturii netede, inflitratie
eozinofilica importanta;
III. ASTMUL BRONSIC- Mecanisme
 AB ALERGIC: caracterizat printr-o reactie imuna prin
care se elibereaza mediatori chimici cu actiune pe
musculatura neteda, glande mucoase si endoteliul
capilar bronsic, cu obstructia bronsiilor mici
 AB INFECTIOS: consta intr-o intricare a reactiilor
inflamatorii iritative nespecifice, asociate sau nu
reactiei imune;
 AB IRITATIV: are ca stimuli gazele toxice, praful, fumul,
hiperventilatia care induc bronhoconstrictie
 AB DE EFFORT: hiperventilatia, hipocapnia,
hiperreactivitate vagala;
 AB LA ASPIRINA: se produce consecutiv scaderii
cantitatii de prostaglandine cu rol bronhodilatator
ASTMUL BRONSIC- TABLOU
CLINIC
 Faza prodromala/ aura astmatica
◦ Stranut
◦ Rinoree seroasa
◦ Senzatia de uscaciune rino si orofaringiana
◦ Lacrimare
◦ Cefalee
◦ Prurit palpebral
◦ Accese de tuse spasmodica
◦ Senzatie de “ gadilatura” laringiana
ASTMUL BRONSIC- TABLOU
CLINIC
 Faza dispneica:
◦ Apare, de regula, in cursul noptii;
◦ Apare brusc:
 o senzatie de plenitudine toracica, de lipsa de aer;
 Anxietate majora, care obliga bolnavul sa ia pozitia de ortopnee
 Mobilizarea musculaturii respiratorii accesorii;
◦ Obiectiv:
 Palid
 Buze cianotice
 Jugulare turgescente
 Trunchiul aplecat anterior pentru a usura miscarea diafragmului
 Inspir scurt si ineficient
 Expir prelungit,dificil,
 wheezing
ASTMUL BRONSIC- TABLOU
CLINIC- faza dispneica
 Dispneea este de tip bradipnee expiratorie
(FR 13-15/min)
 Coexista o tuse iritativa dispneizanta
 Torace blocat in inspir profund, cu excursrii
costale de amplitudine mica, freamat
pectoral diminuat pe ambele arii pulmonare:
◦ Hipersonoritate: expresia emfizemului acut prin
“trapping aeric” in caile aeriene distale
◦ Scaderea MV
◦ “Zgomotul de pormubar”: raluri sibilante si
ronflante diseminate
ASTMUL BRONSIC- TABLOU
CLINIC- faza dispneica
 Radiografia toraco-pulmonara:
◦ Torace blocat in inspir profund
◦ Coaste orizontalizate
◦ Transparenta pulmonara crescuta
◦ Hiluri etalate
◦ Diafragm orizontaliat
ASTMUL BRONSIC- TABLOU
CLINIC
 FAZA CATARALA:
◦ Este initiata de tusea eliberatoare-
expectoratie mucoasa, vascoasa, perlata, cu
mulake bronsicel
◦ Respiratia devine usoara, ralurile diminua, MV
se percepe inasprit
III. ASTMUL BRONSIC-
FORME CLINICE
 ASTM BRONSIC EXTRINSEC: reactie
alergica, indusa prin inhalare de fum si gaze,
umiditate, stres emotional.
 ASTM INSTRINSEC: incrimineaza factori
infectiosi;
 ASTM INDUS DE EXERCITIU FIZIC:
 ASTM INDUS DE AINS
 ASTM PROFESIONAL
 ASTM CU DETERMINARE ENDOCRINA
 ASTM PSIHIC
III. ASTM BRONSIC
DIAGNOSTICUL POZITIV
 Examenul clinic
 Examenul sputei:
◦ Eozinofilie
◦ Mulaje bronsice
◦ Spirale Curschmann
 Modificari functionale respiratorii
 Gazos:
◦ hipoxemie
III. ASTMUL BRONSIC
DIAGNOSTIC ETIOLOGIC
 Anamneza minutioasa;
 Teste cutanate:
◦ Scratsch test prin scarificare
◦ Reactie intradermica la diversi alergeni
 Teste de provocare: cu acetilcolina,
histamina, metacolina (administrata in
aerosoli)
 Teste de liza a bronhospasmului:
administrare de bronhodilatator
III. ASTMUL BRONSIC
COMPLICATII
 In criza:
◦ Pneumotorax spontan
◦ Fracturi costale
◦ Sincopa de tuse
◦ Atelectazii limitate
 Tardive:
◦ Emfizem pulmonar
◦ Bronsiectazii
◦ Infectii bronsice repetate
◦ Hipertensiune arteriala pulmonara
◦ CPC
◦ Fibroze pulmonare;
III. ASTMUL BRONSIC
STAREA DE RAU ASTMATIC
 Este o urgenta medicala
 Etiologie:
◦ Infectii bronhopulmonare
◦ Intreruperea brusca a corticoterapiei
◦ Abuz de simpatomimetice fara administrare
concomitenta de corticosteroizi;
◦ Administrarea de medicamente ce deprima
centrul respirator OPIACEE si
BENZODIAZEPINE.
III. ASTMUL BRONSIC
STAREA DE RAU ASTMATIC
 Se insoteste de:
◦ Adinamie
◦ Punerea in actiune a muschilor inspiratori
accesorii
◦ Diametrul anteroposterior toracic devine egal
cu cel transversal
◦ Tahicardie > 110/min, puls paradoxal;
◦ Jugulare turgescente; semn Harzer
◦ Elemente de CPC
IV. ABCESUL PULMONAR
IV. ABCESUL PULMONAR

