Sunteți pe pagina 1din 48

ERUPŢIA DENTARĂ

Prof. Dr. Anca Maria Răducanu


DEFINIŢII - TERMINOLOGIE

• ED = procesul fiziologic al odontogenezei


care cuprinde totalitatea mişcărilor pe care le
efectuează dintele de la locul său de formare
intraosoasă până la atingerea PO şi intrarea
în funcţie
• Emergenţa dentară = momentul în care
dintele străpunge mucoasa bucală şi devine
pt prima oară vizibil pe arcada dentară
• Exfolierea = căderea DT de pe arcadă
proces ce se produce în urma finalizării RR şi
este urmată de erupţia dinţilor succesori.
CARACTERISTICI GENERALE ALE
ERUPŢIEI DENTARE
• dinţii în erupţie se deplasează în cele trei
planuri spaţiale (preponderant axial)
• ED se desf. asemănător la ambele dentiţii
• tiparul ED este simetric, diferenţele între
erupţia dinţilor omologi nefiind mai mare
de 2-4 luni,
- dinţii erup într-o anumită ordine, cu viteze,
amplitudini şi la momente de timp diferite,
specifice fiecărui: grup dentar, stadiu
eruptiv și dentiție.
CARACTERISTICI GENERALEcont.
- Astfel DP erup mai lent având o erupţie
mai îndelungată și o amplitudine mai ˃
faţă de DT fiind situaţi mai profund în os.
• dinţii succesori pot erupe în poziţii variate:
oral, vestibular / sub DT corespunzători,
• dinţii mandibulari de obicei erup înaintea
celor maxilari.
Excepţii:
- DT - ILS erup înaintea incisivilor inferiori.
- DP - PM 1 sup. erup înaintea pm 1 inf.
MECANISMUL ERUPŢIEI DENTARE
Teorii care au explicat ED:
- teoria formării rădăcinii, teoria vasculară,
- teoria creşterii osului alveolar,
- teoria presiunii exercitate de cr. pulpei,
- teoria musculaturii orale au fost pe rând
infirmate total sau parţial.
Teoria tracţiunii ligamentului periodontal
este în prezent valabilă.
.
Teoria tracţiunii LP asupra dintelui 1
LP sunt alcătuite din:
• Celule (fibroblaşti) - au proprietăţi implicate în
mecanismul ED: capacitate contractilă, de
migrare, de unire între ele şi de fb. de colagen,
de sintetiză şi degradare a colagenul care nu
mai este necesar putând astfel remodela fibrele
(vitamina C)
• Fibre de colagen sunt orientate oblic pe toată
perioada formării rădăcinii. Ele au 2 inserţii:
- mobilă pe cement,
- fixă pe osul alveolar.
Teoria tracţiunii LP 2
• Formarea rădăcinii → determină mişcări în fluidul
sacului folicular → orientează oblic fibroblastele şi
fb. de colagen poziţie care este păstrată pe baza
capacităţii de sinteză şi degradare a colagenului
incorect poziţionat → celulele şi fibrele se unesc
• Forţa contractilă declanşată de lanţul de
fibroblaste se transmite fb. de colagen şi astfel
ansamblul fibroblast - fibră de colagen are tendinţă
de scurtare ceea ce va produce tracţionare dintelui
spre inserţia fixa osoasă a fibrei de colagen adică
spre mucoasa orală
În concluzie pentru dinţii cu o perioadă limitată
de creştere, ca la om, LP are un rol esenţial în
erupţie dar nu unul exclusiv.
MIŞCĂRILE ERUPTIVE DENTARE 1

Etapele ED în funcţie de tipul mişcărilor


eruptive sunt:
a) Preeruptivă - totalitatea mişcărilor parcurse
de dinte de la locul său de formare până la o
anume poziţie intraosoasă de unde, ulterior,
se va angaja în etapa eruptivă propriu-zisă.
b) Eruptivă propriu-zisă (prefuncţională) cu 2
subetape:
- intraosoasă - totalitatea mişcărilor
efectuate de germenul dentar din poziţia
obţinută în etapa anterioară până ajunge sub
mucoasa cavităţii bucale
MIŞCĂRILE ERUPTIVE DENTARE 2

