Aplicatii

Gotca Dumitru
 1. Ce este electroliza?
 2. Electroliza apei
 3. Aplicatiile elecrolizei
 3.1 Intrebuintari speciale ale electrolizei
 3.2 Electroplacarea
 3.3 Alte aplicatii
 Bibliografie
 Inainte de anul 1880, energia electrica avea o utilizare foarte limitata in industria chi-
mica, cu toate ca primele cercetari de laborator in domeniul electrochimiei dateaza inca
de la inceputul secolului al XIX-lea . Dezvoltarea larga a electrochimiei industriale a in-
ceput abia dupa inventarea si perfectionarea dinamului. Un rol important in dezvoltarea
electrochimiei ii revine lui M. Faraday care a formulat legile fundamentale ale electroli-
zei.
 Daca tot vorbim de cuvintul “electroliza”, sa vedem ce insemna: “lisis”- descompunere,
“electro”-curent, si, prin urmare: Procesul de oxido-reducere care are loc la electrozi la
trecerea curentului electric continuu prin solutia sau topitura unui electrolit se numeste
electroliza. Electrolitul fiind substanta chimica care se poate descompune sub influenta
unui curent electric.
 Fenomenul de electroliza este complicat si depinde de o serie de factori fizici si chimici, a
caror actiune a impus clarificarea a insasi modului prin care se face disocierea unui elec-
trolit sub actiunea curentului electric. Fenomenul consta in migratia ionilor pozitivi catre
catod si a ionilor negativi spre anod, cat si in neutralizarea acestora. Astfel, la electrozi, i-
onii capteaza, respectiv cedeaza electroni, transformandu-se in atomi neutri sau grupe de
atomi. Acestia se pot depune ca atare pe electrod sau pot reactiona; cu moleculele dizol-
vantului, cu electrodul, sau intre ei. Se formeaza astfel produsi secundari ai electrolizei.
De fapt, procesele la electrozi, avand loc cu transfer de electroni sunt transformari redox.
 Experimental s-a constatat ca prin electroliza apei acidula-
te se obtine hidrogen si oxigen. Deci in solutie sunt pre-
zenti ionii proveniti prin ionizarea apei si a acidului.
 De tinut seama este faptul ca electrodul negativ, catodul,
are tendinta de a ceda electronii, iar anodul (+) are tendinta
de a acepta electroni. Deci la catod se degaja hidrogenul iar
la anod oxigenul.
 S-a prezentat o pila de combustie ce permite transformarea
energiei chimice in energie electrica prin arderea hidroge-
nului in oxigen.Prin utilizarea pilelor de combustie hidro-
genul devine combustibilul viitorului, iar apa este purtator
de energie.
 Procesele de electroliza si-au gasit o larga intrebuin-
tare in multe ramuri ale economiei nationale.
 In industria chimica electroliza se aplica pentru obti-
nerea substantelor pretioase: hidrogenului, oxigenului
(prin electroliza solutiei hidroxidului de sodiu); cloru-
lui si hidroxidului de sodiu- din solutia clorurii de so-
diu; fluorul, unor substante organice, de exemplu, ani-
linei din nitrobenzen; apei grele etc.
 Depunerea electrolitica si rafinarea metalelor da posibilitatea de a ob-
tine metale cu puritate inalta.

 Una din cele mai importante ramuri ale electrochimiei aplicate este
galvanotehnica (galvanostegia si galvanoplastia). Acoperirile galvanice
se aplica nu numai la protejarea metalelor de coroziune si in scopuri
decorative, dar si cu scopuri speciale, de exemplu, pentru a mari pute-
rea reflectoarelor si ghidurilor de unde, pentru micsorarea rezistentei
contactelor electrice. Acoperirile pot fi realizate prin electroliza cu a-
nozi solubili (nichelare, zincare, cadmare, spoire, argintare) si cu anozi
insolubili (cromare, aurire).

 In tehnologia constructiei de masini si de aparate electroliza se aplica

pentru prelucrarea suprafetei pieselor. Decaparea electrochimica are u-
nele avantaje fata de decaparea chimica: procesul de decapare devine
dirijat, viteza lui creste cionsiderabil si, mai ales, poate fi aplicat la ote-
lurile aliate, care nu se supun decaparii chimice.
 Decaparea este procesul de curatare de grasimi si oxizi a
unor suprafate metalice in vederea unor operatii ulterioare.

 Lustruirea electrochimica poate fi folosita ca metoda de

prelucrare cu precizie a pieselor, mai ales a celor cu profil
complicat si, de asemenea la studierea proprietalilor optice,
magnetice, electrice, rezistentei la coroziune si altor pro-
prietati ale suprafetelor metalice.

 Prin electroliza substantelor topite se obtin: sodiu, calciu,

magneziu, aluminiu si alte metale. Datorita metodelor
electrochimice s-a reusit sa se realizeze pe scara indsutriala
obtinerea unor metale ca: bariu, cesiu, litiu etc.
 Consta in aplicarea unui start fin, ornamental si protector al u-
nui metal pe altul. Este o tehnica comuna utilizata pentru a im-
bunatati aparenta si durabilitatea unor obiecte metalice. De
exemplu aur si platina sunt aplicate pe bijuterii fabricate din ma-
teriale ieftine. Grosimea acestor starturi variaza intre 0.03 si 0.05
mm.

 Compozitia baii de electrolit variaza, si este des tinuta secret,

dar de obicei ea depinde de metalul ce urmeaza a fi depozitat, si
poate afecta durabilitatea si caliatatea suprafetei. Alte metale ce
sunt electroplacate in asemenea bai sunt aurul si cadmiul.
 Electroliza se mai utilizeaza in instrumente de masurare ale pH-
ului. Aceste instrumente compara pH solutiei cu cel al electrodu-
lui corespunzator.

 O alta aplicatie este utilizarea electrolizei la eliminarea parului

nedorit de pe corp. Eliminarea parului are loc prin aplicarea unei
tensiuni foarte mici intr-o solutie de NaCl ce se afla la radacina
parului. In urma electrolizei rezulta arderea radacina parului,
distrugand firul. Aceasta tehnica este destul de scumpa si are si
critici. Produce durere in functie de zona care este electrocutata,
durerea putand fi chiar semnificativa in cazul unor tensiuni prea
mari.

 Electroliza se mai utilizeaza in industria uleiului comestibil, in

instalatiile de intarire a grasimilor atat animale cat si vegetale.