 este forma comuna a supuratiilor

parenchimului pulmonar, caracterizat
◦ morfologic prin focare circumscrise de
inflamatie supurativa cu evolutie spre necroza
si escavare,
◦ clinic prin bronhoree purulenta, deseori fetida.
IV. ABCESUL PULMONAR-
Epidemiologie

 incidenta redusa considerabil in era

antibiotica
 Romania : 3000 cazuri annual
 letalitate = 1-2%ooo
IV. ABCESUL PULMONAR
 Abcese pulmonare sunt de doua tipuri:
1. primitive: - pe teritorii pulmonare indemne
- etiologie: bacterii anaerobe
2. secundare:
◦ complicatii ale unei leziuni locale preexistente (CBP, corpi
straini, chisturi) sau modalitati evolutive ale pneumoniilor
cu stafilococi, Klebsiella, Pseudomonas

 AB pot fi:
◦ unice
◦ multiple
◦ forma particulara = pneumonia necrotizanta/pneumonia
supurativa: diametrul cavitatilor abceselor < 2 cm.
 IV. ABCESUL PULMONAR-

Etiologie
Germeni anaerobi
◦ predominanti in prezenta aspiratiei ca mecanism principal
◦ 50% din cazuri : flora strict anaeroba
◦ flora anaeroba polimicrobiana:>2-3 specii
AB primitiv : 80-90% din cazuri - flora comensala a cavitatii bucale:
◦ Fusobacterium
◦ Peptostreptococcus
◦ Veilonella
◦ Streptococii microaerofili
◦ Clostridium
• Germeni aerobi
frecvent: - Staphylococcus aureus
- Klebsiella Pneumoniae: >25% din pneumonii
- Pseudomonas:
- Enterobacter
- Serratia.
mai rar: Actinomyces foarte rar, (HIV +): Rhodacoccus
Nocardia Pneumocystis carinii
Legionella

exceptional: micoze
paraziti
IV. ABCESUL PULMONAR-
Morfopatologie
 Prezinta 3 faze de evolutie
anatomoclinica:
◦ de constituire: alveolita
fibrinoleucocitara → supurata
◦ de vomica: stadiul purulent si de
evacuare a puroiului
◦ de focar deschis: stadiul cavitar cu nivel
de lichid
IV. ABCESUL PULMONAR-
Patogeneza
 In formarea AB intervin urmatorii factori:
◦ Aspiratia
◦ deficite de aparare ale gazdei
◦ sursa infectiei

 Sursele infectiei sunt predominant

endogene.
IV. ABCESUL PULMONAR-
Tablou clinic
 Variaza in functie de:- boala asociata
- mecanismul de producere

 Boala incepe la cateva zile de la inhalarea

materialului infectant;

