Universitatea de Stat de Medicină si Farmacie

“Nicolae
Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie “NicolaeTestemițanu”
Testemitanu”
Catedra de Obstetrică şi ginecologie
Catedra Nr. 1de Obstetrică şi ginecologie Nr. 1

Coordonator: conferenţiar universitar Constantin Burnusus

Efectuat: Rîșnic Doina, M1410
Chișinău, 2019
 Papilomavirusurile sunt virusuri ADN
dublu-catenare epiteliale, mici, care
infectează epiteliile mucoase și cutanate
într-o mare varietate de vertebrate
superioare într-o manieră specifică speciei
și induc proliferarea celulară. Peste 170 de
tipuri de papilomavirus uman au fost
complet secvențiate. Au fost identificați cel
puțin 200 de viruși suplimentari care
așteaptă secvențierea și clasificarea și
aproximativ jumătate din ele infectează
tractul genital.
 Prevalenţa infecţiei cu HPV
• Infecţia cu HPV este cea mai întâlnită infecţie virală a aparatului reproducător şi
provoacă o gamă largă de afecţiuni, atât la femei cât şi la bărbaţi, inclusiv leziuni
precanceroase care pot evolua către cancer.
• Apare la un moment dat in viata la 80-90% din femei.
• Tipurile HPV 16 şi 18 au fost cele mai frecvente pe scară mondială.
• Regiunile cu risc crescut , cu rate ale cancerului de col uterin estimate standardizate în
funcţie de vârstă >30 la 100 000, includ Africa orientala (42,7), Melanezia (33,3),
Africa septentrională (31,5) şi Africa centrală (30,6).
• Valorile cele mai scăzute sunt atinse în Australia (5,5) şi în Asia occidentala (4,4).
• În R. Moldova zilnic o femeie este diagnosticată cu cancer de col
uterin, iar la fiecare trei zile una moare din această cauză. În ultimii
cinci ani peste 1500 de femei au fost diagnosticate cu această
maladie, iar peste 1000 și-au pierdut viața.
 Manifestările clinice în dependență de tipul HPV
Boala tip HPV
Condiloame comune (verruca, papillomas) 2, 7, 22
Condiloame plantare 1, 2, 4, 63
Condiloame plate 3, 10, 28
Condiloame ano-genitale 6, 11, 42, 44 si altele
Displazie anala 6, 16, 18, 31, 53, 58
•Cel mai inalt risc: 16, 18, 31, 45
Cancer genital •Alte riscuri ridicate: 33, 35, 39, 51, 52, 56, 58, 59
•Probabil cu risc ridicat: 26, 53, 66, 68, 73, 82
Epidermodisplazia verruciformis Mai mult de 15 tipuri
Hiperplazia epitelială focală (gura) 13, 32
Papiloame la nivelul gurii 6, 7, 11, 16, 32
Cancer orofaringean 16
Chist verucos 60
Papiloame laringiene 6, 11
 Epidermodysplasia verruciformis
Sinonime: Dysplasia Lewandowsky-Lutz, sindromul ‘’treeman’’

Abul Bajandar din Bangladesh, a fost diagnosticat cu EV în 2016

 Transmiterea virusului
• Contact sexual (oral, anal, vaginal)
• Contact genital cu o persoana infectata
• Contact cu mâini infectate, lenjerie, prosoape
• Uneori-de la mama la fat

Prezervativul nu
protejeaza de
infectarea cu HPV!!!
Factorii de risc
• Inceputul vietii sexule precoce
• Parteneri multipli
• Infecţia cu Chlamydia
• Fumatul
• Imunosupresia
• Folosirea contraceptivelor cu administrare orală timp de mai mult de cinci
ani
• Copiii (riscul este cu atât mai mare cu cât aveţi mai mulţi copii)
• Vârstă tânără la prima naștere
• Obezitatea
• Istoricul familial de cancer de col uterin.
 Cancerul de col uterin
În 2008, specialistul german în virusologie Harald
zur Hausen a primit Premiul Nobel pentru
identificarea legăturii dintre infecția cu HPV și
cancerul de col uterin.
Infecția cu HPV a fost identificată în 99% din toate
cazurile de cancer cervical diagnosticate.
Cel mai întâlnit semn clinic al unei infecții
persistente cu HPV la nivelul colului uterin o
reprezintă displaziile cervicale (sau neoplaziile
intraepiteliale cervicale-CIN).
Clasificarea stadiala FIGO (International Federation of Gynecology and Obstetrics)
 Carcinom

