Cuprins

1. Generalitati
2. Chirurgia – medicina la rang de
arta
3. Anestezie si terapie intensiva
4. Psihiatria
5. Oftalmologia
6. Bibliografie
 Generalitati

 Medicina (lat.: ars medicina = arta de a vindeca)

este o ramură a științelor biologice care are ca scop
pe de o parte studiul corpului omenesc și al
funcționării lui, pe de altă parte - pe baza acestor
cunoștințe - conservarea și restabilirea sănătății.
 Medicina operează cu concepte mai
noi sau mai vechi din majoritatea
științelor, de la anatomia
umană fundamentală, până la modele
matematice complexe și chiar noțiuni
împrumutate din câmpul filosofiei și
al artei
 Medicina studiază cauzele (Etiologia),
manifestările clinice și efectele asupra
organelor (Patologia clinică),
recunoașterea (Diagnosticul),
tratamentul (Terapia) și prevenirea
(Profilaxia) bolilor care afectează
corpul omenesc.
 Medicina modernă se bazează pe Științele Naturii:
(Fizică, Chimie, Biologie, Biostatistică), Anatomie, Fiziolo
gie, Microbiologie, Farmacologie, Radiologie. Ea posedă
din secolul al XIX-lea o metodă experimentală
îmbunătățită permanent din acel moment, dar care a
fost totuși utilizată cu frecvență și asiduitate extrem de
variabilă în intervalul de timp care a trecut de atunci și
până acum câteva decenii, de când s-a conturat și
impus tendința E-b.M. (Evidence-based Medicine) în
jurul unui nucleu de cercetători care au inițiat o revistă
omonimă publicată de către British Medical Journal,
American College of Physicians, American Society of
Internal Medicine și RanD (fr.
 Medicina se exercita in cabinete de
consultatii, dispensare, policlinici, spitale si
sanatorii. Cercetarea stiintifica in
domeniul medicinei are loc in clinici si
laboratoare universitare si in institute de
cercetare.
 Organizarea sanitara si a asistentei
medicale a populatiei
Aceasta este o activitate de interes public
si cade in sarcina organelor de stat
(Ministerul Sanatatii) in colaborare cu
asociatiile profesionale (Colegiul
Medicilor).
Tainele cardiologiei

 In 1948 orice fel de interventie pe

cord era aproape de neimaginat, iar
medicii nu puteau face nimic pentru
o inima care se oprea, asa cum nu puteau
tine in viata pentru prea mult timp un
pacient cu astfel de probleme.
 Chirurugul Tom Tresure crede ca doua
schimbari majore, petrecute in anii ’40 si
’50 au facut totul posibil. “De la un punct
in care nimic nu parea posibil, chirurgia a
devenit o disciplina in cadrul careia orice
poate fi reparat sau inlocuit”, a declarat
acesta
Chirurgia de-o zi

 Pe masura ce tratamentele s-au

imbunatatit, pacientii nu au mai
necesitat spitalizari indelungate.
Chirurgii spun ca nu numai pacientii au
avut de castigat in urma acestui lucru, ci si
spitalele, deoarece vindecarea rapida le
permitea medicilor sa performeze mai
multe operatii, iar costurile unei spitalizari
s-au diminuat considerabil.
 La inceputul anilor ’80, doar
putine interventii chirurgicale se
rezolvau intr-o singura zi. In prezent,
aproximativ 170 de proceduri diferite
permit pacientilor sa se intoarca la
caminele lor pana la sfarsitul zilei.
Chirurgia magica

 Chirurgia estetica ca ramura a

chirurgiei s-a consacrat in anii ’90, insa
incercarile de acest gen sunt cunoscute
inca de pe vremea vracilor indieni, care
foloseau in secolul VIII i.Cr. bucatile de
piele in scopul reconstructiei plastice.
 in Europa se efectuau mici interventii, insa
pana in secolul XX, orice forma de
chirurgie implica dureri aproape de
nesuportat, din cauza lipsei
de analgezice, iar rezultatele nu erau de
cele mai multe ori fericite, pentru ca
implicau, de regula, infectii majore, care
duceau de multe ori la decesul
pacientului.
 Cunoscuta initial sub numele
de chirurgie reparatorie, aceasta
ramura s-a dezvoltat in Romania incepand
cu anul 1958. Atunci a fost creata pentru
prima data specialitatea de chirurgie
plastica reparatorie..
 Chirurgia reparatorie a inregistrat, poate,
una dintre cele mai uimitoare progrese,
de la prima refacere a unui deget, pana la
intregul corp uman, in prezent.
 Etimologic, chirurgia s-ar putea traduce
drept practica utilizarii mainilor: originile
cuvantului se afla in grecescul kheirourgia
kheir (maini) si ergon (munca).
 Acesta practica dateaza din preistorie,
aparuta odata cu practica trepanatiei,
tehnica care a cunoscut o evolutie
considerabila in timp
 Dezvoltarea si progresul chirurgiei a fost
influentat de numeroase evenimente, insa
pentru un timp indelungat statutul
chirurgilor a fost vazut ca fiind unul
inferior in comparatie cu cel al colegilor
medicinisti, iar excluderea lor din studiile
medicale a avut o influenta nefasta timp
de mai multe secole
Curiozitati
 Pentru un timp indelungat, practica
chirurgiei ca ramura a medicinei nu a
fost acceptata. Facultatile de
medicina nu vroiau sa recunoasca
statutul medical al acestei discipline, iar
cei care doreau sa studieze aceasta
tehnica trebuiau sa recurga la furatul
cadavrelor din cimitire sau din morgile
facultatilor de medicina, lucru care a dus
la iscarea unor scandaluri
Care sunt pașii de urmat
înaintea unei intervenții
chirurgicale?