 Se pot individualiza trei faze distincte in evolutia

abcesului pulmonar:
◦ I faza - de constituire
◦ a II-a faza - de deschidere bronsica
◦ a III-a faza - de supuratie deschisa.
 Fiecare dintre fazele enumerate are o
simptomatologie proprie.
IV. ABCESUL PULMONAR-
Tablou clinic- faza de constituire
 Debutul variabil :
◦ Pseudogripal
◦ Septicemic
◦ total nesugestiv
◦ cel mai frecvent: al unei pneumonii acute:
- febra inalta
- alterarea starii generale
- frisoane repetate
- junghi toracic intens,rezistent la trat. antalgic
- dispnee
- tuse neproductiva

 In zilele urmatoare se constata:

- febra neregulata prezentand oscilatii mari
- starea generala foarte toxica
- junghiul toracic persista cu aceeasi intensitate
- dispneea cu caracter polipneic se accentueaza
IV. ABCESUL PULMONAR-
Tablou clinic- faza de deschidere
bronsica
 Debuteaza cu:
◦ hemoptizie;
◦ schimbarea caracterului tusei, care devine intens
productiva cu expectoratie abundenta sero-
muco-purulenta, obisnuit avand un miros fetid
sputa se poate elimina:
 fractionat, in cantitati de ordinul zecilor de mililitri
(vomica fractionala)
 la intervale apropiate, in cantitati mari (vomica
numulara)
IV. ABCESUL PULMONAR-
Tablou clinic- supuratie deschisa
 Evolutie de lunga durata, cu perioade de acalmie
 Manifestarile clinice generale prezente:
◦ Frisoane
◦ Transpiratii
◦ scadere ponderala
◦ Anorexie

 Caracteristice pentru aceasta faza sunt:

◦ febra neregulata, in concordanta cu posibilitatea de drenare prin
expectoratie a colectiei purulente: drenajul eficient determina
scaderea febrei
cresterea paralela a febrei si expectoratiei indica extensia
procesului supurativ, in timp ce scaderea lor paralela indica o evolutie
favorabila
◦ tusea productiva cu expectoratie:
 cu miros fetid, daca exista flora anaeroba
 abundenta (200-300 ml/24 h)
◦ hemoptizie
IV. ABCESUL PULMONAR-
Paraclinic
 Examenele paraclinice sunt:
1. biologice
2. radiologice
3. endoscopice

1. Biologice
 Hemograma : leucocitoza (20-30000/mm3)
 Examenul sputei:
◦ numeroase leucocite alterate
◦ fibre elastice (absente in bronsiectazie)
◦ cristale de acizi grasi
 Examenul bacteriologic: flora microbiana, cu
cultura si antibiograma
IV. ABCESUL PULMONAR-
Paraclinic
 Examenul radiologic
◦ in faza de constituire: opacitate difuza, imprecisa
sau relativ difuza, necaracteristica.
◦ in faza de supuratie deschisa: imaginea
patognomonica hidroaerica

 Abcesele pulmonare sunt localizate tipic

◦ in segmentele bazale ale lobilor inferiori
◦ segmentul superior al lobului inferior
◦ segmentele posterioare ale lobilor superiori,
analog cu localizarea pneumoniilor de aspiratie

 Abcesele sunt unice sau multiple.

IV. ABCESUL PULMONAR
IV. ABCESUL PULMONAR
Forme clinice
 Abcesul pulmonar primitiv (bronhogen, de
aspiratie)-forma clinica cea mai obisnuita, cu
tabloul clinic descris

 Pneumonia necrozanta
◦ supuratie difuza care cuprinde un lob / intregul
plaman, cu germeni anaerobi
◦ forma grava, cu letalitate ridicata (20%), caracterizata
prin leziuni cu tendinta extensiva si focare multiple de
necroza
◦ tablou clinic grav-sputa fetida
◦ evolutie spre cronicizare (pioscleroza)
IV. ABCESUL PULMONAR
Forme clinice
 Pneumonia neexcavata cu germeni anaerobi
◦ tablou clinic asemanator unei pneumonii “banale” si care
nerecunoscuta ar evolua cu mare probabilitate catre abcedare.
◦ prezumtia diagnostica este data de anamneza: existenta unor
situatii ce au putut favoriza aspiratia bronsica (stare comatoasa,
paralizii etc.).
◦ diagnostic stabilit de examenul bacteriologic pentru anaerobi.
◦ se caracterizeaza prin focare pneumonice localizate in segmentele
bazale ale lobilor inferiori, fara necroza evidentiabila radiologic,
fara expectoratie fetida si cu evolutie acuta.