- extraososasă cuprinde totalitatea


mişcărilor efectuate de dinte din momentul
emergenţei până la atingerea planului de
ocluzie.
c) Posteruptivă (funcţională) - cuprinde
totalitatea mişcărilor efectuate de dinte de la
atingerea PO şi intrarea în funcţie şi până
când îşi încetează existenţa pe arcadă
a) Etapa preeruptivă
• Definiţie - vezi anterior
• Cauză: adaptarea poziţiei germenelui dentar în
formare la dezvoltarea osului în care este
conţinut.
• Caracteristici:
 mugurele / gemenele dentar ocupă o poziţie
relativ stabilă în os
 mişcările efectuate de dinte sunt de mică amplit.
şi viteză
 mişcările se manifestă în toate direcţiile spaţiale.
• Mecanismul de producere: apoziţie şi resorbţie
care sunt reglate preponderent genetic în
această etapă.
b) Etapa eruptivă propriu-zisă
Definiţie: totalitatea mişcărilor efectuate de
germenul dentar din poziţia obţinută în
etapa anterioară până la atingerea planului
de ocluzie.
Caracteristici:
- se desfăşoară concomitent cu: formarea
rădăcinii, a structurilor de suport ale
dintelui şi a Jonţiunii Dento-Gingivale,
- mişcarea eruptivă principală este cea
axială, către cavitatea orală şi PO dar nu
sunt excluse şi alte mişcări care au o
amplitudine mică,
b) Etapa eruptivă
Subetapa intraosoasă cont.
- viteza de erupţie este în general mică (1-
10µm/zi) deci durata este mare. DT erup
mai repede decât DP (2,5-5 ani). Dacă
viteza de erupţie se micşorează mult
apare anchiloza dento-alveolară,
- amplitudinea mişcărilor eruptive este cea
mai mare, distanţa parcursă de dinte fiind
mare (5-20 mm) în special la DP care sunt
situaţi mai profund în os faţă de DT,
b) Etapa eruptivă
Subetapa intraosoasă cont.
• mişcarea amplă a DP va fi uşurată şi ghidată
de canalul gubernacular care ajută dinţii
succesori să-şi menţină direcţia verticală
optimă de erupţie
• acest canal osos este situat oral de alveolele
DT şi face legătura dintre sacul folicular al
dintelui succesor şi mucoasa cavităţii bucale
• există câte un CG pt fiecare dinte succesor
• CG conţine lig. gubernacular (gubernaculum
dentis) format din ţ. conjunctiv şi resturi ale
lamei dentare
Canal/ligament gubernacular
b) Etapa eruptivă
Subetapa extraososasă
• Definiţie: vezi anterior
• Caracteristici:
- mişcări în toate planurile preponderent axiale,
- cu viteză mai mare şi amplitudine mai mică.
- emergenţa dentară se produce pe baza
epiteliului dentar redus. Rolurile EDR sunt:
 în protecţia intraosoasă a smalţului (faţă de ţ.
conjunctiv înconjurător, TMC efectuat incorect,
osteita periapicală),
 în erupţia dentară,
 în formarea joncţiunii dento-gingivale.
Mecanismul de producere a emergenţei
dentare 1
Presupune mai mulţi timpi:
1. Degradarea ţesutului conjunctiv ce
înconjoară dintele aflat în erupţie prin
enzimele secretate de EDR este un
fenomen care permite dintelui să-şi producă
emergenţa fără sângerare. Dacă ţesutul
conjunctiv nu se degradează complet atunci
la emergenţă poate apărea o mică
sângerare.
Mecanismul de producere a emergenţei
dentare 2
2. formarea epiteliului joncţional care se realizează
prin unirea EDR cu epiteliul mucoasei orale (capac
epitelial situat deasupra dintelui aflat în erupţie),
3. desfacerea epiteliului joncţional în porţiunea sa
centrală (mecanism enzimatic din EDR) face posibilă
emergenţa dintelui. În momentul apariţiei dintelui pe
arcadă rădăcina sa este formată 1/2 - 2/3 din
lungimea sa finală,
4. pe măsură ce dintele avansează spre PO
manşonul epitelial se strânge în jurul dintelui ceea ce
permite formarea Joncţiunii Dento-Gingivale.
a Etapa preeruptivă
b Subetapa eruptivă intraosoasă
c Subetapa eruptivă extraosoasă

