As.

Medical Ivascau Iulia-Veronica

  Generalități

Atacul de panică este un acces brusc de frică intensă sau anxietate

care cauzează simptome îngrijoratoare, dar care nu amenință viața.

În mod obișnuit, durează de la 5 la 20 minute și poate fi cauzat de

circumstanțe stresante sau poate apărea pe neșteptate.

Tulburările legate de panică se diagnostichează atunci când o

persoană are atacuri de panică repetate, este ingrijorată de
eventualitatea unuia nou si evită locuri care ii pot cauza un atac.
 Caracteristica esenţială a unui atac de panică o constituie o perioadă distinctă de
frică sau de disconfort intens, acompaniată de cel puţin 4 dintre 13 simptome,
somatice sau cognitive, cum ar fii:

• Palpitațiile
• Transpirația
• Tremorul sau trepidația
• Parestezii Criteriile de
• Frisoane sau valuri de căldură
diagnostic
• Senzația de scurtare a respirației sau ștrangulare
• Senzația de sufocare pentru Atacul
• Durere sau discomfort precordial de Panica
• Greața sau detresa abdominală conform DSM
• Amețeala sau vertij IV
• Derealizarea sau depersonalizare
• Frica de a nu-și pierde controlul sau de “a nu înnebuni”
• Frica de moarte
  Tipuri de atacuri de panică

1. Atacurile inopiante (nesemnalizate) de panică: individul nu asociază debutul cu

un declanșator situațional intern sau extern .

2. Atacuri de panică circumscrise (semnalizate) : acestea survin aproape invariabil

la expunerea , sau la anticiparea expunerii la un semnal sau declanșator
situational ( de ex. O pacientă cu o fobie sociala care se afla în triaj are un atac
de panică deoarece a asistat la un schimb de replici pe un ton mai ridicat dintre
două persoane)

3. Atacuri de panică predispuse situațional sunt similare cu atacurile de panică

circumscrise situațional, dar nu sunt asociate invariabil cu semnale si nu survin
necesarmente imediat după expunere.
CAUZE:

- există posibilitatea ca un om să aibă atacuri de panică fără să dezvolte o tulburarea

legată de panică:
• - ingestia unei cantități mari de alcool sau întreruperea bruscă a consumului de
alcool ;
- ingestia unor cantități mari de băuturi cofeinizate ;
- fumatul excesiv (crește mult cantitatea de nicotinaă din sânge) ;
- folosirea unor medicamente (ca cele pentru tratamentul astmului și bolilor de
inima) sau întreruperea bruscă a unui tratament medicamentos (pentru anxietate
și insomnie);
- folosirea drogurilor, cocaina sau marihuana;
- un nivel mare al stresului timp îndelungat (stres cronic) ;
- o naștere în trecutul apropiat ;
- o operație cu anestezie generală .
− SAU se pot asocial sau pot fi cauzate de o anumită condiție medicală:
• - disfuncții tiroidiene (hipertiroidism - exces de hormoni tiroidieni)
- afecțiuni cardiace, prolapsul de valvă mitrală (valva mitrală prezintă un defect care
îi deteriorează functionarea normală)
- tulburari neurologice (epilepsie)
- astm bronșic (stare patologică în care există o nevoie intensă de aer, evacuarea
acestuia din plamani facându-se cu greutate)
- afecțiuni pulmonare (bronhopneumonia obstructivă cronică)
- întreruperea medicației pentru bolile cardiace
- depresia
- anxietate, stres post-traumatic sau tulburare obsesiv-compulsivă.

 NECONCLUDENTE:
- Dezechilibru între substanțele chimice ale creierului (neurotransmițători)
- Mutație genetică (copii cu parinți cu astfel de tulburări au șanse de 8 ori mai mari decât
alții să dezvolte boala sau cei care au parinți cu depresie sau tulburări bipolare).
 Factori de risc

-APP, AHC
- consumul de băuturi alcoolice, droguri, fumatul, cafeina și băuturile cafeinizate
- anumite medicamente ce declanșează atacuri de panică, ca cele pentru tratamentul
astmului si bolilor cardiace
- prolapsul de valvă mitrală
- atacuri de panică neașteptate în antecedente
- episod major de depresie
- femeie la menopauză.
Simptome:

• Principalul simptom al atacurilor de panică este sentimentul copleșitor de frică și anxietate,

alături de alte reacții fizice.

- respirații rapide (hiperventilație), dispnee (dificultăți de

respirație) sau senzație de sufocare
- bătăi rapide, puternice sau neregulate ale inimii
- angină pectoralaă (durere în piept) →UPU
- transpirație
- greatță sau epigastralgii (dureri de stomac)
- vertij (amețeală), tremor, nesiguranță
- frisoane sau valuri de căldură
- frica de moarte și pierderea controlului
- senzație de detașare de propria persoana sau de realitate.
Mecanism fiziopatologic

- Se poate diagnostica tulburarea legată de panică dupa câteva atacuri neașteptate

și frica continuă ca ar putea avea si altele
- Atacurile de panică pot fi declanșate de o anumită acțiune (se utilizeaza prea multă
cofeină), situație (mare aglomerație) sau fără cauză aparentă. Persoanele care au
trecut printr-un atac de panică dezvoltă frica de a mai trece prin această experiență
(anxietate anticipativă) și evită activitățile sociale (agorafobia).
- Alte caracteristici comune tulburarilor legate de panică sunt:

- folosirea de droguri sau alcool (pentru inhibarea fricii si creării unui fals sentiment
de curaj, de a face față situațiilor dificile)
- depresie
- fobii (frici nejustificate)
- tulburări legate de anxietate (stres posttraumatic)
- relații dificile cu persoane cu poziții sociale, datorită anxietații intense
Consult de specialitate

• Se face atunci când:

- atacuri de frica intensă sau anxietate survin fără motiv
- survine un atac de panică sau îngrijorarea ca va apărea un viitor atac de panică,
îngrijorare care interferă cu activitățile zilnice
- apar simptome ocazionale fără o cauză anume (ca și dificultățile de respirație sau
dureri precordiale).