 Supuratii pulmonare secundare cu anaerobi

◦ in cazuri rare infectii cu germeni anaerobi se pot grefa pe leziuni
pulmonare preexistente (infarcte, leziuni tuberculoase active sau
inactive → suprainfectarea unei caverne TBC, bronsiectazii)
IV. ABCESUL PULMONAR
Diagnostic pozitiv
 Se pune pe anamneza, manifestarile clinice si
explorarile paraclinice.
 In perioada de debut, abcesele pulmonare nu pot
fi diferentiate de pneumopatiile acute comune.
 Elementele de suspiciune
- prezenta conditiilor favorizante ale aspiratiei
bronhogene,
- caracterul mai sever al simptomelor,
- leucocitoza foarte crescuta,
- uneori fetiditatea halenei.
 Diagnosticul se clarifica, de regula dupa evacuarea
abcesului, aparitia bronhoreei purulente si
decelarea imaginii hidroaerice la examenul
radiologic
IV. ABCESUL PULMONAR
Diagnostic diferential

 bronsiectazia;
 TBC pulmonara cavitara;
 neoplasm pulmonar excavat;
 empiem cu fistula bronsica;
 bule sau chisturi pulmonare infectate.
IV. ABCESUL PULMONAR
Complicatii
 Hemoptizia;
 Gangrena pulmonara;
 Septicemia;
 Abcese metastatice;
 Empieme pleurale;
 Piopneumotorax;
 Bronsiectazii;
 Tuberculoza pulmonara;
 Insuficienta cardiopulmonara.
IV. ABCESUL PULMONAR
Evolutie
 Evolutia sub tratament adecvat al abcesului
este spre vindecare in 2-6 saptamani.
 Numarul abceselor ce evolueaza spre
cronicizare este in scadere datorita
diagnosticului mai precoce si a terapiei
antibiotice sustinute.
 Cronicizarea se produce in cazul in care
- tratamentul a fost inceput tardiv si/sau nu
a fost cel optim
IV. ABCESUL PULMONAR
Tratament
 Principalele obiective:
- distrugerea florei bacteriene
patogene;
- drenajul focarului pulmonar si
al empiemelor;
- ablatia chirurgicala a leziunilor
cronicizate;
- inlaturarea cauzelor primare
ale supuratiilor pulmonare secundare.
IV. ABCESUL PULMONAR
Tratament medicamentos
 Penicilina G
 In functie de evolutia clinica, se asociaza inca un
antibiotic:
-pentru flora anaeroba: Metronidazol
si/sau
-pentru bacilii gram negativi Gentamicina.
 Medicatie cu spectru larg vizand flora anaeroba:
Clindamicina
Amoxicilina + clavulanat
 Medicatie cu spectru larg vizand flora aeroba si
anaeroba:
Carbenicilina.
Ticarcilina
Piperacilina
 Eficienta: ameliorarea simptomelor dupa 7 zile de
tratament
IV. ABCESUL PULMONAR
Drenajul focarelor supurative

 Trebuie asigurat sistematic, indiferent de

cauza si sediul procesului morbid;
 Drenajul de postura
- previne retentia puroiului in focare,
- reduce focarele septice,
- faciliteaza actiunea chimioterapiei
antibacteriene.
IV. ABCESUL PULMONAR
Tratamentul chirurgical

 este indicat in abcesele pulmonare

cronicizate dupa minim 3 luni de
tratament medical ineficace.
 Interventiile practicate
- cel mai frecvent sunt rezectii lobare
- mai rar rezectii segmentare,
plurisegmentare sau pulmonare.
IV. ABCESUL PULMONAR
Tratamentul abceselor pulmonare
secundare

