TANATOLOGIE

MEDICO-LEGALĂ
thanatos- moarte
logos- ştiinţă

TANATO - STOMATOLOGIE
 Moartea
• Pierderea ireversibilă a proprietăţilor materiei
vii (Shapiro)

• Încetarea vieţii într-un organism anterior viu şi

viabil

• Proces- “celulele se nasc împreună şi mor

separat”
 Stadii
1. Agonia (vita minima)
- Stadiu ireversibil dintre viaţă şi moarte
- Amestec de fenomene vitale şi tanatologice
• Scăderea activităţii neuronilor corticali
• Centrii bulbari nu mai sînt controlaţi de
centrii corticali şi subcorticali- organismul nu
se mai comportă ca un tot unitar
 Agonia
- Haos psihic- dispariţia progresivă a funcţiilor
psihice
- Diminuarea funcţiilor de relaţie
- Imobilitate completă
- “Facies hipocratic”
- Dispariţia progresivă a simţurilor
- Anestezie
- Diminuarea funcţiilor vegetative
 Agonia
Clasificare
I. Funcţie de durată:
• Absenţa agoniei- moartea se produce foarte repede
• Agonie scurtă (secunde, minute)
• Agonie lungă (ore)

II. Funcţie de starea psihică:

• lucidă (conştientă)
• inconştientă
• alternantă

Importanţă:
- Validitatea actelor civile
 Stadiile morţii
2. Moartea clinică
- Durată scurtă (circa 5 minute)
- Absenţa activităţii cardiace, respiratorii, cerebrale
- Pacientul poate fi reanimat
- Circumstanţe în care reanimarea poate fi efectuată pentru mai
mult timp

3. Moartea aparentă
- Activităţile cardiacă şi respiratorie foarte reduse
- Pierderea stării de conştienţă
 Stadiile morţii

4. Moartea biologică (reală)

- Ireversiblă
- Încetarea metabolismului celular
- Modificări structurale ale celulelor
 Moartea biologică
Stadii
a. Moartea somatică (sistemică)
- Încetarea completă şi ireversibilă a funcţiilor vitale
- Încetarea vieţii în organism; persistă în unele
ţesuturi şi organe

b. Moartea moleculară (celulară)

- Moartea ţesuturilor şi celulelor
- Rezultatul anoxiei- ţesuturile mor la momente
diferite în timp
 Diagnosticarea morţii în clinică

I. Criteriul tradiţional → încetarea activităţilor

cardiacă şi respiratorie

II. Moartea cerebrală → moartea întregului creier

 Moartea cerebrală
Criterii (Comitetul ad-hoc Harvard)
- Comă profundă
- Excluderea altor cauze (medicamente
deprimante SNC, dezechilibre metabolice şi
endocrine, hipotermie)
- Absenţa respiraţiei spontane- testul de apnee
- Absenţa reflexelor de trunchi cerebral
- Traseu EEG plat, repetat la 24 ore
 Moartea cerebrală
Teste
1. CT- absenţa pulsaţiilor creierului, devierea de la
linia mediană
2. Cerebral angiography- evaluarea fluxului sanguin
cerebral
- Absenţa fluxului sanguin cerebral mai mult de 30 min
3. Potenţiale evocate
- Absenţa influenţelor medicamentelor deprimante SNC
 Moartea cerebrală
4. Echografie
- Absenţa ecourilor cerebrale
- Doppler- lipsa pulsului şi vitezei sîngelui în artera carotidă

Evaluările se repetă
- 6 ore la adulţi
- Copii:
7 zile-2 luni- la 48 ore
2 luni-2 ani- la 24 ore
2-7 ani- la 12 ore
Peste 7 ani- la 6 ore
Sub 7 zile- nu se stabileşte dg. de moarte cerebrală
 Diagnosticarea morţii în clinică

Semne precoce de moarte

Absenţa activităţii:
- cerebrale
- cardio-circulatorii
- respiratorii
 Diagnosticarea morţii în sala de
necropsie
Semne de moarte semi- tardive
- Lividităţi cadaverice

- Rigiditatea cadaverică (rigor mortis)

- Răcirea (algor mortis)

- Deshidratarea

- Autoliza
 Diagnosticarea morţii în sala de
necropsie
Semne de moarte tardive

- Distructive- putrefacţia

- Conservatoare
* mumifierea
* lignifierea
* adipoceara
* refrigeraţia
 Lividităţile cadaverice
• Coloraţie roşie-violacee a tegumentului din
părţile declive ale cadavrului

