CIOCNIREA CIVILIZAȚIILOR

ȘI REFACEREA ORDINII
MONDIALE
~ SAMUEL HUNTINGTON ~
DAROCZI SANDRA Clasa a XI- a E
MAN IULIA Profesor Rus Vasile
 SAMUEL HUNTINGTON
 Samuel Phillips Huntington (n. 18 aprilie 1927, New York)
este un politolog american, conoscut pentru teza sa referitoare
la ciocnirea civilizaţiilor.
 Samuel P. Huntington, supranumit un Machiavelli al
vremurilor noastre, s-a impus pe plan mondial, în 1993, când a
publicat Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale.
O altă carte fundamentală, Ordinea politică a societăților în
schimbare.
 În prezent predă la John M. Olin Institute for Strategic Studies
al Universităţii Harvard şi este consilier al Departamentului de
Stat (Ministerul de Externe) al SUA.
 Tezele lui Huntington le contrazic pe cele ale lui Francis
Fukuyama, exprimate în 1991, care preconizau succesul global
al democraţiei liberale după sfârşitul Războiului Rece.
SAMUEL HUNTINGTON
TEORII ASEMĂNĂTOARE
 ARNOLD JOSEPH TOYNBEE - În scrierile sale a
prezentat istoria ca pe un complex de elemente ale
civilizaţiilor, şi nu neapărat ca o succesiune de
evenimente dintr-un stat. Cea mai importantă lucrare a
sa este „A Study of History“ (1934-1961), publicată în
12 volume şi clasificând civilizaţiile după criterii
culturale şi religioase. S-a arătat neplăcut surprins de
impactul industrializării şi al tehnologiei moderne
asupra mediului fizic şi social şi a susţinut că trecutul
nu determină viitorul, oamenii putând construi viitorul.
TEORII ASEMĂNĂTOARE
 OSWALD SPENGLER – Declinul Occidentului – tema
centrală - aceea că toate culturile urmează un ciclu de
dezvoltare analog evoluţiei organice: naştere , maturizare şi
moarte/declin. Spengler a identificat opt culturi care au
propiul “stil” sau “suflet”, cultura: egipteană, clasică
(civilizaţia greco-romană), chineză, babiloneană, indiană,
arabă şi cultura vestică (faustică), fiecare din acestea
parcurgând un ciclu de viaţă identic, de câteva sute de ani.
Astfel, istoria este biografia generală a acestor culturi care
sunt asemeni unor organisme. Un rol însemnat îl are de
asemenea compararea componentei clasice a civilizaţiei cu cea
faustică.
1. O lume a civilizațiilor
Abordarea civilizaționala asupra comparației lumilor vine cu
principiile:
 Forțele de integrare în lume sunt reale și sunt exact ceea ce
genereaza contraforțele revendicărilor culturale și
cunoștiințelor civilizaționale.
 Lumea este într-un sens bipolară, însă principala distincție este
între Occident ca civilizație dominanta până în prezent și toți
ceilalți care,totuși, au în comun mai mult decat nimic.Pe scurt,
lumea este divizată între o lume occidentală și mai multe non-
occidentale.
 Statele-națiuni sunt și vor rămâne cei mai importanți actori în
afacerile internaționale, însă interesele lor, asocierile și
conflictele între ele sunt din ce în ce mai mult limitate de
factori culturali și civilizaționali.

 Lumea este într-adevar anarhica, presărată de conflicte tribale

și de naționalitate,însă conflictele care pun cele mai mari
pericole pentru stabilitate sunt cele între state sau grupuri
provenind din diferite civilizații.

