REPERE ETICE

ÎN RELAŢIA
DINTRE OM ŞI MEDIUL
ÎNCONJURĂTOR

DR. SILVIU MORAR

PROFESOR UNIVERSITAR
FACULTATEA DE MEDICINĂ
UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
 PREMISELE DILEMEI ETICE
 dezvoltarea accelerată a societăţii umane
(şi mai ales industrializarea rapidă din
ultimii 300 de ani) a generat dezechilibre
majore în ecosistemul planetar

 industria (termoenergetică, chimică, a

transporturilor, cea de armament etc.),
agricultura (mai ales cea de tip intensiv),
exploatarea iraţională a resurselor fores-
tiere ş.a. au un semnificativ impact nega-
tiv asupra mediului, multiplu direcţionat
 ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ

Cauza:
efectul de seră
- determinat de
emisiile de CO2,
CH4, N2O, CFCs
ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ
 cele mai moderate esti-
mări apreciază că valorile
concentraţiei CO2 atmo-
sferic se vor dubla până în
2100, comparativ cu pe-
rioada preindustrială

 dar sunt voci care esti-

mează o triplare a acestor
valori
 ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ
2005 – cel mai cald an din ultimii 100 de ani
(Institutul Goddard pentru Studii Spaţiale al NASA)
ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ - EFECTE

 scăderea păturii
de gheaţă
(monitorizare
CryoSat)
ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ - EFECTE
 schimbări climaterice
(secetă, inundaţii,
fenomenul El Niño,
creşterea în intensitate a
uraganelor etc.)

 nr. uraganelor de grad 4 şi

5 s-a dublat în ultimii 35
de ani (corelat cu creşterea
temperaturii apelor
marine/oceanice de
suprafaţă), cf. datelor
furnizate de National
Center for Atmospheric
Research şi Georgia
Institute of Technology
ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ - EFECTE

 efecte asupra
biosferei (extincţia
unor specii de
animale şi plante,
afectarea fondului
forestier)
DIMINUAREA STRATULUI
PROTECTOR DE OZON
 cauza: poluarea atmosferică
cu diverşi produşi gazoşi
halogenaţi (mai ales cu CFCs)
 în emisfera nordică nivelul de
ozon scade cu 4% la fiecare 10
ani
 peste 5% din suprafaţa Terrei
nu este protejată (găuri de
ozon)
 efectul: creşterea radiaţiilor
UV; afectarea consecutivă a
ADN (uman, animal, al plan-
telor); risc de mutaţii genetice
şi de creştere a incidenţei can-
cerului de piele
 POLUAREA CHIMICĂ
 între 1930-2000
producţia globală de
substanţe chimice a
crescut de la 1 milion
la 400 milioane
tone/an

 doar 14% dintre

substanţele chimice
sunt livrate cu
informaţii despre
riscul toxic pe care îl
exercită asupra
mediului
POLUAREA CHIMICĂ
 peste 300 de produse
industriale chimice au fost
decelate la om, dar şi la
alte animale (păsări, urşi
polari, broaşte, crocodili,
pantere etc.)
 risc înalt prezintă:
- toxicele persistente,
bioacumulative
- cele care afectează
sistemul endocrin (EDCs –
endochrine disrupting
chemicals)
- carcinogenele
- mutagenele
- cele care afectează
funcţia reproductivă
 AFECTAREA FONDULUI
FORESTIER
Cauze:
- tăieri ilegale, extensive
(80% în Asia de SE, Afri-
ca, America Latină; 50%
în Rusia)
- incendiile forestiere
- despăduriri masive dictate
de interese economice (în
ultimii 20 ani 300 milioane
ha de păduri tropicale au
fost tăiate; în următorii 25
ani 250-300 milioane ha)
AFECTAREA FONDULUI
FORESTIER
- conversion (shimbarea desti-
naţiei)
- plantaţii de palmieri (în
ţările tropicale);
- plantaţii de soia (în ţările
Americii de Sud dublarea
producţiei de soia în ultimii
10 ani, dat fiind faptul că
uleiul de soia a ajuns să
deţină o pondere de 25% din
piaţa mondială de uleiuri
alimentare).
În Brazilia extinderea planta-
ţiilor de soia ameninţă 90000
de specii de insecte, 550 de
specii de păsări şi 150 de
specii de mamifere
AFECTAREA FONDULUI
FORESTIER

Matto Grosso, Brasilia, imagine prin satelit

(NASA MODIS Land Rapid Response Team),
21.04.2002
SPECII AMENINŢATE

Cauze:
- pierderea habitatului
natural
- conflictul om-animal
(tigri, elefanţi, urşi, lupi
etc.)
- schimbările
climaterice
- poluarea
 SPECII AMENINŢATE
- specii invazive,
introduse artificial
(accidental sau
intenţionat) într-un
nou habitat, pe care îl
domină, distrugând
alte specii
- braconajul, comerţul
cu produse animaliere
(piei, artefacte de la
animalele sălbatice
etc.)
- pescuitul industrial
(bycatch)
 AFECTAREA HIDROSFEREI

 APELE DULCI

Cauze:
- irigaţii intensive
- lucrări de infrastructură (diguri, baraje, poduri
peste ape curgătoare, canale de navigaţie,
hidroamenajări etc.)
AFECTAREA HIDROSFEREI
 APELE MARINE

Cauze:
- poluarea (deversări
de petrol/substanţe
chimice, vopsele
antirugină)
- turism (exploatarea
coastelor)
 AFECTAREA HIDROSFEREI

- schimbările climaterice
(ex. încălzirea globală
periclitează populaţia
de corali)

- industria acvaculturii
(ferme piscicole,
cultura creveţilor,
creşterea moluştelor
etc.)
AFECTAREA HIDROSFEREI
- Pescuitul extensiv

- Introducerea de specii
invazive în noi habitaturi
Ex. în 1982 o specie nord-
americană de meduză a
ajuns (prin navigaţie
comercială) în Marea Neagră
şi în Marea Azov; prin
consumarea zooplanctonului
şi a ouălor şi larvelor
speciilor de peşte indigene,
s-a ajuns la decimarea
populaţiei piscicole, inclusiv a
delfinilor
 ETICA MEDIULUI
 În lumina celor prezentate anterior, devine
evidentă necesitatea unei judecăţi moral-
etice, a unei puneri în balanţă a valorilor
socio-umane cu cele naturale.

