Sunteți pe pagina 1din 11

Rascoala lui Horea, Closca si Crisan

Anul 1784
SITUATIA TRANSILVANIEI IN SEC. AL XVIII-LEA
Transilvania este o veche tara romaneasca.Ea constuite o parte
importanta a teritoriului pe care s-au dezvoltat in Antichitate culturi
valoroase din care a rezultat inforiretoarea civilizatie daco-getica.
Evolutia inspre forma de organizare de tip statal(cnezate si
voievodate) a romanilor din Translivania va fi afectata de cucerirea
acestui teritoriu de catre regatul feudal maghiar. Voievodatul ramanesc al
Transilvaniei este transformat intr-un voievodat regalien, care se bucura
de o larga autonomie in sec. XIII-XV, in imprejurari favorabile
manifestandu-se ca stat independent.
In urma caderii regatului feudal maghiar sub loviturile Imperiului
Otoman si ale Austriei, tendintele de autonomie si independenta ale
voievodatului Transilvaniei se pot manifesta in voie. Pentru circa 170 de
ani, între 1526 și 1699, a fost stat autonom, sub suzeranitatea Imperiului
Otoman, cu numele de Principatul Transilvaniei.
CUCERIREA TRANSILVANIEI DE CATRE IMP.
HABSBURGIC
La sfarsitul sec. al XVII-lea Principatul autonom al Transilvaniei a
fost cucerit de catre Imperiul habsburgic, care, dupa ce a respins
asediul turcilor asupra Vienei(1683) obtine succcese consecutive in
luptele cu Imperiul otoman.
Cucerirea Transilvaniei de catre Imp. Habsburgic a determinat si
cresterea obligatiilor taranilor transilvaneni fata de stat. Cea mai
mare parte a populatiei era supusa astfel unui dublu jug al
exploatarii:
 Sociale ( feudale)
 Nationale (de catre nobilimea maghiara si habsburgi)
CAUZELE IZBUCNIRII RASCOALEI
• Stăpâni ai pământului din zonă rămân în continuare nobilii maghiari, dar peste
autoritatea acestora se suprapune cea a statului austriac. Iobagii români ajung de
multe ori să fie impozitaţi de două ori, prima dată de nobilul care îi era stăpân, a
doua oară de statul austriac. În scurt timp, de la începutul secolului al XVIII-lea şi
până la mijlocul acestuia, deci într-o perioadă de numai 60 ani, impozitele impuse
iobagilor români au crescut de câteva ori, ajungând la sume importante, foarte greu
de suportat de către aceştia.
• La impozitele foarte mari s-a adăugat creşterea numărului de zile de lucru datorate
nobililor sau statului de către iobagi. În plus, iobagilor li s-au luat unele drepturi pe
care le aveau din strămoşi, cum ar fi dreptul asupra pădurilor, care iniţial au fost ale
lor, fiind luate de la ei prin înşelăciune de către nobili sau administraţia austriacă.
• Pentru a-şi recâştiga drepturile pierdute şi pentru a cere uşurarea impozitelor,
iobagii români din Munţii Apuseni au trimis în anii dinaintea răscoalei o serie de
delegaţii către guvernul Transilvaniei de la Sibiu şi către Curtea imperială de la
Viena cu petiţii prin care îşi arătau plângerile. Petiţiile au rămas fără răspuns în cele
mai multe cazuri, iar delegaţii au fost arestaţi, bătuţi, amendaţi sau aruncaţi în
închisoare, pentru că legile timpului interziceau iobagilor să se plângă. Horea însuşi
a fost de patru ori la Viena cu petiţiile iobagilor, dar uşurările promise în urma
depunerii acestor petiţii nu au fost semnificative în îmbunătăţirea situaţiei iobagilor
români din Ardeal.
Conducerea rascoalei a fost asigurata de
HOREA, CLOSCA si CRISAN, recunoscuti drept
capitani de rascoala. Toti trei erau tarani romani
din diferite parti ale Muntilor Apuseni, de conditie
iobaga( iobagiones), foarte buni cunoscatori ai
situatiei taranimii aservite,carei categorii sociale
apartineau.
HOREA
Pe adevaratul nume Nicula Vasilie-Urs, taran iobag din Albac, se
nascuse prin 1730, avand 54 de ani in timpul rascoalei.
Numele de Horea este o porecla, ea neexistand pana la el in
onomastica romaneasca, si a fost data de popor fiindca stia sa
cante “hori”. A incercat, prin cele patru calatorii la Viena, sa aduca
la cunostinta imparatului habsburgic situatia apasatoare a taranimii
romane din Transilvania.
In veremea rascoalei a fost recunoscut de catre taranimea
participanta drept capitan suprem (supremus capitaneus)
CLOSCA
• Closca era de asemenea o porecla, data taranului iobag Ion
Oarga din Carpins, de langa Abrud.
• Avea 37 de ani in timpul rascoalei; l-a insotit pe Horea in
primele trei calatorii la Viena si va duce la Sibiu si autoritatilor
comitatului Alba rezolutiile imperiale obtinute de Horea in cea
de-a patra calatorie.
• Va conduce un important efectiv taranesc in prima faza a
rascoalei, fiiind apoi alaturi de Horea pana la capat.