 „Lumea este oricare stat nu oricare 184 de state ori,potential,

un aproape infinit numar de triburi, grupuri etnice sau
nationalitati” Huntington
CIVILIZAȚIE ȘI CULTURĂ
 ambele implică ,, valorile, regulile, instituțiile și modurile de
gândire cărora generații succesive dintr-o societate dată le-au
atașat o importanță primară" Bozeman

 ,,un spațiu, o arie culturală", ,, o colecție de caracteristici și

fenomene culturale" Braudel

 ,, o înlănțuire specială de viziuni asupra lumii, obiceiuri,

structuri și cultură (materială și spirituală, deopotrivă), ale
cărei forme reprezintă într-un fel întregul istoric și care
coexistă împreună cu alte varietăți ale acestui fenomen".
Wallerstein
CIVILIZAȚIE ȘI CULTURĂ
 produsul unui ,,proces original, in special de creativitate
culturala, care este opera unui anume popor" Dawson

 ,, un fel de milieu (mediu) moral ce inconjoara un anumit

numar de natiuni, fiecare cultura nationala fiind doar o forma
specifica a intregului" Durkheim si Mauss

 ,, inevitabilul destin al culturii...cele exterioare si mai

artificiale stari de care umanitatea dezvoltata este capabila...o
concluzie, lucrul devenit in succesiunea lucrului ce devine"
Spengler

2.MARI CIVILIZAȚII CONTEMPORANE
MARI CIVILIZAȚII CONTEMPORANE

 1.Sinică(chinezească)-supranumită și civilizația confucianistă.

Termenul sinic devine într-un mod potrivit cultura comuna a
Chinei și a comunităților chineze din S-E Asiei și de oriunde
în afara Chinei, cum este cazul culturilor înrudite ale
Vietnamului și Coreei.

 2.Japoneză- este o civilizație distinctă deși este urmașa

civilizației chinezești, ce a aparut în perioada 100-400 d.Hr.
MARI CIVILIZAȚII CONTEMPORANE

 3.Hindusă - hinduismul a fost cultura centrală a

Subcontinentului(India) începand cu al II-lea mileniu
î.d.Hr.,,Mai mult decât o religie sau un sistem social, ea este
miezul civilizației indiene"(Braudel,On History,p.226).

 4.Islamică- originar din peninsula arabă în sec VII

d.Hr.,Islamul s-a răspândit rapid de-a lungul Africii de Nord,
peninsulei iberice,în Asia centrală, Subcontinent, S-E Asiei.
MARI CIVILIZAȚII CONTEMPORANE

 5.Ortodoxă- savanții fac o distincție în cadrul acesteia:o

civilizație ortodoxă centrată în Rusia și una in Occident.

 6.Occidentală- datată ca perioadă între 700-800 d.Hr. și este

vazută în general ca având trei componente majore: în Europa,
America de Nord și în America Latina.
MARI CIVILIZAȚII CONTEMPORANE

 7.Latino-americană- originară din civilizația europeană, se

dezvoltă într-o civilizație distinctă de Occident

 8.Africană(posibilă)- savantul Ferdinand Braudel este printre

puținii care recunosc această civilizație, acest fapt datorându-
se trecutului istoric al Africii.
 Mari ideologii politice ale secolului al XX-lea includ: liberalismul,
socialismul, anarhismul, corporatismul, marxismul, comunismul,
social-democrația, conservatorismul, raționalismul, fascismul și
democrația creștină .Toate acestea sunt produsele civilizației
occidentale.Occidentul a reușit să creeze ideologii politice
semnificative însă nu a creat niciodata o mare religie.Ideologiile
ce au întruchipat Occidentul sunt în declin,iar locul lor este luat de
religii și alte forme culturale de bază ale identității. Ciocnirea
intracivilizațională a ideilor politice inventate de Occident este
înlocuită de o ciocnire intracivilizaționala a culturii și religiei.