Clasificarea 80-90% scuamos

(spinocelular)
Adenocarcinom 10-20%

histologica Keratinizat cu
celule mari
Pur

Nekeratinizat
Adenoscuamos
cu celule mari

Cu celule mici Endometrioid

Cu celule clare

Mucinos

Seros
 Cancerul de col uterin poate fi prezent fara sa ai nici un simptom!!!
• Posibilele acuze in stadiile incipiente:
- dispareunia
- secretie vaginala anormala, prezenta
in cantitate mare si uneori amestecata
cu mici cantitati de sange
- sangerari vaginale anormale, sau
modificari notabile in aparitia ciclului
menstrual
- sangerari la nivelul cervixului in
timpul contactului sexual
• Acuze in stadiile tardive:
- anemia datorata pierderilor
necontrolabile de sange
- survine durerea pelviana, a
membrelor inferioare sau lombara
- comunicarea anormala dintre vagin
si rect, "fistula vaginala".
- scadere in greutate (mai multe
kilograme in cateva saptamani),
inapetenta, greata…
 Diagnostic
1. Anamneza clinică
2. Examenul ginecologic în valve şi bimanual
3. Preluarea frotiului citologic de pe exo-şi endocervix
4. Coploscopie
5. Biopsia ţintită sub controlul coploscopului
6. Conizarea diagnostică a cervixului
7. Examenul citologic şi histopatologic
8. Ultrasonografia organelor cavităţii abdominale
9. Ultrasonografia organelor bazinului mic
10. Roentgenografia cutiei toracice
11. Computer tomografia
12. Rezonanţa magnetică
Examenul ginecologic
AUREL A. BABEȘ NICHOLAS G. PAPANICOLAOU
(1886-1961) (1883-1962)
 Preluarea frotiului citologic de pe exo-
şi endocervix
Colegiul American al medicilor ginecologi (American
College of Obstetricians and Gynecologists- ACOG)
recomandă ca testul Babeș-Papanicolau să fie făcut după
cum urmează:
o primul test este bine să fie făcut la vârsta de 21 de ani
sau la 3 ani după începerea vieții sexuale, dacă
aceasta a avut loc mai devreme de vârsta de 21 de ani;
o pentru femeile cu vârsta între 21 și 30 de ani, testul
este recomandat o dată la 2 ani;
o pentru femeile cu vârsta între 30 si 64 de ani, testul
este recomandat anual;
o pentru femeile cu vârsta peste 65 de ani, nu este
necesar să mai facă regulat testul dacă:
o au avut cel puțin 3 teste Papanicolau consecutive cu
rezultate normale;
 Se interzice a colecta frotiul
• Mai devreme de 48 ore după contactul sexual
• După colposcopie
• După irigaţii, tampoane şi spermicide
• În perioada tratamentului proceselor inflamatorii
• În timpul menstruaţiei
• După investigaţii vaginale
Coploscopie (simplă sau lărgită)
Biopsia ţintită sub controlul coploscopului
Conizarea diagnostică a
cervixului
Conizaţia este extragerea unei porţiuni
sub formă de con de la nivelul colului
uterin prin bisturiu clasic , laser sau
leep, dureaza între 10 si 45 de minute,
se efectuează adesea după încetarea
menstruaţiei,şi nu necesită spitalizare.
Tratamentul Precancerului Cervixului
Majoritatea cazurilor se tratează ambulator, utilizînd
1. Crioterapia, sau
2. Procedura de Excizie Electrochirurgicală în ansă
(LEEP(eng), sau Diatermoelectroexcizia colului uterin DEE(ro))

Indicaţii pentru tratament :