Mecanism
• Încetarea circulaţie sanguine, scurgerea
sîngelui sub acţiunea forţei gravitaţionale în
părţile declive ale cadavrului
• Zone de compresiune
 Lividităţile cadaverice

Stadii:
Hipostază- 10-12 ore
Stază- 18-20 ore
Imbibiţie- după 20-24 ore

Dg. diferenţial lividităţi- echimoză

Importanţă medico-legală
- Poziţia cadavrului
- Cauza de moarte
- Interval post-mortem
 Rigiditatea cadaverică
(rigor mortis)
Înţepenirea progresivă a muşchilor după moarte

Mecanism
- Dispariţia ATP muscular (85%)
- Acumulare de acid lactic în muşchi

Factori care influenţează instalarea RC

- temperatura mediului înconjurător
- Activitatea fizică anterioară decesului
- Cauza de moarte
 Rigiditatea cadaverică
(rigor mortis)

Stadii- Regula Nisten

Instalare- 3-6 ore- după o relaxare musculară

iniţială

Generalizare- 24 ore

Rezoluţie- 24-36 ore

 Rigiditatea cadaverică
(rigor mortis)

Obiectivare
Mişcări de flexie şi extensie a articulaţiilor

Situaţii particulare
- Spasm cadaveric

Importanţă medico-legală
- Poziţia cadavrului
- Cauza de moarte
- Intervalul postmortem
 Răcirea
(algor mortis)
Descreşterea temperaturii corporale după moarte
Mecanism
Oprirea termogenezei, pierderea de căldură prin conducţie, convecţie, radiaţie,
pînă la atingerea echilibrului cu mediul înconjurător

Factori care afectează răcirea cadavrului

Temperatura mediului
Curenţi de aer şi umiditate
Haine
Poziţia cadavrului
Suportul pe care stă cadavrul
Dimensiunile corpului
Stări particulare- hemoragie
Particular: încălzirea postmortem

Valoare medico-legală- estimarea intervalului pm- 18 grade Celsius - 1 grad

Celsius/oră
Deshidratarea
Pierderea de apă din corp

Mecanism- încetarea circulaţiei

sanguineşi a metabolismului

Obiectivare
- Pergamentarea
- Încreţirea pulpei degetelor şi buzelor
- Opacifierea corneei
- Înmuierea globilor oculari
 Autoliza
auto- sine; lisis- distrucţie
Mecanism
Înmuierea şi lichefierea ţesuturilor sub acţiunea
enzimelor eliberate din celule
Pregăteşte terenul pentru acţiunea putrefacţiei
Poate fi oprită prin îngheţarea ţesuturilor

Obiectivare- examen intern

• Modificări macro şi microscopice în special în organe
cu conţinut crescut în enzime (pancreas, suprarenale,
stomac)
 Putrefacţia
Transformarea materiei organice în materie anorganică
Distrugerea părţilor moi
Continuă pînă ce cadavrul este transformat în schelet

Mecanism
Proces bacterian
Bacterii aerobe/anerobe, endogene/exogene
 Putrefacţia
Obiectivare
- Pata verde de putrefacţie- 2-3 zile
- Culoare verde închis- negru a pielii- progresiv tot
corpul
- Gaze de putrefacţie- creşterea volumului cadavrului,
desfigurare

Situaţii particulare
- Circulaţia postumă
- Naşterea în sicriu
 Putrefacţia
Factori care afectează putrefacţia
- Temperatura mediului
- Concentraţia de oxigen
- Concentraţia de apă (creier/miocard)
- Vîrsta- nou-născuţi/vîrstnici
- Cauza de moarte

Situaţii particulare
- Nou-născuţi
 Entomologie medico-legală

Studierea insectelor care populează cadavrul la diferite

momente
• Muşte- depun ouă pe cadavru (mai ales plăgi, orificii
naturale umede)- 18-36 ore (temperaturi crescute)
• Larve - 24 ore –pătrund în corp- distrug ţesuturi moi
• Pupe - 4-5 zile
• Muşte adulte - 3-5 zile

Importanţă medico-legală
- Estimarea intervalului postmortem
- Mediul în care a stat cadavrul
 Procese conservatoare
Procese naturale care împiedică putrefacţia şi
conservă cadavrul

I. Mumifierea
Mecanism- deshidratare rapidă
Condiţii- căldură (oprirea activităţii
bacteriene)/ventilaţie
- 3-12 luni după moarte
 Mumifierea
Aspect
Pielea- uscată, dură, culoare maro-neagră,
aderentă de oase
Fără miros
Reducerea dimensiunilor corpului
Conservarea trăsăturilor şi a semnelor de
violenţă
Organele interne- masă uscată
 Procese conservatoare
II. Adipoceara (saponificarea)
Hidroliza grăsimilor nesaturate
- Formarea de acizi graşi saturaţi (stearic, palmitic),
săruri de calciu
- 3-12 luni

