Sunteți pe pagina 1din 158

NURSING IN BOLILE

CARDIOVASCULARE

Conf. Dr. Cristian Gabriel


Evaluarea Riscului
Cardiovascular (RCV)
 calcularea riscului cardiovascular relativ utilizând
diagramele SCORE de evaluare a riscului (European
HeartScore)
 încadrarea pacienţilor într-o categorie de risc
cardiovascular cu ajutorul programului HeartScore;
 aplicarea măsurilor de schimbare a stilului de viaţă,
individualizat, în funcţie de mărimea riscului stabilit;
 includerea în sistemul de monitorizare activă a
pacienţilor cu risc cardiovascular înalt (SCORE >/= 5
sau factori individuali crescuţi)
Riscograma :
1. Factorii de risc
la toţi pacienţii: valoarea tensiunii arteriale, IMC,
istoric familial de deces prematur prin boala
cardiovasculară (< 55 ani la bărbaţi, < 65 ani la
femei) şi/sau boli familiale ale metabolismului
lipidic
colesterolul total şi glicemia pentru persoane
care prezintă următorii factori de risc: TA >
140/90, IMC > 30, istoric familial de deces
prematur prin boală cardiovasculară şi/sau boli
familiale ale metabolismului lipidic
Evaluarea riscului c-v adult
Intervenţii asupra riscurilor
modificabile:
 persoanele cu Risc SCORE < 5% vor fi
reevaluate după cum urmează:
- pentru persoanele cu Risc SCORE < 5%
şi mai mare 1% - se formulează
recomandări referitoare la stilul de viaţă;
evaluarea se va realiza anual.
- pentru RCV < 1% reevaluarea riscului total
se realizează o dată la 3 ani.
Intervenţii asupra riscurilor
modificabile:
 persoanele cu Risc Risc SCORE >/= 5%
sau nivele înalte ale unui singur factor de
risc se includ în sistemul de management
intensiv al riscului cardiovascular înalt
(monitorizare activă prin consultaţii de
management de caz).
EVALUAREA PACIENTULUI CU
AFECTIUNI CARDIO-VASCULARE

 A. Istoricul/Interviul
- DUREREA
- DISPNEEA
- SINCOPELE
- PALPITATIILE
- EDEMELE
- CLAUDICATIA INTERMITENTA
- FATIGABILITATEA
Durerea precordiala
 Descrisa de Heberden 1768
 LOCALIZARE: retrosternala
 CARACTER: constrictiv, compresiv,de tip
crescendo/descrescendo
 MOD DE DEBUT: effort,dupa mese
 FENOMENE DE INSOTIRE: anxietate
 IRADIERE: gat, mandibula,umeri,
brate,(marginea ulnara a membrului sup. stang)
 DURATA : 3-15 minute
 MOD DE DISPARITIE: intreruperea efortului
Durerea PRECORDIALA
 CAUZE CARDIACE;
1. ANGINA PECTORALA
2. INFARCTUL DE MIOCARD ACUT
3. DISECTIA DE AORTA
4. PERICARDITA
5. MIOCARDITA
6. PROLAPS VALVA MITRALA
DUREREA PRECORDIALA
 DUREREA :
 Crize dureroase
paroxistice
 Sediul retrosternal
 Apar la efort sau emotii
 Dispar la incetarea
cauzelor sau
administarea de nitriti
 Fiziopatologie
 Conditii declansatoare
DUREREA:
 CARACTER…..
 SEDIUL……
 INTENSITATE
 INSOTITA DE ….
 IRADIERE…..
 DURATA……
 FRECVENTA…..
CONDITII DE APARITIE:
 ………………………..
SURSE DE DIFICULTATE/CAUZE ALE
DURERII ANGINOASE
 BOALA A ARTERELOR CORONARE
1.Leziuni obstructive coronariene
2. Limitarea fluxului coronarian
Angina microvasculara
 ALTE BOLI CARDIACE
1.Stenoza aorica
2. Cardiomiopatie hipertrofica
3. HTA
 BOLI SISTEMICE CARE PRECIPITA DUREREA
1.Anemia
2. Tireotoxicoza
DISPNEEA = dificultate
respiratorie
 DISPNEE DE EFFORT
 ORTOPNEE
 DISPNEE PAROXISTICA NOCTURNA
 EDEM PULMONAR ACUT
 APNEEA DE SOMN
Def: dispnee inspiratorie cu polipnee
 SIMPTOME ASOCIATE;
- durere precordiala: angor, IM, pericardita ,
- Palpitatii: aritmii
- hemoptizie: embolie pulmonara
- sincopa : aritmii, IM, embolie pulmonara
 SEMNE ASOCIATE :
- paloare, tegumente umede ;IM
- Febra: endocardita
- Edeme : ICC
- Tromboflebita membre inferioare: embolie
EVALUAREA FUNCTIONALA A DISPNEEI

