Contribuţia Bisericii

Ortodoxe la apariţia şi
dezvoltarea
învăţământului
românesc:
MITROPOLITUL
ANDREI ŞAGUNA
 OBIECTIVE:

 Biografia;
 Activitatea bisericească;
 Activitatea culturală;
 Activitatea social-patriotică;
 Activitatea economică
 Nicolae Iorga:
„Puţine nume sunt aşa de
populare în Ardealul
românesc ca al lui Şaguna.
Chipul lui, cu ochii
străbătători şi larga barbă
răsfirată, e în mintea
tuturora şi-n conştiinţa
generală a intrat faptul
definitiv că acest
maiestuos bătrân a fost,
de pe scaunul său de
arhiereu, un cârmuitor de
oameni şi un îndreptător al
vremurilor, cărora nu li s-a
supus, ca exemplarele
obişnuite ale omenirii, ci
le-a întors de pe
povârnişul lor spre culmea
lui.”
 ANASTASIE ŞAGUNA,

 viitorul inalt ierarh Andrei, s-a născut

în 1808, la Miskolţ în nordul
Ungariei, din părinţi aromâni,
originari de lângă Moscopole;
 în 1814 Naum Şaguna, tatăl lui
Andrei, din cauza sărăciei, trece la
catolicism;
 în 1816, Anastasie începe şcoala de
la Miskolţ;
 în 1826 termină gimnaziul catolic la
călugarii din Pesta. Sub influenţa
mamei sale, la 29 decembrie 1826
trece la Ortodoxie printr-o declaraţie
scrisă în limba latină, într-o vreme
când era dificil a răzbi într-o
societate catolică în calitate de
ortodox.
 Urmează filosofia şi
dreptul la Pesta.
Primeşte ajutor de
la unchiul mamei
sale, Atanasie
Grabovschi, un
negustor
macedoromân, în
casa căruia se
întâlneau fruntaşii
români: Samuil
Micu
 sau
Petru Maior
 În 1829, pleacă la Vârşeţ şi se înscrie la
teologie.
 În 1833, intră în monahism şi primeşte
numele Andrei, este apoi hirotonit
ierodiacon, numit profesor la Seminarul din
Carloviţ si ulterior hiroronit ieromonah.
 În 1846 este numit episcop vicar al
Episcopiei de la Sibiu (căci Mitropolie nu mai
exista în Ardeal din 1701, de când fusese
înfiinţată Biserica greco-catolică).
 În anul 1847 este
ales ierarh al
Episcopiei de la
Sibiu şi ulterior
recunoscut de
Curtea de la Viena.
 Timp de 25 de ani
a fost mereu
prezent în:
 Acţiunile bisericeşti;
 Acţiunile culturale;

 Acţiunile social-patriotice,
dar şi în
 Activităţile economice
ACTIVITATEA BISERICEASCĂ