a b c
c) Etapa posteruptivă (funcţională)
Definiţie: vezi anterior
Cauză: mişcările au caracter compensatoriu al:
dezvoltării oaselor maxilare (14-18 ani), a
uzurii ocluzale şi proximale
Caracteristici :
• mişcările sunt de mică amplitudine
• mişcările: mezializări, mai puţin distalizări,
extruzii, egresiuni.
• poziţionarea dintelui → zestrea genetică şi
forţele declanşate de buze, obraji, limbă. Pot
apărea astfel erupţii ectopice (datorită
dezechilibrului “chingilor musculare”)
FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ
CRONOLOGIA ERUPŢIEI DT
• Procesul erupţiei DT durează 6 – 2 1/2 ani.
• Variaţii ale cronologiei erupţiei (faţă de
vârsta medie normală a erupţiei):
- erupţie încetinită / întârziată
- erupţie accelerată / precoce.
• Factori:
a) factori fiziologici: legaţi de mamă şi de copil
b) factori patologici.
a. Factori fiziologici legaţi de mamă

- vârsta mamei la naştere,


- numărul de naşteri,
- starea de sănătate.
Cu cât mama este mai tânără, mai
sănătoasă şi la primul copil erupţia
se face mai devreme
a. Factori fiziologici legaţi de copil
• Erupţia accelerată / încetinită se produce:
- greutatea şi înălţimea mare la naştere
(incisivii erup accelerat),
- sexul: la băieţi primul grup de DT,
- factorii socio-economici şi condiţiile de viaţă
bune,
- ereditatea poate accelera / încetini ED,
- tipul rasial: rasa neagră,
- anotimpul cald.
b) Factori patologici
1. factori loco-regionali
• Erupţie întârziată: obstacole - tumori, dinţi
supranumerari, cicatrici pe creasta alv. etc
2. factorii generali:
• Erupţie întârziată:
- boli generale şi sindroame (peste 150):
asociate cu perturbarea metabolismului osos.
- erupţia şi exfolierea întârziată a DT se
asociază cu întârzierea erupţiei DP.
Erupţie întârziată
• rahitismul,
• sifilisul congenital,
• rubeola prenatală,
• sindromul Down
(trisomia 21)
• displazia cleidocraniană
(se asociază cu mulţi dinţi
supranumerari),
Erupţia întârziată cont.
• Displazia condroectodermală (S Ellis-van
Creveld)
• Microsomia hemifacială (S. Goldenhar, Oculo-
Auriculo-Vertebral )
• Sindromul Apert, sindromul Crouzon
• Boli endocrine: hipotiroidism, hipopituitarism
(STH), hipofuncţia hormonilor sexuali sau
hipoparatiroidism,
• Carenţe vitamine (A,C,D) şi nutriţionale
• Sindromul Trico-Dento-Osos, DLMP
Microsomia hemifacială - DLMP
Erupţie precoce
• B. genetice: hemihipertrofia facială,
angiomatoza Sturge-Weber
• Aberaţii cromozomiale (trisomia 13)
• S. Elis-van-Creveld, S. Hallermann Streiff
• Hiperfuncţia hormonală: hipertiroidism,
hiperpituitarism (STH), hiperparatiroidism
• Febrele eruptive care conduc la
accelerarea erupţiei dinţilor situaţi mai
aproape de suprafaţă.
SECVENŢA ŞI CRONOLOGIA ERUPŢIEI
DINŢILOR- terminologie
• Secvenţa erupţiei dentare reprezintă ordinea
în care dinţii erup (de ex. mai întâi erup
incisivii centrali inferiori şi apoi incisivii
centrali superiori la ambele dentiţii).
• Cronologia erupţiei dentare se referă la
momentul în timp (vârsta) la care fiecare grup
dentar erupe (de ex. incisivul central inf.
erupe în jur de 6 luni la DT şi în jur de 6 ani la
DP).
ORDINEA ŞI CRONOLOGIA
ERUPŢIEI DINŢILOR TEMPORARI
1. Ordinea erupţiei:
• 1,2,4,3,5
• întâi dinţii inferiori şi apoi cei superiori
cu excepţia ILsup. care erup înaintea
celor inferiori
• la băieţi primul grup incisivii erup mai
devreme
2. Cronologia erupţiei:
• DT erup între 6 luni – 21/2 ani (30 luni)
• este influenţată în special de factori
genetici, mai puţin de factori de mediu
(deoarece o bună perioadă de timp sunt
protejaţi de organismul matern, 9 luni)
• Erupţia DT se desfăşoară în 3 etape:
- Incisivii
- Molarii 1 şi Caninii
- Molarii 2 cu pauze de câteva luni.
Etapa I (6-12 luni)