 CLASA I: fara limitarea activitatii fizice


 CLASA II: usoara limitare a activitatii fizice
+ oboseala, palpitatii, durere
 CLASAIII: marcata limitare a activitatii
fizice; fara simptome in repaos
 CLASA IV: pacienti incapabili sa faca orice
activitate fizica fara simptome
SINCOPA=pierderea constiinei
secundara perfuziei inadecvate a creerului
 PIERDERI DE CUNOSTINTA: epilepsia,
intoxicatii, hipoglicemia, lesin, atacul
ischemic tranzitor , “sincopa psihogena”
 SINCOPELE CARDIACE :
- Tulburari de ritm
- Stenoza aortica
- Disectia de aorta
- Embolia pulmonara
SINCOPA
CARDIACA:CARACTERISTICA
 INTERVIUL CELOR “3 P”
1. FACTORII PROVOCATORI: efortul, stimularea
prin gesturi sau imbracaminte inadecvata ,
consumul medicamente, istoricul familial
2. ELEMENTE PRODROMALE: simptome de
avertizare
3. FACTORII POSTURALI: modificarile de pozitie
din “culcat, asezat” in pozitia “in picioare”,
PALPITATIILE=perceptia
neplacuta a batailor cardiace
 CAUZE: aritmii, insuficienta aortica,
anemie, tireotoxicoza, febra, hipovolemia,
hipoxie, hipotensiune arteriala, anxietate
 INTERVIUL: factori precipitanti, mod de
debut, conditii asociate
PALPITATIILE=perceptia
neplacuta a batailor cardiace
 EFORTUL : poate provoca palpitatiile sau
poate suprima
 EMOTIILE : tahicardie sinusala
 POSTURA;
 ALCOOLUL; tahicardie sinusala, FIA,
EDEMELE = tumefactia
membrelor inferioare
 CAUZE:
1. ICC= simetrice, progresive “in sus”,
nedureroase, reci, cianotice
2. Insuficienta venoasa cronica ; modificari
tegumentare pigmentare
3. EDEME PRESACRATE; pacient severi la
pat
4. EDEME GENERALIZATE= anasarca=
FATIGABILITATE= stare de
oboseala, slabiciune
 Scaderea debitului cardiac
 Hipotensiunea arteriala
 Tratamente agresive cu diuretice, beta-
blocante
TUSEA=……
 CAUZE:
1. Stenoza mitrala
2. Hipertensiunea pulmonara
3. Anevrism de aorta
4. Medicamente : inhibitori de enzima de
conversie
5. Infectii pulmonare
HEMOPTIZIA=……..
 CAUZE:
1. Stenoza mitrala(sarcina, effort,etc)
2. Hipertensiune pulmonara
3. Embolie pulmonara
4. Terapie anticoagulanta
5. Edem pulmonar acut
CIANOZA=…….
 Coloratia albastruie, violacee, cand
hemoglobina redusa > 4g/dl si saturatia
oxigenului <85%
 CIANOZA CENTRALA : boli cardiace
congenitala
 CIANOZA PERIFERICA: insuficienta
cardiaca (debit cardiac scazut,
vasoconstrictie periferica desaturare
crescuta a hemoglobinei oxigenate)
CLAUDICATIA =durere in masele musculare
ale extremitatilor la effort si inceteaza la oprirea acestuia

 Expresia afectarii vasculare arteriale


 Locul de aparitie a durerii poate sugera
locul obstructiei
Claudicaţia intermitentă (CI)
 Durerea in muşchii membrelor inferioare care apare la
efort in timpul mersului şi dispare la repaus
 Durerea este simţită de obicei în molet datorită faptului
că BAP tinde să afecteze preponderent artera femurală
superficială şi poplitee
 Durerea poate fi resimţită în partea interioara a coapsei
şi molet dacă este implicată artera ilio-femurală;
regiunea fesieră şi şold daca este implicată artera aorto-
iliacă sau arterele hipogastrice
 Durerea în regiunea plantară în trombangeita obliterantă
şi DZ
 Tipic, durerea apare dupa o constantă “distanţă
claudicantă”, şi se micşorează rapid şi complet la oprirea
din mers
 Reluare mersului duce la reapariţia durerii
CLAUDICATIA INTERMITENTA