Factori
• Umiditate, căldură, absenţa aerului
• Prezenţa lecitinaztei- Clostridium Welchii
 Adipoceara (saponificarea)
Aspect
- Substanţă alb-gălbuie de consistenţă grăsoasă
- Miros rînced
- Pluteşte pe apă
- Poate fi tăiată cu uşurinţă
- Arde cu flacără gălbuie
 Procese conservatoare
III. Lignificarea
Mediu cu concentraţie crescută în acid tanic şi humic
(mlaştină, lavă vulcanică, mină)

Aspect
• Piele maronie, dură
• Oase moi (pierderea calciului)
• Conservare bună pentru mult timp
Omul din Tollund
 Procese conservatoare
IV. Refrigerarea
Expunerea cadavrului la temperaturi scăzute

Aspect
• Corpul este înţepenit;
• Conservare perfectă pentru mult timp;
• Putrefacţie rapidă cînd cadavrul este adus la
temperaturi crescute
 Modificări tanatologice ale dinţilor
Dintele
- Componenţă predominent minerală → rezistenţă
mare la putrefacţie

- Pulpa dentară poate fi recunoscută până la 4-5 ani la

tineri

- În timp (fct. de factorii de mediu) → componenta

organică se distruge, substanţele minerale se dizolvă
→ dinte alb, fără luciu
 Modificări tanatologice ale dinţilor
Putrefacţia
- Afectează parodonţiul şi dinţii
- Determină căderea dinţilor din alveole
- Dg. dif. - dinţi căzuţi antemortem
* Anterior decesului → margini alveolare netede,
acoperite de ţesut osos nou
* Postmortem → margini alveolare ascuţite, alveole
complet goale
- Cad mai repede:
* Dinţii de lapte
* Dinţii persoanelor în vârstă, cu diferite grade de uzură
 Modificări tanatologice ale dinţilor
Factori:
- Mediu (sol, aer, apă)
- Durata acţiunii factorilor de mediu
Tipul de sol
Sol acid
- Decalcificare → pierderea smalţului → se pot secţiona cu
cuţitul
Sol nisipos
- Protejaţi de un depozit de calcite → conservare
Sol cu argilă
- Formare de canale şi cavităţi la partea inferioară a coroanei şi
în rădăcină
- Canalele pot fi goale sau pot conţine microorganisme
(actinomicete)
 Modificări tanatologice ale dinţilor
Werelds R. (Bruxelles) → studiu asupra degradării postmortem a
dentinei şi cementului dinţilor înhumaţi
↓
Macroscopic
1. Modificări radiculare
→ albeaţă şi aspect cretos al porţiunii apicale a rădăcinilor
→ restul porţiunii radiculare → aspect de dinte recent avulsionat
→ ex. transparenţă → câmp radicular translucid, cu mase
floconoase opace în jurul canalului pulpar (consecinţa
degradării cementului şi dentinei)
→ culoare rozie a dentinei din vecinătatea pulpei dentare-
influenţa Hb şi a produşilor săi de descompunere (35-90 zile
de la deces)- emailul nu se colorează
 Modificări tanatologice ale dinţilor
2. Fisuri dentare
- În număr mare la 6-8 ore postmortem
- Influenţate de factori de mediu (temperaturi extreme), şederea
îndelungată în pământ (greutatea solului), deshidratare
- Pot apărea şi ca urmare a manipulării neadecvate a craniului
- Greu de diferenţiat de fisurile produse în timpul vieţii

3. Fluorescenţa dentară
- Dintele normal prezintă un oarecare grad de fluorescenţă
- Înhumare în sol → dispare după cca 15 ani
- În apă → puternică fluorescenţă după 1-1,5 ani (părţi alterate
de putrefacţie)
- Incendii → dispare fluorescenţa
 Modificări tanatologice ale dinţilor
Dentina- ex. MO (decalcifiere, secţionare, colorare)
În putrefacţia avansată
→ canale
* tip filamentos – canale lungi, diam. 2-10 μm, pătrund în
ţesutul dur sub formă de tirbuşon
* canale ramificate, diam. 15-20 μm, mai numeroase

→ cavităţi, fante, lacune – in dentină şi cement

* Margini netede, regulate, bine demarcate
* Conţin actinomicete şi, posibil, dentină mult modificată
(refringente, parţial ataşate de pereţi)

→ degradare “naturală” a dentinei → nu se mai observă limita

dintre pulpă şi dentină