 Medicul anestezist vede în general

pacientul la sfârșitul tuturor
investigațiilor pre-operatorii pe care le
face, pentru a vedea un examen
complet și relevant al problemelor
pacientului.
Anestezie si terapie intensiva

 O definiție deloc alarmantă a

anesteziei totale este: ”pierderea
conștienței pacientului asociată cu
combaterea durerii și a stresului
operator.”
 Pentru pacienții supraponderali sau
obezi, examenele preoperatorii sunt
standard – ele sunt destul de complexe
pentru că de obicei obezitatea este
asociată cu foarte multe probleme,
numite comorbidități sau boli asociate.
Cele mai întâlnite astfel de boli asociate
sunt: diabetul zaharat de tip 2,
dislepidemiile, apneea de somn,
hipertensiunea arterială, probleme
respiratorii.
 „În general, ce ne interesează pe
noi,medicii anesteziști, este dacă
pacientul a avut pobleme în timpul altei
anestezii generale – dacă a avut greață,
dacă l-a durut ceva, dacă s-a trezit mai
greu, dacă a avut probleme la intubație.
Trebuie reținut că numărul de anestezii
nu influențează și nu afectează
organismul (mai exact creierul).” a
declarat dna doctor Daniela Godoroja,
medic primar ATI.
 O altă întrebare frecventă pe care un medic
anestezist o pune pacientului este legată de
alergiile la anumite medicamente.
 Însă cele mai importante investigații sunt
legate de alte patologii pe care le are
pacientul, mai ales patologiile cardiace sau
respiratorii, așa cum am amintit și mai
devreme. Dacă suferă de vreuna dintre
aceste afecțiuni și urmează un tratament ce
ar putea produce riscul de sângerare (cum
sunt de exemplu tratamentele cu heparina
sau sintrom), cel mai probabil va trebui să fie
întrerupt acest tratament o perioadă.
 Însă cele mai importante investigații
sunt legate de alte patologii pe care le
are pacientul, mai ales patologiile
cardiace sau respiratorii, așa cum am
amintit și mai devreme.
 Dacă suferă de vreuna dintre aceste
afecțiuni și urmează un tratament ce
ar putea produce riscul de sângerare
(cum sunt de exemplu tratamentele
cu heparina sau sintrom), cel mai
probabil va trebui să fie întrerupt
acest tratament o perioadă.
 Toate aceste detalii trebuie foarte bine
cunoscute, pentru că anestezia la pacientul
cu obezitate se administrează altfel, mai ales
pentru că majoritatea pacienților cu obezitate
au o anumită sensibilitate la medicamentele
opioide. Opioidul este folosit pentru
combaterea durerii în anestezie și mai ales
după operație – acest medicament acționează
mai repede și pentru o mai lungă durată la
pacienții supraponderali. Din acest motiv,
pacienților metabolici li se administrează
medicamente cu o durată scurtă de acțiune,
precum paracetamol și antiinflatoare.
Există riscuri în ceea ce
privește anestezia totală?
 „Bineînțeles că există anumite riscuri
în cazul anesteziei generale, la fel cum
există un risc în orice activitate pe
care o facem zi de zi. Dar rolul nostru
este de a minimiza sau chiar aduce la
zero aceste riscuri.” spune medicul.
 În timpul intervenției chirurgicale, în
cazul vreunui accident precum
deconectarea de la aparate, medicul
este semnalat din prima secundă,
deoarece indicii de pe monitoare se
modifică și aparatele încep să emită
semnale sonore. Deci riscurile pot fi
foarte ușor și foarte repede eliminate.
 Cu cât suntem într-o epoca mai
avansată a tehnologiilor, și tehnicile
anesteziei s-au îmbunătățit
semnificativ, în sensul că nu mai
exista riscuri atât de mari. Se fac
intervenții care pot dura și 20-30 de
ore cu anestezie generală..
 Pe parcursul operației, un anestezist
stă în permanență în sala de operație
pentru a monitoriza starea pacientului
 Anestezia la noi este un proces
standardizat. Mi-am propus ca aici la
Ponderas, pentru pacienții noștri, în
ceea ce privește anestezia, îngrijirea
perioperatorie, dar și situațiile de
terapie intensivă, să creăm condiții
similare cu ceea ce se întâmplă în
spitalele performante de oriunde din
lume.”menționează dna doctor Daniela
Godoroja.
Cea mai importantă ştiinţă a minţii umane,
psihiatria, se transformă în urma unei
decizii importante
 National Institute of Mental
Health (NIMH) finanţează mai multe
cercetări asupra afecţiunilor mintale
decât oricare altă agenţii din lume —
iar săptămâna aceasta institutul a
anunţat un plan prin care îşi vor
reorienta investigaţiile ştiinţifice
„departe de categoriile DSM”..
 Informarea surprinzătoare vine cu
doar câteva săptămâni înainte de
publicarea DSM-5, o actualizare a
manualului care a avut recepţie
controversată în urma mai multor
schimbări asupra criteriilor de
diagnosticare
 „Elementul forte al fiecărei ediţii a DSM-ului a
constat în siguranţa sa — fiecare ediţie a făcut ca
toţi practicienii să folosească aceiaşi termeni în
aceleaşi situaţii”, afirmă directorul NIMH, Thomas
Insel, în anunţ. „Slăbiciunea sa constă în absenţa
validităţii”. Mai ales, subliniază Insel, criteriile de
diagnosticare din DSM se bazează pe o serie de
simptome, nu pe un set de măsurători obiective.
Pe măsură ce oamenii de ştiinţă îşi extind
cunoştinţele despre genetică şi ştiinţă cognitivă,
subliniază Insel, diagnosticarea va deveni mai
riguroasă. „Pacienţii cu afecţiuni mintale merită
ceva mai bun”, a declarat Insel.