CONSTA IN:
 DURERE SUB FORMA DE CRAMPA MUSCULARA ,EPETITIVA LA
NIVELUL MUSCULATURII GAMBEI CARE APARE LA :
 ALERGAT
 MERS
 URCAT SACRILE
SI DISPARE IN REPUS DUPA CATEVA SECUNDE SAU MINUTE DE
INTRERUPEREA EFORTULUI
 Cei mai mulţi pacienţi descriu un mod ciclic de agravare
şi dispariţie a durerii datorită progresiei bolii si apariţiei
circulaţiei colaterale.
 Aproximativ 5% din barbaţii cu vârste medii anunţă că au
CI
 Sub tratament complex numai 1-2%/an se vor deteriora
ajungînd la amputaţie sau revascularizare
 Totuşi rata mortalităţii este >5%, ceea ce reprezintă de 2-
3 ori mai mult raportat la populaţia fără claudicaţie
 Această mortalitate se datorează faptului că CI este
asociată cu ateroscleroza generală
 Aceşti pacienţi având o rată mare a IM şi AVC, motiv
pentru care se impun măsuri generale de reducere a
riscului cardio-vascular
ALTE SIMPTOLE
 CEFALEE
 INSOMNIE
 VERTIJ/ALETEALA
 SCADE PONDERALA
SIMPTOME EXTRACARDIACE

- tuse, expectoraţie
- dureri abdominale, greaţă
- oligurie, nicturie, poliurie
- cefalee, ameţeli, sincope (Adam-Stokes)
- convulsii, comă
EXAMENUL FIZIC /OBIECTIV AL
APARATULUI CARDIOVASCULAR
Inspecţia
- întârzieri în creştere (nanism)
- ortopnee (IC)
- aplecat (pericardită)
- facies „fardat” (SM)
- cianotic (CPC) – SM – ICC
- paloare (valvulopatii aortice – EI – AP)
- hippocratism digital (CPC)
- edeme (gambe  abd.) – IC / cianotic
- şoc apexian  (bombare – cardiopatii congenitale,
retractat – pericardite)
- pulsaţii
parasternale (valvulopatii mitrale, aortice)
cap, gât (semnul Fr. Müller / S. Musset –
insuficienţă aortică
epigastrice – aortă abdominală
Ortopnee
Cianoză
periorală
Edeme
periferice
Facies
mitral
Hippocratism digital
Palparea
- aria precordială decubit (dorsal, lat- stg.)
Şocul apexian
Normal- spaţiul IV intercostal stg – medioclavicular cu 2-3
degete
Patologic
- deplasat în jos = HVS, SM, IC globală
- tumori abdominale, sarcină, meteorism, obezitate
- Sus  tumori, emfizem
- pleurezie
- pneumotorax
-  HTA, Vp Ao („şoc în dom”) IAo Vp Mi (IM)
-  SM, miocardite, IM şi pericardite
Freamăt (trill) ~ un suflu
Clacment (SM, SAo, DSA, DSV)
Palparea şocului
apexian
Palparea vaselor
N – carotide, a. radială (V, ritm, amplitudine, simetrie)
V – 60-80 b/min (TC> 100, BC < 60 bpm)
1. Ritmul pulsului
ritmic (TC sau BC)
aritmic (FA, fluture)
2. Amplitudine   Iao, Htir (CT), Im, IC
3. Egalitate
alternant () – IVS / BC
paradoxal (Kussmaul) – în inspir (pericardite)
bigeminat (ES) puternic/slab/pauză port ES
puternic (HTA); slab (şoc cardiogen)
Palparea vaselor
4. Celeritate (rapiditate)
celeret altus – IAO
tardus et parvus – SAO
5. Simetria (stg./dr.) (sup mbd./inf.)
arterita Takayasu
Horton
Bürger-W
6. Pulsul arterelor
carotide (latero-cervical) – ASC
humerale (şanţ bicipital) – Embol
femurale (triunghi Scarpia) – ASC
poplitee (post) – DZ
retromaleolar (tibiala post) – DZ
pedioasă (tendonul extensor al halucelui – DZ
Palparea
pulsului
Palparea pulsului
Măsurarea tensiunii
arteriale
Palparea venelor

- dilataţii = varice hidrostatice


- circulaţie colaterală = CH (hipertensiune portală)
- cordoane = tromboflebită
- semnul HOMANS = flexia dorsală a piciorului
(tromboflebită profundă) – durere în
molet
- semnul LISKER (percuţia)
Varice hidrostatice membre inferioare
Tromboflebită
Semnul Homans
Percuţia cordului