 Tratarea infectiei + tratarea boalii de baza

V.TUBERCULOZA
PULMONARA
V. TUBERCULOZA PULMONARA

 este boală infecto-contagioasă cu caracter

endemic, cauzată de bacterii aparţinând
complexului Mycobacterium tuberculosis ,
caracterizată prin formarea de granuloame ,
cu inflamaţie, citoliză imunologică şi distrucţie
tisulară importantă, cu localizare pulmonară.
V. TUBERCULOZA PULMONARA
Etiologie
 Agentul patogen al tuberculozei- Complexul
Mycobacterium tuberculosis;
 Dintre speciile patogene aparţinând complexului
Mycobacterium tuberculosis, genul cel mai
frecvent şi important al bolii la om este
◦ varianta umană: Mycobacterium tuberculosis humanis,
bacilul Koch, iar microorganismele strâns înrudite
care pot produce infecţia tuberculoasă la om pot fi:
 Mycobacterium bovis (bacilul tuberculozei bovine, o cauză
importantă a tuberculozei transmise prin lapte nepasteurizat
în trecut)
 Mycobacterium africanum (izolat la o mică parte din
cazurile din Africa Centrală şi de Vest).
V. TUBERCULOZA PULMONARA
Surse de infectie
 Principalele surse de infecţie tuberculoasă
sunt reprezentate de:
◦ bolnavii cu TB pulmonară contagioasă
◦ bolnavii cu TB extrapulmonară cu leziuni
active, deschise, fistulizate;
◦ animalele bolnave de TB: în special bovinele
care pot răspândi boala prin produsele lor
naturale (lapte) sau prin dejecte (urină, materii
fecale) ;
Infecţiozitatea şi contagiozitatea surselor de infecţie
diferă.
V. TUBERCULOZA PULMONARA
Cai de transmitere
 de obicei, pe cale aerogenă, prin
răspândirea particulelor infectante
produse de către pacienţii cu TB
pulmonară contagioasă (vectorii infecţiei).
 Majoritatea bolnavilor cu TB pulmonară
cavitară elimină zilnic prin spută până la
10 miliarde bacili cu virulenţă păstrată.
 Un acces de tuse poate determina
eliminarea de cca. 3000 de asemenea
particule.
V. TUBERCULOZA PULMONARA
Cai de transmitere
 Calea respiratorie: De la sursa de
contaminare, particule de spută baciliferă
sunt aerosolizate prin tuse, strănut sau
vorbire
 Calea digestivă: prin contaminarea laptelui
nepasteurizat sau produselor derivate din lapte;
 Calea cutanată sau cutaneomucoasă datorită
existenţei de soluţii de continuitate (leziuni de
grataj, plăgi);
 Contaminarea transplacentară de la mamă la
făt prin difuziunea hematogenă a germenilor sau
intrapartum prin aspirarea de lichid amniotic ce
conţine bacili Koch.
V. TUBERCULOZA PULMONARA
Ciclul infectiei tuberculoase

 Include 2 etape:
◦ prima etapă de la expunerea la sursa de
infecţie până la apariţia sau nu a infecţiei
tuberculoase oculte (asimptomatice) sau
simptomatice, manifeste;
◦ a II-a etapă de la infecţie la îmbolnăvire, cu
formele cunoscute de tuberculoză primară
sau secundară.
V. TUBERCULOZA PULMONARA
Ciclul infectiei tuberculoase- etapa I
 se referă de fapt la riscul de infecţie şi este
influenţată de factorii exogeni :
◦ tipul sursei de infecţie (cele patent bacilifere cu
bK+ la microscopie sunt cele mai contagioase)
◦ intimitatea dintre contact (persoană expusă) şi
sursă (bolnavul eliminator de bacili),
◦ tipul contactului (intrafamilial, extrafamilial; unic,
multiplu) şi durata acestuia (contact ocazional,
permanent);
◦ gradul de infecţiozitate a sursei
◦ mediul în care are loc contactul (aglomerări
umane, spaţii neventilate, colectivităţi închise).
V. TUBERCULOZA PULMONARA
Ciclul infectiei tuberculoase- etapa II

 se referă la riscul de îmbolnăvire si

depinde de factori endogeni:
◦ susceptibilitatea nativă individuală la boală;
◦ nivelul de eficienţă al imunităţii mediate
celular;
◦ vârsta la care s-a produs primoinfecţia
tuberculoasă;
◦ bolile asociate: HIV/SIDA, etilism cronic,
tabagism, silicoza, DZ, leucemii, limfoame;
V. TUBERCULOZA PULMONARA
 Infecţia tuberculoasă latentă = infecţia
ocultă cu Mycobacterium tuberculosis (MTB),
fără manifestari clinice, radiologice sau
bacteriologice (asimptomatică).