 ,,războaiele religiilor au luat sfârșit; cele ale popoarelor au început"

R.R. Palmer

3.CIVILIZAȚIE UNIVERSALĂ

 Conceptul de civilizație universală este un produs

distinct al civilizației occidentale.La sfârșitul
secolului XX, conceptul de civilizație universală
ajută la justificarea dominației culturale a
Occidentului asupra altor societăți și nevoia
acestor societăți de a maimuțări practicile și
instituțiile occidentale.
 CIVILIZAȚIE UNIVERSALĂ
 Termenul poate face referire la:
 Ființele umane din toate societățile care împărtășesc unele valori de bază,
lucru ce poate fi explicat printr-o constantă a comportamentului uman

 ceea ce societățile civilizate au în comun, care le disting de societățile

primitive și de barbari

 Presupozițiile,valorile și doctrinele ce au fost în mod curent deținute de către

mulți oameni în cadrul civilizației occidentale și de către unii oameni în
cadrul altor civilizații.Aceasta ar putea fi numita cultura Davos (Forumul
Mondial de la Davos ,în Elveția, unde peste 1000 de intelectuali din toată
lumea se întâlnesc anual.)

 avansarea ideii conform căreia răspândirea modelelor de consum și a culturii

populare occidentale, precum și a mass-mediei, în toată lumea a creat o
civilizație universală.Acest argument nu este nici profund, nici relevant.
 4.DECLINUL OCCIDENTULUI
Națiunile occidentale :
 Dețin și operează în sistemul bancar internațional
 Controlează toate valutele puternice
 Sunt principalul client al lumii
 Procură majoritatea produselor finite din lume
 Domină piețele internaționale de capital
 Exercită o considerabilă influență morală înăuntrul mai multor societăți
 Sunt capabile de intervenții militare masive
 Controlează strâmtorile maritime
 Dirijează cele mai înalte cercetări tehnice și dezvoltarea
 Controlează principalele domenii de vârf ale învățământului tehnic
 Domină accesul în spațiul cosmic
 Domină comunicațiile internaționale
 Domină industria armelor de înaltă tehnologie

 Vom asista la o renaștere religioasă, ca urmare a indigenizării
de a doua generație, ca urmare a necesității unei identități, a
unor noi forme de comunitate stabilă si noi grupuri de
precepte morale pentru a-i înzestra cu un sens al
semnificațiilor și scopurilor.
 ,,sunetul clopotelor de biserica se propagă din nou. Noi cupole
aurite strălucesc în soare.Biserici căzute nu demult în ruină se
reflectă în cântece splendide. Bisericile sunt cele mai ocupate
locuri din oraș" James Billington,The Case for Orthodoxy-
lucrurile revenite pe făgașul natural,în urma căderii ideologiei
stricte a totalitarismului.
5. DEMOGRAFIE
 6. RECONFIGURAREA CULTURALĂ A
POLITICII GLOBALE
Diferențele de comportament intra- și extracivilizațional descind din:

 sentimente de superioritate (și, în mod ocazional, de inferioritate) față de

popoare care sunt percepute ca fiind foarte diferite;

 teama și lipsa de încredere față de asemenea popoare;

 dificultatea de comunicare cu acestea, ca rezultat al diferențelor de

limbă și de ceea ce se consideră a fi comportament civil;

 lipsa de familiaritate cu presupozițiile, motivațiile, legăturile și practicile

sociale ale altor popoare.

7.STATE DE NUCLEU, CERCURI CONCENTRICE
ȘI ORDINEA CIVILIZAȚIONALĂ

 Statele nucleu ale marilor civilizații înlocuiesc cele două

superputeri ale Războiului Rece.
 În lipsa unui stat nucleu recunoscut, Islamul și-a intensificat
conștiința comună însă a construit doar o rudimentară
structură politică comună .
 Țările cu cultură similară tind să se alăture și să echilibreze
țările cu care nu formează o cumunitate cultural.
 Un stat de nucleu își poate efectua funcția de ordine deoarece
statele membre îl percep ca pe o rudă culturală.
 Lumea va fi ordonată pe bazele civilizațiilor sau nu va fi deloc
ordonată
 Frontiera estică a civilizației occidentale
 În lumea posterioară Războiului Rece , N.A.T.O reprezintă
organizația de securitate a civilizației occidentale .
 Republicile baltice sunt singurele republici foste sovietice
care, în mod clar, sunt occidentale în ceea ce privește istoria,
cultura și religia , iar destinul lor a fost o preocupare majoră a
Occidentului.
 O țară non-occdidentală este membră a U.E.
și a N.A.T.O. – GRECIA
 Rusia și fostele țări ale U.R.S.S.