= aria matităţii cardiace


N=12 cm2 (parasternal stg)
 cardiomegalie
pericardită
anevrism
 emfizem
obezitate
Real (Radiografie cardiopulmonară şi ecocardiografie )
Auscultaţia
= Diagnostic pozitiv şi diferenţial (stetoscopul) – sufluri
cardiace, frecături
ortostatică / clinostatism / apnee
Focare de auscultaţie
mitral – apex
aortic – sp. II ic drept
– ERB – sp. III ic stg.
pulmonar
– sp. II ic stg. (AP)
tricuspid
– baza apendicelui xifoid
Focarele de ascultaţie ale
cordului
Ascultaţia cordului
Ascultaţia
Zgomote (TUM-TA)
I SISTOLIC
închiderea valvelor A-V
Mi contracţia miocardului
vibraţia pereţilor arterial
deschiderea sigmoidelor Ao-P
II DIASTOLIC
deschiderea valvelor A-P
relaxarea musc.
+ III = protodiastolic
Ascultaţia
 I, II
pericardite
miocardite
IM
calcificări valvulare
bloc AV

HTA
Hipertiroidie SM „zg. de tun”
Nevroze
Ascultaţia

GALOP = GRAV ! (ritm în 3 timpi)


protodiastolic Im
presistolic IV stg
sumat IC
Frecătura pericardică
(„cădere pe zgomote”)
Im
Pericardită
IRC
Ascultaţia- SUFLURI
- funcţionale: anemii, febră, hipertiroidie
- organice
- lezionale insuficienţe / Mi, stenoze
- organo-funcţionale – suferinţă de miocard
- (gr. I-VI)
-„ţâşnitură de abur”
- piolant (primitor muzical
- Duroisier
- Austin-Flint
- Graham-Steel
EXPLORAREA COMPLEMENTARA
- radiografie cardiopulmonară (silueta)
- ECG (electrofiziologia-patologia)
- ecocardiografie (Doppler) – fluxuri + morfologie
- izotopii
- RMN
- biochimie (sânge) – enzime miocardice
- ECG endocavitară
- proba de efort
- ECG (TA) Holter (holding inf)
- cateterism
- coronarografia
- angiografia – invazie
EXPLORAREA COMPLEMENTARA

Radiografie cardiopulmonară
- silueta, mărimea, configuraţia
- kinetica parietală / vasculară
- A-P-OAD-OAS-profiluri (+ bariu)
- Pat. – arcuri şi cavităţi (+ECO)
Radiografie
cardiopulmonară
EXPLORAREA COMPLEMENTARA

ECG
- N = contracţia cardiacă
- polarizarea / repolarizarea
- ritm, frecvenţă, morfologie
- BC, Im (Q)
- aritmii U. Pardee
- HUS, HAS
- BAU
EKG
Test de efort
EXPLORAREA COMPLEMENTARA

Ecocardiografie (US)
= neinvaziv, repetabil
M valvulopatii
2D BC
Doppler Pp
Angiocoronarografia (substanţă de contrast
Anatomia (MP) coronare
Anatomia (MP) vase
Angioplastie
By-pass- prevenirea infarctului
miocardic
Holter – TA, ECG / 24 ore
Ecocardiografi
e
Angiocoronarografi
e
Holter EKG
Holter TA
PROCESUL DE NURSING in
CARDIOLOGIE
 PROCES COMPUS DIN DIVERSE ETAPE
LOGIC ORDONATE , CENTRAT PE REACTIILE
PARTICULARE ALE FIECARUI PACIENT SAU
GRUP , REACTII CARE APAR CA RASPUNS
LA O MODIFICARE REALA SAU POTENTIALA
DE SANATATE CU SCOPUL OBTINERII UNEI
MAI BUNE STARI A PACIENTULUI
( GRUPULUI )
PROCESUL DE INGRIJIRE- etape

PROCESUL DE INGRIJIRE
CULEGEREA DATELOR

DIAGNOSTICUL DE INGRIJIRE

PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

APLICAREA INGRIJIRILOR

EVALUAREA INGRIJIRILOR
DIAGNOSTICE SI PROCESE DE
NURSING IN bolile cardio-vasculare
1. DEFICIT DE FLUIDE
2. EXCES DE FLUIDE
3. SCADEREA DEBITULUI CARDIAC
4. CIRCULATIE TISULARA INEFICIENTA
5. OBOSEALA
6. ANXIETATEA
7. ALTERAREA PROCESELOR MENTALE –
ALTERAREA SOMNULUI
SCADEREA DEBITULUI
CARDIAC
DEFINITIE
 POMPAREA INEFICIENTA
DE CATRE INIMA A UNEI
CANTITATI INSUFICIENTE
DE SANGE CARE NU VINE
IN INTAMPINAREA SI
SATISFACEREA NEVOILOR
METABOLICE ALE
ORGANISMULUI
SCADEREA DEBITULUI CARDIAC
 CAUZE :
1. INFARCTUL DE MIOCARD
2. VALVULOPATII
3. HTA
4. CARDIOPATII CONGENITALE
5. CARDIOMIOPATII
6. BOLI PULMONARE
7. ARITMII CARDIACE
8. EFECTE ALE MEDICAMENTELOR
9. DESCRESTEREA VOLUMULUI
FLUIDELOR
10. DEZECHILIBRE ELECTROLITICE
11. VARSTNICI ( REDUCEREA
COMPLIANTEI VENTRICULARE )
SCADEREA DEBITULUI CARDIAC