 Tuberculoza activă (boala) = prezenţa

de manifestări clinice şi/ sau radiologice
determinate de multiplicarea MTB în
organismul uman şi de răspunsul acestuia .
V. TUBERCULOZA PULMONARA
Forme clinice –TBC primara
 Primo-infectie oculta:
◦ Asimptomatica
◦ IDR PPD +
◦ Modificari radiologice
 Primo-infectie manifesta
◦ simptomatica
 TBC miliara= diseminarea pe cale
hematogena a infectiei TBC
◦ Numerosi noduli de dimensiune mica dispusi la
nivelul ambelor campuri pulmonare
 TBC pleurala: pleurezie TBC
V. TUBERCULOZA PULMONARA
V. TUBERCULOZA PULMONARA
Forme clinice- TBC secundara
 Infiltrativa: debut de tip pneumonie,
pseudogripal;
 Tuberculomul- tuberculoza cazeoasa
 TBC fibrocavitara- ftizia adultului
 TBC fibroasa- determina leziuni firboase
pulmonare nodulare;
 TBC bronsica- leziuni localizate la nivelul
arborelui bronsic
V. TUBERCULOZA PULMONARA
Tablou clinic
 Subiectiv:
◦ Generale: subfebrilitate/febra, astenie,
anorexie, scadere in greutate, transpiratii) –
semne de impregnare bacilara
◦ Semne pulmonare:
 Tuse (iritativa, productiva, emetizanta, expectoratie
muco-purulenta verzuie- in special in forme cavitare
 Durere toracica
 Dispnee de effort
 Hemoptizie (minima)
V. TUBERCULOZA PULMONARA
Tablou clinic

 Obiectiv:
◦ Facies palid, cenusiu + semne de impregnare
bacilara ( scadere ponderala accentuata, atrofii
musculare, adancirea fosei sub si
supraclaviculare)
V. TUBERCULOZA PULMONARA
Tablou paraclinic
 Examenul sputei (emisa spontan sau prin lavaj
bronsic);
 Testul la tuberculina;
 Radiografie toraco- pulmonara:
◦ Adenopatii
◦ Reactie pleurala
◦ imagini micro-nodulare
◦ Aspect miliar
◦ Complex priimar- sancru de inoculare + adenopatie
satelita + limfangita
 Bronhoscopie:
V. TUBERCULOZA PULMONARA
Tratament- PROFILAXIE

 VACCINARE BCG
 Izolarea bolnavilor contagiosi
 Ancheta epidemiologica cu identificarea
contactilor (testari IDR PPD 0-24 ani; Rg
pulmonara> 24 ani)
 Dezinfectia focarului
V. TUBERCULOZA PULMONARA
Tratament- CURATIV
 Principii:
◦ Specific (tuberculostatice)
◦ Precoce
◦ Adecvat formei clinice
◦ Prelungit (minim 6 luni)
◦ Standardizat (cf. schemei MS)
◦ Combinat
◦ Supravegheat!!
◦ Administrat matinal, in priza unica, a jeun
V. TUBERCULOZA PULMONARA
Tratament- CURATIV

 Obiective:
◦ vindecarea, reintegrarea socio-
profesionala, restabilirea capacitatii de
munca
◦ protejarea comunitatii prin scaderea
riscului de infectie
V. TUBERCULOZA PULMONARA
Tratament- CURATIV
 Antituberculoase esentiale:
◦ majore
 IZONIAZIDA (HIN)
 RIFAMPICINA
◦ minore
 STREPTOMICINA
 PIRAZINAMIDA
 ETAM-BUTOL
◦ de rezerva
 CICLOSERINA

Efecte adverse: - hepatita toxica

V. TUBERCULOZA PULMONARA

 Criterii de vindecare:
◦ negativarea bacteriologica
◦ disparitia imaginii radiologice
◦ tratament corect condus
◦ proba timpului – 6 luni strict supravegheat
89