 Pentru a promova aceste diagnostice
riguroase, NIMH îşi va concentra eforturile de
finanţare asupra cercetărilor care analizează
aceste mecanisme biologice. Scopul, în cele
din urmă, este „colectarea datelor genetice,
fiziologice, cognitive şi cele ce pot fi obţinute
cu aparatele de imagistică pentru observa
cum toate datele - şi nu doar simptomele - se
aliniază şi cât de înrudite sunt aceste tipare
de aliniere în ceea ce priveşte reacţia la
tratament”, a spus Insel.
 Desigur, va fi nevoie de câteva decenii
până când aceste eforturi de cercetare
vor rezulta în noi metode de
diagnosticare şi noi tratamente pentru
afecţiunile mentale.
 Dar aceşti paşi importanţi sugerează
că „biblia” sănătăţii mintale nu-şi va
mai merita supranumele pentru mult
timp.
 Oftalmologie
 Oftalmologie - o ramură a medicinii
care studiază caracteristicile fiziologice
și anatomice ale ochiului, de
asemenea se ocupă de tratarea bolilor
oculare și a părților lui (pleoape,
organele lacrimogene, învelișul
mucos).
 Oftalmologia pediatrică - secțiune a
oftalmologiei, dedicată studiului
vederii la copii. Spre deosebire de cei
maturi, sistemul vizual la copii este în
permanență dezvoltare, de aceea
necesită o secție aparte în
oftalmologie.

 Principalele boli în
domeniul oftalmologie. Blefarită,
ulcior, conjuctivită, hipermetropie și
miopie, cataractă, orbire - acestea și
alte boli oculare, le vindecă medicul
oftalmolog.

Bine de știut

 Ce reprezintă o consultație la
medicul oftalmolog
 Oftalmolog - medicul care este
specializat în diagnosticul, tratamentul
şi prevenirea bolilor de ochi. De a
supraestima gradul de severitate al
problemelor de vedere este dificil -
pentru unele persoane încetează să
mai fie o parte importantă a lumii..
 Tratamentul şi prevenirea pierderei
parţială sau completă a vederii –
aceasta este ceea ce face un medic
oftalmolog
Când trebuie de făcut o
consultație la medicul
oftalmolog
 Oftalmolog se ocupă cu tratamentul
bolilor de ochi. Bolile de ochi provoacă
adesea pierdere parţială sau completă
a vederii. Pentru a diagnostica cu
promptitudine şi acurateţe boala şi
tratamentul acestuia, este important
să înţelegeţi când să consultaţi medicu
Ce tratează medicul
oftalmolog
 Oftalmolog - medicul care este
specializat în diagnosticul, tratamentul
şi prevenirea bolilor de ochi. De a
supraestima gradul de severitate al
problemelor de vedere este dificil -
pentru unele persoane încetează să
mai fie o parte importantă a lumii.
 Tratamentul şi prevenirea pierderei
parţială sau completă a vederii –
aceasta este ceea ce face un medic
oftalmolog.
 Bibliografie
 http://www.descopera.ro/dnews/1084
0617-cea-mai-importanta-stiinta-a-
mintii-umane-psihiatria-se-
transforma-in-urma-unei-decizii-
importante
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Medicin
%C4%83
 http://www.descopera.ro/stiinta/2788
781-chirurgia-medicina-la-rang-de-
arta