CARACTERISTICI

VARIATII ALE PARAMETRILOR HEMODINAMICI

ARITMII , PULS NEREGULAT

DISPNEE , ORTOPNEE, TAHIPNEE, TUSE, RALURI UMEDE


, SPUTA AERATA

CRESTEREA GREUTATII, EDEME ,


SCADEREA DIUREZEI

ANXIETATE, NELINISTE

SINCOPE RESPIRATORII, AMETELI

SCADEREA PULSULUI PERIFERIC , TEGUMENTE RECI


SCADEREA DEBITULUI CARDIAC

PARAMETRII HEMODINAMICI

RITMUL PRESIUNEA
PRESIUNEA IN ARTERA
TA VENOASA
PULMONARA PO2
CARDIAC CENTRALA

 PARAMETRII HEMODINAMICI
SCADEREA DEBITULUI CARDIAC

 FACTORI ASOCIATI
1. CRESTEREA SAU DESCRESTEREA TIMPULUI DE
UMPLERE VENTRICULARA(TAHICARDIE)
2. MODIFICARI ALE CONTRACTILITATII
MIOCARDULUI
3. ALTERAREA RITMULUI SI /SAU CONDUCERII
CARDIACE
4. SCADEREA OXIGENARII
5. AFECTAREA MUSCULATURII CARDIACE
SCADEREA DEBITULUI CARDIAC

 OBIECTIV DE INGRIJIRE :
1. MENTINEREA RITMULUI CARDIAC IN
LIMITE NORMALE
2. MENTINEREA TA IN LIMITE NORMALE
3. TEGUMENTE CALDE, USCATE
4. EXAMEN PULMONAR : AUSCULTATIE FARA
RALURI UMEDE; ZGOMOTE PULMONARE
NORMALE , CLARE
5. PULS PERIFERIC BINE BATUT
SCADEREA DEBITULUI CARDIAC

 ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR


= EVALUARE INITIALA
ANALIZA SI INTERPRETAREA
DATELOR = EVALUARE INITIALA
1. EVALUAREA STARII DE
SPIRIT A PACIENTULUI :
 FAZELE INCIPIENTE ALE
BOLII:
NELINISTEA
 STADII AVANSATE :
ANXIETATE SEVERA SI
CONFUZIE
ANALIZA SI INTERPRETAREA
DATELOR = EVALUARE INITIALA
2. EVALUAREA RITMULUI CARDIAC :
 TAHICARDIE SINUSALA SI CRESTEREA TA –
FAZELE PRECOCE
 SCADEREA RITMULUI CARDIAC PANA LA
PRABUSIRE – DETERIORAREA STARII
PACIENTULUI
 PACIENTII VARSTNICI – RASPUNS
PARADOXAL : SCADEREA DEBITULUI
CARDIAC MASCATA
 PULS NEREGULAT – PACIENTII CU IMA
ANALIZA SI INTERPRETAREA
DATELOR = EVALUARE INITIALA
3. EVALUAREA CULORII SI
TEMPERATURII TEGUMENTELOR :
tegumentele reci si umede apar secundar
ca un mecanism compensatoriu declansat
de sistemul nervos simpatic si datorita
scaderii debitului cardiac
ANALIZA SI INTERPRETAREA
DATELOR = EVALUARE INITIALA
4. EVALUAREA PULSULUI PERIFERIC :
pulsul este slab, proportional cu reducerea
debitului cardiac
ANALIZA SI INTERPRETAREA
DATELOR = EVALUARE INITIALA
5. EVALUAREA ECHILIBRULUI
FLUIDELOR SI CRESTERII IN
GREUTATE :
a. retinerea de sodiu si apa
b. Variatia greutatii corporale este un
indicator sensibil al retentiei de lichide si
saruri decat balanta ingestiei si eliminarii
lichidelor
ANALIZA SI INTERPRETAREA
DATELOR = EVALUARE INITIALA
6. EVALUAREA
ZGOMOTELOR
PULMONARE :
a. Dispneea paroxistica
nocturna
b. Ortopneea
c. Raluri umede – raluri
subcrepitante =
acumularea de lichid la
nivel alveolar
consecinta afectarii
functiei de pompa a VS
ANALIZA SI INTERPRETAREA
DATELOR = EVALUARE INITIALA
7. EVALUAREA
INFORMATIILOR OFERITE
DE MONITORIZAREA
CONTINUA ( ofera informatii
privind diagnosticul diferential
intre scaderea debitului
cardiac secundar retentiei de
lichide sau deficit volemic :
a. TA
b. Presiunea pulmonara
arteriala si capilara
ANALIZA SI INTERPRETAREA
DATELOR = EVALUARE INITIALA
8. MONITORIZAREA
CONTINUA A
SATURATIEI DE
OXIGEN IN SANGE –
schimbarile valorilor
saturatiei in sangele
venos mixt constituie unul
dintre cele mai precoce
ale scaderii debitului
cardiac
ANALIZA SI INTERPRETAREA
DATELOR = EVALUARE INITIALA
9. MONITORIZAREA ECG
10. EVALUAREA
RASPUNSULUI
PACIENTULUI LA
CRESTEREA ACTIVITATII
FIZICE : activitatea fizica
creste solicitarea inimii ,
oboseala si dispneea de efort
sunt probleme comune
asociate debitului cardiac
scazut
ANALIZA SI INTERPRETAREA
DATELOR = EVALUARE INITIALA
11. EVALUAREA
DIUREZEI – aparitia
oliguriei poate fi un semn
al afectarii functiei renale
; diureza poate fi
controlata prin medicatie
diuretica
12. EVALUAREA DURERII
PRECORDIALE :
dezechilibru intre
necesarul de O2 si
aportul de O2
INTERVENTII TERAPEUTICE
1. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
PRESCRISE – urmarind raspunsul
pacientului si efectele adverse ,
toxicitatea
TRATAMENT SPECIFIC : terapia
digitalica, diuretice, vasodilatatoare,
antiaritmice
INTERVENTII TERAPEUTICE
2. MENTINEREA ECHILIBRULUI
VOLEMIC
3. MENTINEREA PARAMETRILOR
HEMODINAMICI
4. RESTRICTIE DE LICHIDE SI SARE (
pentru pacientii cu volum crescut de
lichide extracelulare )
INTERVENTII TERAPEUTICE
5. MENTINEREA OXIGENARII
ADECVATE PRIN MASURI
SPECIFICE :
 Pozitionarea pacientului
semisezand ( reduce preumplerea
si umplerea ventriculara ) alternand
cu pozitia culcat ( creste
intoarcerea venoasa si stimuleaza
diureza )
 Administrarea de O2 umidifiat si in
cantitate prescrisa
INTERVENTII TERAPEUTICE
6. MENTINEREA REPAOSULUI EMOTIONAL SI
FIZIC :
 Reducerea activitatii ;descresterea necesarului
si cererii de O2
 Oferirea unui mediu linistit , fara zgomot ,
relaxant ; stresul emotional solicita inima mai
mult
 Organizarea ingrijirilor medicale si de nursing
 Monitorizarea activitatii fizice progresive in limita
permisivitatii
INTERVENTII TERAPEUTICE
7. ADMINISTRAREA DE PURGATIVE ( efortul de
defecatie poate afecta debitul cardiac )
8. MONITORIZAREA CALITATII SI DURATEI
SOMNULUI , administrarea de sedative ; odihna
este importanta pentru mentinerea energiei
9. MEDICATIA ANTIARITMICA – tahicardia si
bradicardia pot reduce debitul cardiac si pot
provoca necrozarea tesutului miocardic
10. SUPRAVEGHEREA TERAPIILOR INVAZIVE
:balon de contrapulsatie intraortica ,pacemaker
EDUCATIA PACINETULUI /
CONTINUITATEA INGRIJIRILOR
1. EXPLICAREA SIMPTOMELOR SI INTERVENTIILOR
IN SCADEREA DEBITULUI CARDIAC IN FUNCTIE
DE FACTORII ETIOLOGICI
2. EXPLICAREA ADMINISTRARII MEDICAMENTELOR
PRESCRISE , SCOPULUI ACESTORA , DOZEI SI
POSIBILELOR EFECTE ADVERSE
3. EXPLICAREA PROGRAMULUI DE ACTIVITATE
FIZICA PROGRESIVA SI RECUNOASTEREA
SEMNELOR DE SUPRASOLICITARE
4. EXPLICAREA RESTRICTIILOR CU PRIVIRE LA
LICHIDE SI SARE
OBOSEALA
DEFINITIE
 Sentiment coplesitor de epuizare insotit de
descresterea capacitatii pentru munca
fizica si mentala la nivelul obisnuit
 Plangere subiectiva a pacientilor cu boli
acute si cronice
OBOSEALA – BOLI ACUTE
 MASURA PROTECTIVA A ORGANISMULUI
EX : BOLI VIRALE : GRIPA, HEPATITE ACUTE
 SIMPTOM PROFUND CARE AFECTEAZA
CAPACITATEA PACIENTILOR DE A A SE
INGRIJI SINGURI SI ABILITATEA DE A –SI
INDEPLINI RESPONSABILITATILE ZILNICE
EX: POLIARTRITA REUMATOIDA , LUPUSUL
ERITEMETOS SISTEMIC , MIASTENIA GRAVIS
OBOSEALA – BOLI ACUTE
 PACIENTII NU POT FACE FATA
INTREGULUI PROGRAM DE LUCRU SI
NU POT AVEA PERFORMANTE LA
LOCUL DE M UNCA
 DESCRESTEREA PARTICIPARII
PACIENTULUI LA VIATA SOCIALA
OBOSEALA CRONICA
 GREU DE EXPLICAT DIN PARTEA
PACIENTULUI : DESCRIEREA UNEI STARI
PRELUNGITE DE OBOSEALA , DEBILITANTA
ASOCIATA CU PROBLEME NEUROLOGICE,
DURERE GENERALA, DIFUZA, PROBLEME
GASTRO-INTESTINALE, DURERI
MUSCULARE ETC. ( raspuns anormal la factorii
crescuti de stress fiziologici si psihologici )
Caracteristici definitorii –
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
1. DESCRIEREA UNUI SENTIMENT DE CONSTANTA
SI COPLESITOARE LIPSA DE ENERGIE
2. INCAPACITATEA MENTINERII RUTINEI ZILNICE ,
UZUALE
3. CRESTEREA DISCONFORTULUI FIZIC
4. DEPUNEREA DE EFORT PENTRU A INDEPLINI
RESPONSABILITATILE ZILNICE
5. ATENTIE DEFICITARA
6. SENTIMENTE DE VINOVATIEI DATORITA
INCAPACITATII DE A-SI INDEPLINI
RESPONSABILITATILE OBISNUITE
FACTORI ASOCIATI
 FACTORI PSIHOLOGICI
1. Rutina cotidiana , plictiseala, viata monotona
2. Stres
3. Anxietate
4. Depresie
5. Mediu inconjurator: umiditate, zgomot ,
temperaturi nepotrivite
FACTORI ASOCIATI
 FACTORI SITUATIONALI :
1. Evenimente negative aparute in decursul vietii
 FACTORI FIZIOLOGICI
1. Privare de somn
2. Graviditate
3. Conditie fizica precara
4. Boala, anemie, malnutritie
5. Cresterea activitatii fizice
APRECIEREA sau CULEGEREA
DATELOR
1. EVALUAREA CARACTERISTICILOR
OBOSELII :
 Gradul de severitate
 Schimbari in timp ale gradului de
severitate
 Factori agravanti
 Factori amelioratori
1. EVALUAREA
CARACTERISTICILOR OBOSELII
10 9 10
7 8
5 6
5 3 4
1 2
0