 Primul sinod convocat în eparhia sa,

la Sibiu, în 1850, cerea Curţii de la
Viena printr-un memoriu, restaurarea
vechii Mitropolii a Transilvaniei, dar şi
ieşirea Bisericii Ortodoxe Române din
Transilvania de sub jurisdicţia
Mitropoliei sârbeşti din Carloviţ.
 Un al doilea sinod din 1860 a întocmit
noi memorii.
 În 1864 a avut loc un al treilea sinod la
Sibiu care a aprobat un regulament de
organizare a eparhiei şi a fost
recunoscută oficial (de către sârbi şi
Curtea de la Viena) reînfiinţarea vechii
Mitropolii Ortodoxe Române a
Transilvaniei, Andrei Şaguna devenind
arhiepiscop şi mitropolit.
  În 1868 a fost aprobat Statutul
Organic al Bisericii Ortodoxe Române
din Transilvania.
 Principiile sale:
- Autonomia (Biserica era ferită de
amestecul statului);
- Sinodalitatea (hotărârile Bisericii:
administrative, culturale şi economice se
luau prin colaborarea a 1/3 clerici şi 2/3
mireni)
 Această lege a stat la baza
noului statut al întregii
Biserici Ortodoxe Române
din 1925, şi chiar la baza
celui actual.
 Şaguna a dat Bisericii o
organizare democratică,
fiind considerat cel mai
mare legiuitor şi
organizator bisericesc
în Biserica Ortodoxă
Română.
 ACTIVITATEA CULTURALĂ
 S-au tipărit la îndemnul mitropolitului
manuale didactice (peste 25):
- Abecedar românesc;
- Gramatica română;
- Gramatica germană;
- Dicţionar român-german şi german-român;
- Carte de citire;
- Elemente de geografie;
- Elemente de istorie;
- Elemente de istoria naturii şi fizică;
- Aritmetica;
- Primul Manual de stenografie în limba
română;
 În 1852, Mitropolitul Şaguna obliga
fiecare parohie să ridice câte un
edificiu şcolar.
A înfiinţat un
gimanziu la
Braşov
(1850) şi un
gimnaziu
inferior la
Brad
Elevii lipsiţi de
mijloace au primit
burse fie din
veniturile proprii,
fie din fundaţiile
întemeiate special
cu acest scop. Este
cazul Fundaţiei
Emanuil Gojdu, un
macedoromân din
Budapesta,
fundaţie
administrată de
Biserica Ortodoxă
din Transilvania.
 Grija pentru cursurile
de teologie şi
pedagogie l-a
determinat să
înfiinţeze un Institut
Teologico-Pedagogic
la Sibiu, în 1850.
 Absolvenţii de
teologie erau înainte
de hirotonie
învăţători.
 A organizat o colectă,
şi a găsit o clădire
corespunzătoare
pentru Institut.
A format cadre didactice
corespunzătoare, trimiţând anual
pe cel mai bun absolvent la
universităţi apusene. Aceştia au
fost adevăraţi pionieri ai
învăţământului românesc.
 La rândul lor aceştia au scris
numeroase manuale pentru
învăţământul teologic.
 A cerut ca încă din
1850 preoţii să
facă ore de
catehizare; a
urmărit
îmbunătăţirea stării
materiale a
preoţimii, însă era
şi foarte exigent în
privinţa disciplinei
clerului, mergând
până la caterisirea
celor nevrednici.
 A tipărit Biblia
cu ilustraţii
(1856-1858),
prima Biblie
de acest gen
de la noi, iar
în 1867 Noul
Testament.
 Din anul 1853 s-a
înfiinţat ziarul
Telegraful Român,
( gazetă politică,
industrială,
comercială şi
literară) care a
apărut neîntrerupt
până în zilele
noastre.
 A reeditat în sprijinul preoţilor aproape toate
cărţile de cult:
 Cele 12 Mineie;
 Liturghierul;
 Molitfelnicul;
 Psaltirea;
 Ceaslovul;
 Evangheliarul;
 Octoihul;
 Triodul;
 Penticostarul
Toate acestea, inclusiv Telegraful Român, au
apărut la tipografia fondată la Sibiu din banii săi,
în 1850.
 “Această tipografie, care până la moartea
mea o am grijit şi o am administrat,
numai Dumnezeu ştie cu câte greutăţi o
am apărat şi susţinut faţă de duşmanii
Bisericii şi ai naţiunii noastre române. Că
ce era să fac în împrejurările acestea? Să
şed la râul Babilonului şi să plâng? Nu! Ci
să mă socotesc despre modul cum s-ar
putea lăţi în preoţime şi poporul nostru
cunoştinţele sistematice şi temeinice
despre Biserică şi despre alte lucruri
bisericeşti.”
 A înfiinţat
“Asociaţiunea
transilvană
pentru literatura
română şi
cultura poporului
român”
(ASTRA), alături
de Timotei
Cipariu şi
George
Bariţiu
 ACTIVITATEA SOCIAL-
PATRIOTICĂ
A condus
împreună cu
episcopul unit
Ioan Lemeni,
Marea
Adunare
Naţională de
pe Câmpia
Libertăţii de la
Blaj, din 1848
A prezentat împăratului de la Viena,
împreună cu deputaţii români din
Transilvania, Banat şi Bucovina un
memoriu prin care cereau unirea
tuturor românilor din statele
austriece într-o singură naţiune.
 A fost proclamat membru de onoare
al Academiei Române, în 1871
 ACTIVITATEA ECONOMICĂ
 Deşi la începutul
păstoririi sale
eparhia era săracă,
a creat un fond
pentru zidirea unei
catedrale în Sibiu -
Catedrala
Mitropolitană,
precum şi
numeroase biserici
parohiale.
 Numai iubirea de neam
l-a făcut să refuze
demnitatea de patriarh
sârb sau de mitropolit
unit ce i-au fost oferite.
 El îi îndemna pe
credincioşi printr-o
pastorală:”să trăiască în
dragoste frăţească, atât
între noi, cât şi către
celelalte naţii cu noi
locuitoare,... ca să ne
putem bucura de bine,
să fim fraţi unul cu altul”
 A murit în 1873 şi a
fost înmormântat la
Răşinari – Sibiu ca un
simplu călugăr iar
averea a lăsat-o prin
testament
Arhiepiscopiei Sibiului
“spre scopuri
bisericeşti, şcolare şi
filantropice.”
“Cea mai mare parte a vieţii
mele pururea în osteneală
mi-a fost şi îmi va fi. Dar şi
cea mai mare bucurie mi-a
fost şi îmi va fi şi în viitor a
învinge toate piedicile. Cred
cu tărie că, fiind umbrit de
puternicul scut al lui
Dumnezeu, voi putea
îndeplini scopul vieţii mele
întregi, ca pe românii
ardeleni din adâncul lor
somn să-i deştept şi cu voia
să-i trag către tot ce este
adevărat, sfânt şi bun.“