 Ca răspuns la această necesitate, în anul

1970, cu ocazia Zilei Pământului, a apărut
blue print-ul unei noi ramuri a eticii:
ETICA MEDIULUI.
 ETICA MEDIULUI
 domeniu al cunoaşterii – de esenţă
filozofică (de altfel se mai numeşte şi
“filozofia mediului”) – care are ca
obiect de interes relaţia etică dintre
fiinţele umane şi mediul înconjurător.

 caracter interdisciplinar (drept,

sociologie, teologie, economie,
geografie etc.).
 ETICA MEDIULUI
 Deşi indubitabilă, importanţa vitală a
conservării mediului a fost justificată în
ultimele două decenii prin trei teorii
distincte din punct de vedere al funda-
mentării lor etice (Marshall, 1993):

- libertarian extension (extrapolarea liber-

tariană)
- ecologic extension (extrapolarea ecolo-
gică)
- conservation ethics (etică a conservării)
 ETICA MEDIULUI
Libertarian extension
(extrapolarea libertariană)

 extinderea drepturilor omului la animale şi chiar

la lucrurile inanimate
 toate entităţile ontologice (fie animate, fie
inanimate) au valoare etică intrinsecă, prin
simplul fapt că există (Andrew Brenmann)
 “deep ecology” (Arne Næss, 1972) – accentul pus
pe valoarea intrinsecă a speciilor, sistemelor şi
proceselor din natură
 ETICA MEDIULUI
Ecologic extension
(extrapolarea ecologică)

 accentul nu este pus pe drepturile omului, ci pe

interdependenţa fundamentală dintre toate enti-
tăţile biologice şi nebiologice, luând în conside-
rare extrema lor diversitate
 mediul este văzut ca o entitate globală, cu
valoare intrinsecă inerentă
 include “ipoteza Gaia” (“Gaia hypothesis”) a lui
James Lovelock, cf. căreia Terra este o entitate
holistică, care îşi modifică în timp structura sa
geo-fiziologică de aşa manieră încât să asigure un
echilibru în evoluţia dinamică a materiei organice
şi anorganice din care se compune
 ETICA MEDIULUI
Conservation ethics (etică a conservării)

 valoarea etică a mediului este apreciată strict

prin prisma utilităţii acestuia pentru specia
umană (în marcat spirit utilitarist)
 este opusul conceptului de “deep ecology” (mai
este denumită şi “shallow ecology”)
 necesitatea conservării mediului este afirmată în
strânsă corelaţie cu valoarea sa extrinsecă
(pentru bunăstarea speciei umane)
 menţinerea calităţilor mediului este utilă pentru
umanitate (cea de astăzi şi cea a generaţiilor
viitoare)
 CE SE POATE FACE?
 Principiile statuate de etica mediului sunt
în prezent puse deja în practică, în
vederea atingerii obiectivului propus: con-
servarea ecosistemului planetar.

 În acest sens se impun o serie de măsuri

menite a contracara/limita efectele nocive
ale intervenţiei omului în natură.
CE SE POATE FACE?
 Căutarea de
energii alternative,
mai curate
(fisiunea nucleară,
energia eoliană,
cea solară,
hidroenergia etc.)

 Utilizarea de
tehnologii non-
poluante (clean
tehnology)
 CE SE POATE FACE?
 Reducerea emisiilor de gaze poluante
(Protocolul de la Kyoto, 1997 – 163 de
state s-au angajat să reducă emisiile de
CO2 şi de alte 5 gaze resonsabile de
efectul de seră cu 5,2% faţă de anul
1990)

 Reducerea producţiei de CFCs (Protocolul

de la Montreal, 1987 – 189 de state)
 CE SE POATE FACE?
 Controlul producţiei de substanţe
chimice
- World Wide Fund for Nature –
Toxics Programme
- Uniunea Europeană – programul
REACH (Registration, evaluation and
authorisation of chemicals) pentru
substanţele chimice produse în
cantităţi mai mari de o tonă/an
CE SE POATE FACE?
 Protecţia fondului
forestier (rezervaţii
forestiere, defrişări
controlate, programe
de reîmpădurire etc.)

 Identificarea speciilor
cu risc înalt de
extincţie, protecţia lor
adecvată, combaterea
braconajului şi a
comerţului cu animale
sălbatice etc.
 CE SE POATE FACE?
 Intensificarea activităţii organizaţiilor
ecologiste
• World Wide Fund for Nature
• Greenpeace
• Sierra Club
• Earth First!
• United Nations (Environment Programme) –
UNEP etc
 Fiecare individ în parte trebuie să
contribuie la această luptă (stil de viaţă
non-poluant, ecologic; contribuţie activă la
activităţile organizaţiilor ecologiste etc.)
 CONCLUZII
 Influenţa nefastă a omului asupra
mediului este o realitate
 Necesitatea unei atitudini moral-etice
în relaţia om–mediul înconjurător,
atât la nivel de societate, cât şi pe
plan individual
 Conservarea ecosistemului planetar
impune luarea de măsuri specifice
pentru prevenirea unei evoluţii apo-
caliptice, astfel încât Pământul să
rămână Planeta Albastră.