 SCALA DE LA 1-10 : poate ajuta pacientul sa exprime concret si


exact gradul de oboseala pe care il simte la un moment dat
 SCALA ; poate ajuta AMSS sa compare schimbarile survenite in
starea de oboseala descrisa de pacient ; e importand sa se cunosca
daca nivelul de oboseala al pacientului ramane constant sau variaza
in timp .
2. Evaluarea cauzelor –
ETIOLOGIA
1. BOLI RECENTE
2. STRES EMOTIONAL
3. DEPRESIE
4. EFECTE SECUNDARE ALE MEDICAMENTELOR
5. ANEMIE
6. TULBURARI DE SOMN
7. NUTRITIE INADECVATA
8. CRESTEREA RESPONSABILITATILOR FAMILIALE SI
SOCIALE ( SERVICI )
APRECIEREA sau CULEGEREA
DATELOR
3. IDENTIFICAREA FACTORILOR ASOCIATI
OBOSELII ( identifica posibilele cauze si ajuta la
stabilirea unui plan adecvat de nursing )
4. EVALUAREA CAPACITATII PACIENTULUI DE A
INDEPLINI ACTIVITATILE ZILNICE DE BAZA,
CELE FAMILIALE SI CELE SOCIALE ;
OBOSEALA POATE LIMITA ABILITATILE
PACIENTULUI DE AUTOINGRIJIRE , DE
INDEPLINIRE A ROLULUI IN FAMILIE SI
SOCIETATE
APRECIEREA sau CULEGEREA
DATELOR
5. EVALUAREA RASPUNSULUI
EMOTIONAL PE CARE PACIENTUL IL
ARE FATA DE OBOSEALA ;
RASPUNSURI FRECVENTE :
ANXIETATEA SI DEPRESIA
 ANXIETATEA SI DEPRESIA POT
ACCENTUA OBOSEALA PACIENTULUI
(cerc vicios )
APRECIEREA sau CULEGEREA
DATELOR
6. EVALUAREA CUNOSTINTELOR
PACIENTULUI FATA DE MEDICATIA
PRESCRISA , POSIBILELE EFECTE ADVERSE
SI DE INTERACTIUNILE CARE POT
INTERVENI IN COROBORARE CU ALTE
MEDICAMENTE
EX : BETA BLOCANTI, BLOCANTI DE CALCIU,
TRANCHILIZANTE , RELAXANTE
MUSCULARE, SEDATIVE, CONSUM DE
ALCOOL
APRECIEREA sau CULEGEREA
DATELOR
7.EVALUAREA BALANTEI NUTRITIONALE,
CALORICE A PACIENTULUI
EX : MALNUTRITIE PROTEI-CALORICA,
HIPOVITAMINOZE,
DEFICIT DE FIER
APRECIEREA sau CULEGEREA
DATELOR
8. EVALUAREA CARACTERISTICILOR SOMNULUI :
 CALITATE
 DURATA
 TIMPUL NECESAR PANA ADOARME
 STAREA PERCEPUTA IMEDIAT DUPA TREZIRE

