Regenerarea urbană.

Concepte și provocări
Autor: drd. Anna Maria Vasile

Progresul societății a fost determinat de descoperiri, invenții și inovații, de mișcări sociale și

revoluții, care au favorizat salturi calitative și care au deschis noi ere.

Dezvoltarea agriculturii a creat condiții pentru ca

oamenii să se grupeze în formațiuni (așezări) tot mai
extinse, parte din acestea tranformându-se în centre
ale comerțului, meșteșugurilor și ale puterii politice.
Polarizarea așezărilor umane a favorizat evoluția
civilizației și a determinat apariția și dezvoltarea
orașelor într-o organizare socială și economică,
complexă.

* Cătălina Ionela Mălău, ianuarie 2017 - Situația economică și socială a Țărilor Române în secolele XIV-XVI
 Orașul, pe parcursul timpului, a avut o
dezvoltare dinamică, trecând de la modelul
orașului grecesc, respectiv a orașului târg,
* Cătălina Ionela Mălău, ianuarie 2017 - Situația economică și
socială a Țărilor Române în secolele XIV-XVI
la cel al orașului roman, conglomerat de așezări supuse Pax
Romana* și instalate de-a lungul Mediteranei, înconjurat
de ziduri ce integrau obstacole naturale, la cel al orașului
comercial, care trebuia să dezvolte apărarea, centralizând
astfel funcțiile administrative și militare,
*Benevolo, L. – Orașul în istoria Europei, Editura Polirom, București, 2003, p 20
* ELLE- JERASH, cel mai bine conservat oraș roman antic
la modelul orașului industrial, cu periferii formate din locuințe precare

și la cel al orașului european, în care vechiul patrimoniu

este modificat, valorificat și reutilizat.

https://revolutiaindustrialablog.wordpress.com/

* Parklife Sazburg
*Wikipedia
 Dezvoltarea metodelor de producție în
agricultură și industrie și a mijloacelor de
transport au avut ca efect depopularea
așezărilor rurale și a determinat creșterea
populației orașelor și a accentuat redistribuirea
populației în teritoriu în favoarea așezărilor
urbane.

Revoluția industrială a condus la transformarea radicală a structurii economiei prin schimbarea

tipului de energie folosită, utilizarea maşinilor, altor echipamente şi forme de organizare a
producţiei.

Efectele revoluției industriale asupra societății au fost accentuarea diviziunii sociale a muncii și
apariția unor noi ramuri de producție și centre industriale.
 Progresele tehnice și descoperirile științifice, bazele revoluției industriale, au condus la folosirea de
noi energii, a aburului, a electricității, la apariția unor noi echipamente. În acest context economic și
social orașul a devenit din ce în ce mai complex, vechile orașe au crescut și altele noi au apărut.

S-a dezvoltat și generalizat schimbul de produse manufacturiere, astfel orașele și zonele agricole
periferice au început să „conviețuiască” într-o avantajoasă simbioză.

* https://www.descopera.ro/istorie/16142400-revolutia-care-a-schimbat-lumea-din-temelii-
*https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Smithfield_Last_day_of_Old_Smithfield_ILN_18
de-ce-revolutia-industriala-a-inceput-in-marea-britanie
55.jpg
 În secolul al XIX-lea, s-au conturat
noi tendințe în dezvoltarea orașelor, în
care dispar spațiile libere și care se
extind în jurul vechilor lor centre. Apar
aglomerări de locuințe în jurul locurilor de
muncă, constituite din construcții
dezvoltate de marii industriași printre
fabrici, care nu dispuneau de servicii
igienice elementare sau de spații publice
și care devin repede de nelocuit.

Aglomerările de locuințe improprii ale

populației cu venituri reduse, favorizează
• Parisul necunoscut al anilor 1580 prin ochii fotografului Charles Marville

apariția poluării și epidemiilor, care au • https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/parisul-necunoscut-al-anilor-

1850-prin-ochii-fotografului-charles-marville

impact cu orașul în totalitatea sa.

 Administrația orașelor a început să legifereze măsuri de igienă generală și organizare urbană care
să satisfacă nevoile identificate, pentru a îmbunătății mediu urban.
În Franța anilor 1850, s-a elaborat o legislație care prevedea că din comisia comunală trebuia să
facă parte în mod obligatoriu un arhitect și un medic.

A urmat rezolvarea problemelor care priveau

canalizarea, apa potabilă, propagarea epidemiilor,
drumurile, căile ferate, au fost executate alte lucrări
publice. Toate acestea a determinat o creștere a
valorii locuințelor și, implicit, migrarea populației din
clasele sub medie în orașe sărace.
* http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/tarnava_mare/
Ulterior, a început deplasarea spre periferie a industriei și a marilor întreprinderi.

