Latinismul și

dacismul

Bărbuceanu Cristina
Potoceanu Diana
Grasu Lorena
• Care este originea poporului?
• Formarea limbii române?
• Influenţe în limba română
• Concluzie
 ✣ Fără îndoială că un interes
aparte are pentru orice iubitor al
trecutului cunoașterea evoluției
hotarelor spațiului în care ne-am
format ca popor și în care ne-am
dus întreaga noastră viață
istorică, în care trăim și pe care
îl transmitem generațiilor
viitoare.
 Originea poporului

Triburile geto-
dace

Triburile
Romanii migratoare
• Sec VI. Î.e.n-
Sciții, popor
nomad de neam
iranian intră în
concu triburile
geto-dace. tact
• Sec V î.e.n.
Sofocle, Herodot,
Tucidide dau
primele
informații despre
geți
• 77-44 î.e.n.
• Cele două războaie (101-102 ;105-
106)
Regatul lui Burebista
✣ „Limba română este limba latină
vorbită neîtrerupt în partea orientală a
Imperiului Roman cuprinzând
provinciile dunărene (Dacia, Panonia de
Sud,Dardania, Moesia Superioară și
Moesia Inferioară), din momentul
pătrunderii limbii latine în aceste
provincii și până în zilele noastre.”
( Alexandru Rosetti- „Istoria limbii române
literare”
Formarea limbii române

✣ Limba română s-a

format înainte de
anul 600, la nord şi la
sud de Dunăre, din
limba latină vorbită şi
din fondul geto-dacic
existent.
✣ Deși limba română avut diverse
împrumuturi cu alte limbi, acesta este o
limbă romanică datorită sistemului fonetic,
structurii gramaticale și părții celei mai mari
a fondului lexical principal de origine latină.
Procesul acesta de formare a fost unul
complex și de lungă durată.
✣ La nivel fonetic au acționat mai multe legi
precum legea rotacismului formarea
consoanei „l” aflată între două vocale în „r” .
✣ Exemplu: gula-gura
✣ Sistemul morfologic al limbii latine a fost
moștenit de limba română, cu unele
simplificări precum declinările substantivelor,
cele patru conjucări ale verbelor, modurile și
timpurile verbale, gradele de comparație.
Sintaxa limbii noastre menține
caracteristicile sintaxei latinei populare.
✣ În limba română, cuvintele cu cea mai
mare putere de circulație sunt cele de origine
latină: „mamă”, „casă”, „om”, „inima”,
„gură”, „cap” etc., restul fiind de origine
slavă și de alte origini.
 Influenţe în limba română

✣ Cea mai puternică influență a fost cea slavă

✣ Exemple: sentimente umane: ciudă, veselie, pizmă, grijă,
nădejde, jale, milă, lene, drag; organe anatomice: trup, obraz,
gât, glezne; meserii şi ocupaţii: zlătar, grădinar, zidar,
precupeţ; alte atribute umane: babă, nevastă, boier, slugă, rob;
articole de îmbrăcăminte: cojoc, nădragi, izmene, cuşmă, şubă;
atribute legate de vreme: lapoviţă, crivăţ; unelte: belciug,
ciocan, cleşte, daltă, greblă, lopată, nicovală, perie, sfoară,
sită, topor, plug; arme şi obiecte: suliţă, sabie, coşciug, coş,
clopot; gospodărie: pod, pivniţă, grajd, prag, ogradă, grădină;
legume şi zarzavat: gulie, hamei, hrean, lobodă, morcovi, praz,
rapiţă, sfeclă, ştir; animale, păsări, peşti: bivoli, raţe, gâşte,
păstrăvi, ştiuci; diverse: colindă, gol, izvor, plăti, rană, scump,
✣ Influența greacă veche
Exemple: „plicticos”, „caligrafie”,
„tipografie”,etc.
✣ Influența maghiară
Exemple: „belșug”, „chin”, „chip”, „chipeș”,
„gazdă” etc.
✣ Influența turcă
Exemple: „acadea”, „baclava”, „cafea”,
„chiftea”, etc.
✣ Influența limbii franceze
Exemple: bal mascat”, „critic literar”, „director
general”, „apă de toaletă”, „a pierde din
✣ Influența limbii italiene
Exemple: „duet”, „flaut”, „operă” etc.
✣ Influența limbii germane
Exemple: „poală”, „șopron”, „turn”, „bliț”,
„bioler”, „rolă”, „șină”.
✣ Influența limbii ruse
Exemple: „stepă”, „taiga”, „tundră” ,
„constituție”, „cavalerie”, „artirelie” etc.
✣ Influența limbii engleze
Exemple: „best-seller”, „computer”, „design”,
„hobby”, „show”, „stres”, „transplant” etc.
 Începuturile scrisului în limba
română se regăsește în secolul al XVI-
lea.

În secolul al XVII-lea
prin textele scrise s-a
constituit treptat varianta
cultă a limbii române.
În secolul al XVIII-lea
tot acum încep să se
diferențieze limbajele
științifice.

Scrisoarea lui Neacșu din

Campulung
Prima gramatică românească

Prima jumătate din secolul al XIX-

lea tendința de reînnoire lingvistică
A doua jumătate al secolului al
XIX-lea are loc trecerea de la grafia
chirilică la cea latină.
În secolul al XIX-lea se formează
rapid o literatură modernă