• ICI la 6 luni
• ICS la 10 luni
• ILS la 11 luni
• ILI la 12-13 luni PAUZĂ
Etapa II: M1 (12-18 l) şi C (18-24 l)

• M1 inferior: la 1 an şi 4 luni (16 luni)


• M1superior: la scurt timp după primul
• C inferior la 1 an şi 7 luni (19 luni)
• C sup. la câteva săptămâni. PAUZĂ
Etapa III: M2 (24-30 luni)

• M2 inf. - 2a 3 luni (27 luni)


• M2 sup. - 2 a 4-6 luni (28-30 l)
DT erup între 6-30 luni, la fiecare 6
luni câte un grup de 4 dinţi
.
Ordinea şi cronologia erupţiei DT
sinteză
MANIFESTĂRI CLINICE CARE ÎNSOŢESC
ÎN MOD NORMAL ERUPŢIA - Teething
Erupţia dentară NU poate provoca:

• febra mare peste 37,5o sau prelungită


• diareea, vărsăturile,
• letargia sau problemele serioase de somn,
• semnele şi simptomele de viroză
respiratorie,
• erupţiile cutanate.
Factorii care influenţează cronología
erupţiei dinţilor permanenţi
• DP erup între 6 ani şi 13 ani. Erupţia lor este
influenţată atât de factorul genetic cât şi de
factori de mediu.
• Factorii care pot influenţa cronologia erupţiei
DP sunt: a) f. fiziologici, b) factori patologici.
• Aceşti factori determină variaţii ale
cronologiei erupţiei (momentul când dinţii
emerg) det. ED accelerate / precoce,
încetinite / întârziate.
a) Factori fiziologici
• Încetinire:
- calamităţile, războaiele
• Accelerare:
- sexul: fetele au erupţia mai accelerată cu
câteva luni,
- rasa şi gruparea etnică: la negrii, filipinezi,
indieni,
- starea socio-economică bună,
- mediu urban,
- tendinţa seculară a erupţiei arată că la
populaţia actuală emergenţa dinţilor este mai
accelerată.
b) Factori patologici generali
Factorii pat gen care modifică exfolierea DT
(resorbţia radiculară) determină şi variaţii ale
erupţiei DP succesori.
• Întârzieri:
 factorii dismetabolici - rahitism, carenţe
vitaminice A, C, D
 factori cromozomiali: sindromul Down
 factori genetici: displazia cleidocraniană prin
supranumerari, osteopetroza, DLMP
 factori endocrini: hiposecreţia glandelor
hipofiză, tiroidă, hormoni sexuali,
b) Factori patologici generali CONT.
• Erupții precoce:
 hiperfuncţia aceloraşi glande endocrine,
 cherubismul (displazia fibroasă a
maxilarelor), periodontita juvenilă,
 sindromul Papillon Lefevre: b. autozomal
recesivă, debut 1-5 ani, caracterizată prin
hipercheratoză palmo-plantară şi parodontită
marginală gravă → pierderea prematură a DT
şi DP,
 histiocitoza X (granulomul eozinofil),
 leucemia,
 neutropenia ciclică.
♂ 9ani şi 2 luni: malnutriţie cronică,
hipotrofie staturo-ponderală medie-
întârzieri
Cherubismul (displazia fibroasă a
maxilarelor şi parodontopatie marginală
Sindrom Papillon Lefevre
Parodontită marginală gravă Hipercheratoză palmo-plantară
Histiocitoza X generalizată acută
♂ 1 an 5 luni
b) Factori patologici locali
Obstacole:
- dinţi supranumerari (meziodens), tumori
odontogene, chisturi, tumori non-odontogene,
cicatrici pe creastă
- anomalii de formă: dinţi dilaceraţi, dinţi dubli,
dinţi macrodonţi
b) Factori patologici locali cont.
• pierderea precoce a DT:
- cu peste 1-2 ani înainte de momentul
exfolierii fiziologice → erupție întârziată
- cu mai puţin de 1 an → erupţie precoce
• anchiloza dento-alveolară a DT → încetinirea
RR şi a erupţiei DP,
• fibromatoza gingivală întârzie ED
• lipsa de spaţiu poate conduce fie la înghesuiri
dentare fie la incluzia dinţilor (mai frecvent
molarul de minte, caninii, premolarii doi).