Orașele s-au mărit, înglobând industria, iar locuirea, locul de muncă, mobilitatea și serviciile
adiacente acestora au devenit elemente importante în viața orașului.
 În România, inițial, clădirile industriale au fost proiectate ca
arhitectură legată de spațiile de producție, fără considerarea
esteticului.
Odată cu diversificarea spațiilor industriale au apărut primele
forme de estetică în proiectarea acestora, care să răspundă noilor
cerințe. „Atelierele si anexele Grivița, București, 1930-40, arh. Maria
Cotescu și Fabrica de Bere Grivița (Luther), sunt un exemplu
www.infohale.ro
edificator. Maria Cotescu, Atelierele Grivita Bucuresti, 1930-1940

Expansiunea orașelor a înglobat zonele industriale, poziția lor

ajungând a fi chiar centrală. Destructurarea industriilor a
degajat impresionante suprafețe, rezerve urbanistice mari care
trebuie utilizate pentru a satisface nevoile umane actuale și
viitoare și edificii industriale, nefuncționale în prezent, ce
trebuie integrate în peisajul actual.
http://gurmicica.blogspot.com/2016/10/cum-era-pe-vremuri-la-fabrica-de-bere.html
 Istoric, zonele industriale apărute în perioada economiei
bazate pe producție, au fost factori declanșatori pentru
apariția de noi funcțiuni, piețe, noi artere de circulație.
Merciu et al.,2012, Lascu, 2011

Bulevardele bucureștene s-au dezvoltat, influențate

fiind de existența zonelor industriale, a zonelor de
locuite sau a altor funcțiuni importante la nivelul
orașului.

Contele Pavel D. Kiseleff, însărcinat cu

administrarea Bucureștiului în perioada 1829-1834, a
contribuit la toate schimbările majore în structurile
sociale, economice, administrative și politice. A dezvoltat
bulevardul ce-i poartă numele astfel creând noi funcțiuni
ale zonei, șoseaua devenind loc de promenadă și de
*Cele mai frumoase panorame fotografice ale Bucureștilor
întâlnire și promotor al economiei locale. www.cererecomand.ro
 Impact FM Romania- Fosta platforma industrială, Teba Industries
În prezent, aceste zone industriale, zone de tip https://impactfm.ro/silk-district-primul-proiect-de-tip-brownfield-
din-iasi-va-creste-suprafata-de-arii-verzi-in-oras/

brownfield*, apărute în urma procesului de

dezindustrializare, sunt nefuncționale, determinând
declinul urban prin apariția de zone cu suprafețe mari de
teren intravilan nevalorificate din motive financiare, sau din
alte motive (politice, sociale etc).

RESCUE (Regeneration of European Sites in Cities and

Urban Environments) din anul 2005, definește regenerarea
durabilă a acestor situri, ca fiind ansamblul de activități ce
au ca finalitate readucerea acestor terenuri la starea de
utilizare, pentru a satisface nevoile umane, prin mijloace
care să nu degradeze mediul, viabile economic, puternice
instituțional și acceptabile la nivel social.
* Termenul de ‘sit brownfield’ înseamnă o proprietate reală a cărei expansiune, reutilizare, regenerare
poate fi încurcată de prezenta potențială a substanțelor poluante sau contaminate, producătoare de
hazard” ( Congresul S.U.A., 2001 ).( K.R. Yount )
** Paraschiv și Nazarie, 2010
 În prezent, mai mult de două treimi din populația Europei locuiește
în zonele urbane, ceea ce determină necesitatea găsirii de soluții
pentru dezvoltarea teritorială a orașelor.

Având în vedere că Europa este cel mai urbanizat continent, iar

teritoriul este limitat, trebuie identificată soluția de asigurare a
spațiului pentru satisfacerea nevoilor umane ale generației actuale și
ale celor viitoare, sub forma unor transformări care să confere
orașului capacitatea de a putea fi utilizat de comunitățile locale în
condițiile creșterii calității mediului de viață. https://ro.ripleybelieves.com/15-countries-with-most-
urbanized-area-9572

Având în vedere că „spațiul în care trăim, de care suntem atrași în afară de noi înșine, în care se
desfășoară erodarea vieții și istoriei noastre, acest spațiu ne roade și ne brăzdează este si el însuși un
spațiu eterogen”,* se identifică nevoia transformării acestui spațiu.
Toate activitățile ce stau la baza acestei transformări dezirabile s-au grupat sub denumirea de
regenerare urbană.
*Lynch Kevin. The Image of the City, The MIT Press USA 1990, p 46-91
 Regenerarea urbană „definește transformarea zonelor vechi în noi forme funcționale și spațiale
durabile prin atragerea de noi activități, noi firme, modernizarea țesutului urban, îmbunătățind
mediul urban și diversificând structura socială”*, iar acest termen a fost introdus oficial în România
prin intermediul prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 27 din 27 august 2008 pentru modificarea și
completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul. Ordonanța a fost
aprobată prin Legea nr. 242 din 2009.
* Spatial development glossary, European Conference of Ministers responsible for Spatial/Regional Planning (CEMAT), 2007, Territory and landscape, No. 2, Council of Europe Publishing .