 Ucraina : o țară sfâșiată

Marea Chină și sfera sa de co-prosperitate

 China urmărește două scopuri : să devină campionul culturii

chineze, statul de nucleu, magnet civilizațional înspre care
toate celelate comunități chineze ar trebui să se orienteze și să
își reia poziția istorică de putere hegemonică în Asia de Est .
 Relațiile dintre China și populațiile chineze din exteriorul
continentelor – în 1992 80% din investițiile străine directe în
China proveneau din teritoriile chineze de peste mări.
ISLAMUL : conștiință fără coeziune

 În cadrul Islamului cele două structuri fundamentale, originale

și persistente au fost familia, clanul și tribul , pe de o parte și
unitățile de cultură, religie și imperiu pe o scară mai largă pe
de altă parte .
 „ Loialitatea se manifestă față de trib, clan, față de familia
restrânsă, nu față de stat .” La cealaltă extremă oamenii au
avut „limba , religia, cultura și felul de viață” în comun , iar
„ Islamul a reprezentat cea mai puternică forță unificatoare a
oamenilor , mai mult decât puterea emirului.”
 Organizația Conferinței Islamice- 1972, reședința la Jiddah-
organizație interstatală în care calitatea de membru este bazată
pe religie.
 Absența unui stat islamic de nucleu are o contribuție majoră la
importantele conflicte interne și externe ce caracterizează
Islamul. Conștiința fără coeziune este o sursă de slabiciune a
Islamului și o sursă de amenințare a altor civilizații.
 State islamice care ar fi putut fi nucleul Islamului : Iran,
Pakistan, Arabia Saudită, Turcia.
8. Occidentul și restul
 La nivel micro, cele mai violente linii de falie sunt între Islam
și vecinii săi ortodocși, hinduși, africani și creștini occidentali.

 La nivel macro diviziunea dominantă este între Occident și

restul, cele mai intense conflicte având loc între societățile
musulmane și asiatice, pe de o parte și Occident pe da altă
parte.
 Chestiunile care divizează Occidentul și alte societăți sunt din
ce în ce mai importante pe agenda internațională.Trei
asemenea probleme implică eforturile Occidentului :
 1. a menține superioritatea sa militară prin intermediul
politicilor de proliferare și contraproliferare în legatură cu
armele nucleare, biologice și chimice și mijloacele folosite
pentru a le lansa.
 2. forțarea altor societăți la respectarea drepturilor omului
 3. migrația
9. Politica globală a civilizațiilor
 La nivel global sau macro, conflictele statelor de nucleu se
produc între marile state ale diferitelor civilizații. Problemele
ridicate de aceste conflicte includ:
 1. acțiunile organizațiilor globale de tipul O.N.U, F.M.I,
Banca Mondială.
 2. puterea militară
 3. bunăstarea și puterea economică
 4. discriminare, excludere, protecționism
 5. valori și cultură ( impunere și încurajare)
 6. teritoriul în care statele de nucleu devin participanții din
linia întâi în conflictele liniilor de falie.
Islamul și Occidentul
 Relațiile între Islam și creștinism, deopotrivă ortodox și
occidental, au fost deseori furtunoase. Fiecare a fost Celălalt al
celuilalt. Islamul este singura civilizație care a pus la îndoială
supraviețuirea Occidentului și a facut-o de cel puțin două ori.
 Cauzele conflictului reînnoit între Islam și Occident se găsesc
astfel în întrebările fundamentale legate de putere și cultură :
 - KTO? Cine conduce ?
 - KOVO? Cine este condus ?
 „ un război rece societal cu Islamul va servi pentru afirmarea
identității europene în această perioadă crucială a procesului
de întărire a Uniunii Europene” ( Barry Buzan )
Asia , China și America
 Schimbările economice din Asia, în special cele din estul Asiei
reprezintă unul din cele mai semnificative evenimente din
lume în a doua jumătate a secolului XX. Creșterea economică
creează instabilitate politică în interiorul țărilor și între țări ,
alterează echilibrul de putere între țări și regiuni. Schimburile
economice fac posibile contactele între oameni, însă nu-i pot
face să se înțeleagă.