1. toate cazurile de CIN II şi CIN III pentru că aceste procese sînt
persistente şi pot evolua în cancer.
2. CIN 1 are tendinţa de a regresa de la sine, deacea –citologie şi
colposcopie la 6 luni, dacă nu a regresat, sau din start se ştie că va
fi problematic de a supraveghea pacienta–tratament imediat.
 Criteriile crioterapiei
Criterii de eligibilitate
 Screening –Test pozitiv pentru
precancer cervical.
 Leziune destul de mică cu nu
mai mult de 2 mm în afara
marginilor leziunii.
 Leziunea şi marginile ei trebuie
să fie totalmente vizibile, fără
trecere în canal sau pe peretele
vaginului.
Criterii de excludere
 Suspiciune la carcinom invaziv
sau displazie glandulară a
canalului
 Leziune mai mult de 2 mm în
afara marginilor leziunii
 Graviditatea
 Patologie inflamatoare a
Pelvisului (pînă a fi tratată)
 Menstruaţie
 Criteriile Diatermoelectroexciziei (DEE, LEEP)
Criterii de eligibilitate
 Screening –Test pozitiv pentru
precancer cervical
 Leziune extinsă nu mai mult de 1
cm în adîncimea canalului
Criterii de excludere
 Suspiciune la carcinom invaziv sau
displazie glandulară a canalului
 Leziune extinsă mai mult de 1 cm
în adîncimea canalului
 Graviditatea sau naştere în
ultimele 12 luni
 Patologie inflamatoare a Pelvisului
(pînă a fi tratată)
 Menstruaţie, metroragii
 Conizația
• Con-biopsia în ‘’cuţit rece’’: se va efectua cu bisturiul, este o metoda
mai avantajoasă în sensul obţinerii “marginilor nearse ale conusului”,
însă este tehnic mai dificil de efectuat şi o eventuală hemoragie ar
necesita utilizarea cauterului pentru a electrocoagula vasul sanguin
sîngerînd.
Tratamentul Cancerului Cervical microinvaziv
Stadiul IA:
• Conizarea
• Histerectomie totală cu sau fără salpingo-ooforectomie
• Histerectomie totală cu salpingo-ooforectomie, înlăturarea
ganglionilor limfatici pelvini (operaţia Wertheim)
• sau Radioterapie în caz de patologie somatică gravă
Histerectomia radicală - îndepărtarea parametrelor şi a porţiunii
superioare a vaginului, precum şi cu limfadenectomia pelviană
Stadiul IB:
• Histerectomie totală cu salpingo-ooforectomie, înlăturarea
ganglionilor limfatici pelvini (operaţia Wertheim)
• Radioterapie externă şi internă în doze mari
• Trahelectomie radicală (înlăturarea cervixului) –cînd se doreşte
păstrarea funcţiei de procreare
• Chimioterapia bazată pe platină
• Tratament combinat chimioterapie şi radioterapie
Trahelectomie radicala
Stadiul IIA:
• Radioterapie internă şi externă în doze mari
• Tratament combinat din radioterapie şi chimioterapie
• Histerectomie totală cu salpingo-ooforectomie, înlăturarea
ganglionilor limfatici pelvini (operaţia Wertheim), urmată de
radioterapie şi, posibil,chimioterapie
• Chimioterapia bazată pe platină
Stadiile IIB, IIIA, IIIB, IVA, IVB : fara chirurgie!
• Tratament combinat radioterapic intern şi extern în doze mari asociat
cu chimioterapie bazată pe platină
• Alte chimiopreparate pot fi administrate cu cisplatin
 Măsuri pentru evitarea infecţiei cu virusul HPV
1. începerea vieţii sexuale după vârsta de 18 ani;
2. foarte important: respectarea măsurilor de igienă (virusul HPV poate fi luat şi prin
atingere);
3. consult ginecologic anual, mai ales după începerea vieţii sexuale;
4. efectuarea testului Papanicolau anual;
5. evitarea comportamentului sexual cu risc crescut: practicaţi monogamia şi limitaţi
numărul de parteneri sexuali (nu uitaţi că nici măcar prezervativul nu oferă protecţie);
6. menţinerea unei imunităţi puternice a organismului;
7. alimentaţie sănătoasă;
8. utilizarea multivitaminelor
9. Vaccinarea!
 Vaccinul nu asigură protecţie totală faţă de cancerul de col
uterin, ci doar faţă de una dintre cauzele apariţiei acestuia,
prin urmare, după începerea vieţii sexuale, este obligatoriu
a fi efectuate metodele de screening anual (consultul
ginecologic şi testul Papanicolau)!