 Medici specialiști recomandați

- medicul specialist in medicină de urgență

- medicul de familie
- medicul generalist
Tratamentul pentru atacul de panica poate fi stabilit si de:
- medicul psihiatru
- psiholog
- Asistent social cu pregatire specială în tulburări cauzate de panică
- consilier
Investigații

- Tulburările cauzate de panică sunt diagnosticate pe baza antecedentelor medicale si a

examinarilor. Medicul cere informații despre simptome, după care realizează examenul
obiectiv și cere alte analize medicale, eliminând alte patologii care au simptome similare
(infarct miocardic, prolaps de valvă mitrală, hipertiroidism).

 Tratament
- Tulburările cauzate de panică pot fi controlate: 1. Consiliere (terapie comportamentală);
2. Medicamentos (antidepresive).

1. Consiliere:
- terapie comportamentală, care se concentrează pe modificarea tiparului de gândire și
comportament (este cea mai eficientă terapie pentru tulburarile cauzate de panică)
- terapie de demascare, un tip de terapie comportamentală, ce se bazează pe confruntarea
cu obiectul sau situația care cauzează frica. Este eficientă în tratarea agorafobiei sau
anxietații legate de un anumit loc sau situație.
2. Tratament medicamentos
Cele mai utilizate medicamente în tratamentul tulburărilor cauzate de panică sunt:

- inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei: Fluoxetina (Prozac), Sestralin, Paroxetina. Daca

aceste medicamente sunt ineficiente sau nu pot fi administrate din cauza efectelor
secundare se pot incerca alte antidepresive.
- antidrepresive cu efecte neurotransmițătoare combinate, cum ar fi Venlafaxin
- benzodiazepine: Alprazolam (Xanax), Diazepam (Valium), Lorazepam, Clonazepam sunt
prescrise singure sau combinate cu un antidepresiv.

 Medicamentele folosite pentru tratarea tulburărilor cauzate de panică pot

preveni atacurile de panică, dar nu înlatura frica de un posibil nou atac.
Consilierea este cea mai bună pentru înlăturarea fricii.
!!! Frica în sine poate cauza un nou atac de panica.
‼ Cei care suferă de tulburări cauzate de panică au risc de suicid dacă suferă și de
depresie sau de altă tulburare de personalitate sau de dispoziție. Acestea au un
impact semnificativ asupra relațiilor sociale și asupra calității vietți. Diagnosticul și
tratamentul acestor condiții care apar alături de tulburările cauzate de panică
sunt esențiale.

 Tratament ambulator (la domiciliu)

Numărul atacurilor de panică și severitatea simptomatologiei pot să se reducă prin :

- reducerea anxietății prin activități de scădere a tensiunii nervoase și prin scaderea
nivelului de stres din viața zilnică ;
- efectuarea de exerciții de relaxare care implica 10-20 minute de respirații profunde si
exerciții de relaxare musculară efectuate în fiecare zi ;
- exerciții fizice care îmbunătățesc respirația și rata cardiacă de cateva ori pe săptămană ;
- restricții la alcool și cofeină (sau eliminarea lor) ;
- înscrierea la terapie de grup, precum sunt cele organizate de asociații de specialitate ;
- o alimentație echilibrată care include alimente proaspete, hrănitoare și evitarea celor cu
conținut mare în zahăr și grăsime.
 Diagnostic diferenţial

 Diagnosticul de panică nu se stabilește dacă atacurile de panică sunt considerate a fi

consecinţa fiziologică directă a unei condiţii medicale generale, caz în care este diagnosticată o
tulburare anxioasă datorată unei condiţii medicale generale.
o Exemple: Hipertiroidism, Hiperparatiroidism, Feocromocitomul, Disfuncții vestibulare, Crize
epileptice și conditii cardiace (aritmiile, tahicardia supraventriculara).

 De asemenea, panica poate surveni și din consumul activ a unui drog sau a unui medicament.
De exemplu: Cocaina, amfetamina, cafeina sau cu cannabis si abstinenţa de deprimante ale
sistemului nervos central (de ex., alcoolul, barbituricele) .

 Dacă insă, atacurile de panică continuă să survină şi înafara contextului de uz de o substanţă

(de ex., mult timp după ce efectele intoxicaţiei sau abstinenţei au încetat), trebuie să fie luat în
consideraţie diagnosticul de panică.
 Concluzii
 Atacurile de panică= episoade de frică, anxietate și episoade neșteptate care produc
tahicardie, îngreunarea respirației, stres copleșitor, senzația de infarct sau de pierdere a
controlului gândurilor.

!!! Patologie care trebuie investigată complet în funcție de statusul clinic complet ar
fiecarui pacient în parte , deoarece se estimeaza că 30% dintre adulți trec prin cel puțin un
atac de panică pe parcursul vieții.

 Deși multi pacienți trec prin 2 sau un singur atac de panică pe parcursul vieții, atacuri
tind să fie inofensive. Diagnosticarea acestora cu tulburare de panica presupune:
existenta a celor 4 atacuri de panică pe lună.

 Datorită tabloului diversificat de manifestări al pacienților cu tulburare de panică,

aceștia tind să evite situațiile potențial aducătoare de atac de panică .

 Terapia cognitiv comportamentală rămâne tratamentul de bază în această tulburare de

natură psihică .
Vă mulțumesc !!