 Afirmarea Chinei constituie o provocare fundamentală pentru

Statele Unite. Conflictele S.U.A cu China acoperă mai multe
domenii, incluzând chestiuni economice, drepturile omului și
proliferarea armelor. China nu dorește să accepte conducerea
sau hegemonia americană în lume; S.U.A. nu doresc să
accepte conducerea sau hegemonia chineză în Asia.
 Cu timp expansiunea demografică musulmană și cea
economică asiatică vor continua, conflictele între Occident și
civilizațiile provocatoare vor fi totuși mai importante decât
alte linii de clivaj.
 Conexiunea confucianisto-islamică va continua și probabil se
va lărgi și se va adânci. În această conexiune elementul central
a fost cooperarea societăților musulmane și civice, opuse
Occidentului în ceea ce privește proliferarea armelor,
drepturile omului și alte chestiuni.
Alinieri pe cale de apariție
Japoneză Ortodoxă ( Rusia)

Africană Islam

Occidentală

Latino-americană

Hindusă ( India ) Sinică ( China)

Mai conflictuale
Mai puțin conflictuale
10. Războaiele liniilor de falie
 Războaiele între clanuri, triburi, grupuri etnice, comunități
religioase și națiuni au fost dominante în orice eră și în orice
civilizație, deoarece ele sunt înrădăcinate în identitățile
oamenilor. Conflictele liniilor de falie sunt conflicte comune
între state sau grupuri din civilizații diferite. Acestea
reprezintă uneori lupte pentru controlul popoarelor. Ele sunt
coflicte prelungite care tind astfel să producă multe vistine și
refugiați. Războaiele liniilor de falie au loc întotdeauna între
popoare de religii diferite. Aceste războaie își au rădăcinile în
istorie ( memoria prezentă a trecutului ) , în schimbările
echilibrului demografic și în politică ( militarism,
indigestibilitatea și proximitatea de anumite civilizații )
11.Dinamica războaielor liniilor de falie

 Războaiele liniilor de falie trec prin procese de intensificare,

extindere, întrerupere, și , foarte rar, soluționare. Din punct de
vedere psihologic religia procură cea mai sigură și cea mai
bună justificare pentru lupta împotriva forțelor fără
Dumnezeu.
 Violența războaielor de falie se poate opri în întregime pentru
o perioadă de timp, însă rareori ia sfârșit în permanență.
 În cadrul unui război de falie există participanți primari ,
secundari și terțiari.
12. Viitorul civilizației
 O lume în care identitățile culturale ( etnice , naționale,
religioase, civilizaționale) sunt centrale, iar afinitățile
culturale și diferențele configurează alianțele, antagonismele
și politicile statale are 3 mari implicații pentru Occident :
 1. oamenii de stat pot modifica constructiv realitatea doar dacă
o recunosc și o înțeleg.
 2. gândirea politică externă americană suferă de asemenea de
o rezistență de a-și abandona și modifica politicile adoptate
pentru a corespunde cerințelor Războiului Rece.
 3. diversitatea civilizațională și culturală contestă încrederea
occidentală în importanța universală a culturii occidentale.
Concluzii
 Atât viitorul păcii, cât și cel al civilizației depind de
înțelegerea și cooperarea dintre liderii politici ,spirituali și
intelectuali ai marilor civilizații ale lumii.

 În era pe cale de a se naște, ciocnirile dintre civilizații

reprezintă cele mai mari amenințări la adresa păcii mondiale,
iar o ordine mondială bazată pe civilizații este cea mai sigură
pază împotriva războiului mondial.