Operațiunea de regenerare urbană integrată, intervenția la nivel urban care ”își propune să
optimizeze, să conserve și să revalorifice întreg capitalul urban existent (social, mediu construit,
patrimoniu, etc.) față de alte forme de intervenție în care, în tot acest capital urban, doar valoarea
terenului este prioritizată și conservată prin demolarea traumatizantă și prin înlocuirea restului
întregului capital urban și – cel mai lamentabil – social” (Declarația de la Toledo privind dezvoltarea
urbană, 2010, pct. 3).
 Orașul este „o realitate prezentă și imediată, un fapt arhitectural și practico-material”, în timp ce
urbanul este „o realitatea socială construită din relații care sunt concepute, construite sau reconstruite
prin gândire.”*
*Lefebvre, Henri. Writings on Cities, Blackwell Ltd. 1996 pag.39,103

Pentru derularea procesului de regenerare urbană, MDRAP

prin Metodologia privind desfășurarea operațiunilor de
regenerare urbană a zonelor construite protejate,
menționează obligația respectării următoarelor principii de
bază:
a) Conservarea caracterului și identității locului;
b) Revitalizarea durabilă, orientată spre piață, a patrimoniului
construit;
Sazburg- Stadtwerk Lehen, Quelle: Fotohof/Andrew Phelps
c) Crearea parteneriatului local;
Orașul Salzburg, și-a definit viziunea pentru 2050 într-un plan director și

d) Planificarea integrată a operațiunilor . a stabilit o foaie de parcurs pentru dezvoltarea unui oraș inteligent, într-
un proiect de regenerare urban, integrat cu dezvoltare durabilă și
eficiență energetică.
 Regenerarea urbană trebuie să respecte principiile enunțate anterior și, în mod ideal, fiecare
administrație locală ar trebui să identifice problemele locale în strânsă congruență cu identitatea
locală, astfel dezvoltând planuri de regenerare urbană a cartierelor din administrația lor, cu soluții
integrate dedicate pentru aceste cartiere.
Provocarea la care trebuie să se răspundă în procesul de regenerare urbană integrată în
România, pentru a se respecta principiile enunțate, este elaborarea analizei multicriteriale,
identificarea limitelor precise precum și identificarea problemelor privind funcționarea și
dezvoltarea regenerării, pe diverse paliere de investigație.
O altă provocare a regenerării integrate este cea de a ajunge ca transformarea propusă să
răspundă tuturor nevoilor, asigurării bunăstării și o calitate crescută a vieții cetățenilor din
comunitate. Modelarea spațiului urban trebuie să aibă, întotdeauna, ca punct de plecare spațiul
existent, cu caracteristicile acestuia, locuitorii săi și nevoile acestora.

Dezvoltare integrată presupune studierea domeniilor de importanță: cel economic, social și de

infrastructură fizică urbană.
 Planificarea teritorială nu se poate defini fără
consultarea tuturor actorilor urbani, necesară
fundamentării unei strategii, unei viziuni pe termen
lung, în punctul de miră având sinergia tuturor
elementelor dezvoltării integrate, necesară pentru
a răspunde optim la toate problemele comunității
locale.

Implementarea strategiilor de dezvoltare urbană integrată, prin adoptarea unei viziuni globale și
comprehensive a orașului/cartierului, contribuie la asigurarea bunăstării și calității vieților cetățeniilor,
dezvoltarea economică locală cu considerarea poluării urbane, renovarea și îmbunătățirea fondului
existent de locuințe, acordând o atenție specială “cartierelor defavorizate, în contextul orașului ca un
tot unitar”, creșterea calității spațiilor publice a peisajelor va conduce la dezvoltarea unui oraș/cartier
mai inteligent (SMART), durabil și incluziv cu respectarea unor indicatori de sustenabilitate urbană.
Carta de la Leipzig
Declarația de la Toledo 2010
 Orașele/cartierele din România se confruntă cu o serie de provocări comune, cu disfuncții
majore la nivel de mediu construit, ca urmare a unor procese de transformare suferite de țesutul
urban, iar în lipsa finanțării, regenerarea urbană se petrece azi în contextul competiției orașelor
pentru atragerea de finanțări publice și private și de reinventare a economiei locale.

Fiecare oraș/cartier, pentru a putea juca un rol cheie în îndeplinii obiectivelor UE, își
stabilește propria strategie de regenerare urbană integrată funcție de finanțare și apoi de nevoile
comunității locale.

Pentru a avea rezultatul dorit, procesul de regenerarea urbană, fiind unul complex, necesită
coordonare cu o serie de politici la nivel regional și național dar care necesită și valorificarea
experiențelor și energiilor locale, generate de actori netradiționali ai dezvoltării urbane, pentru ca
dezvoltarea orașelor să determine viitorul Europei.
 Bibliografie:

Ruxandra Irina POPESCU - The evolution of cities in time / Evoluţia oraşelor în timp (2006 ISSN: 1842-5712)
** - 2010/C 267/07 - Avizul Comitetului Regiunilor privind rolul regenerării urbane în contextul viitoarei
dezvoltări urbane în Europa
Mădălina Moiceanu - Amenajarea teritoriului și dezvoltare urbană pe plan european
** - Declaraţia Toledo - Reuniunea Informală Ministerială privind Dezvoltarea Urbană, 22 iunie 2010
** - Carta de la Leipzig
Vă mulțumesc pentru atenție,

ANNA MARIA VASILE

Doctorand INCE