EX : SCHIMBARILE IN MODUL OBISNUIT DE ODIHNA


ALE PACIENTULUI POT GENERA OBOSEALA
APRECIEREA sau CULEGEREA
DATELOR
9.EVALUAREA NIVELULUI OBISNUIT DE
ACTIVITATE FIZICA A PACIENTULUI
EX : CRESTEREA SAU DESCRESTEREA
ACTIVITATII FIZICE POT GENERA
STAREA DE OBOSEALA
APRECIEREA sau CULEGEREA
DATELOR
10. EVALUAREA REZULTATELOR DE
LABORATOR :
 GLICEMIA
 HEMOGLOBINA/HEMATOCRIT
 UREE
 SATURATIA DE OXIGEN IN REPAOS
/EFORT
Obiective de ingrijire
 PACIENTUL SA DISPUNA DE ENERGIE
SUFICIENTA PENTRU A-SI INDEPLINI
ACTIVITATILE NECESARE SI DORITE
 TOLERANTA LA ACTIVITATE
 REZISTENTA FIZICA
 CONSERVAREA ENERGIEI
INTERVENTII TERAPEUTICE/
AUTONOME
1. INCURAJAREA PACIENTULUI SA TINA UN
JURNAL ZILNIC TIMP DE O SAPTAMANA
REFERITOR LA APARITIA OBOSELII ;
RECUNOASTEREA LEGATURII INTRE
ANUMITE ACTIVITATI SI APARITIA OBOSELII
POATE AJUTA PACIENTUL SA IDENTIFICE
ACELE ACTIVITATI CARE NECESITA UN
CONSUM EXAGERAT DE ENERGIE ; CU
AJUTORUL JURNALULUI SE POATE STABILI
ULTIMA DATA CAND PACIENTUL A SIMTIT
OBOSEALA SI IN CE IMPREJURARI
INTERVENTII TERAPEUTICE/
AUTONOME
2. AJUTAREA PACIENTULUI IN DEZVOLTAREA
UNUI ORAR AL ACTIVITATILOR ZILNICE SI
AL PERIOADELOR DE ODIHNA
- UN PROGRAM SA ALTERNEZE ACTIVITATEA
CU ODIHNA POATE AJUTA PACIENTUL SA-SI
INDEPLINEASCA ACTIVITATILE NECESARE SI
DORITE FARA A ACCENTUA GRADUL DE
OBOSEALA EXISTENT
INTERVENTII TERAPEUTICE/
AUTONOME
3. AJUTAREA PACIENTULUI SA-SI
ALCATUIASCA O ORDINE A PRIORITATILOR
PENTRU ACTIVITATILE DORITE SI
RESPONSABILITATILE SALE
- ALCATUIREA PRIORITATILOR ESTE O
MODALITATE DE CONSERVARE A ENERGIEI
CARE II PERMITE PACIENTULUI SA
FOLOSEASCA ENERGIA NECESARA LA
INDEPLINIREA ACTIVITATILOR IMPORTANTE
INTERVENTII TERAPEUTICE/
AUTONOME
4. ATINGEREA SI INDEPLINIREA
TELURILOR PROPUSE DE PACIENT
IMBUNATATESC STAREA EMOTIONALA
A CESTUIA SI CRESC MOTIVATIA DE A
PERSEVERA IN LUPTA CU OBOSEALA
INTERVENTII TERAPEUTICE/
AUTONOME
5. MONITORIZAREA APORTULUI
NUTRITIONAL PENTRU A OFERI
SURSE ADECVATE DE ENERGIE
PENTRU CERERILE METABOLICE
APORT ADECVAT DE : CARBOHIDRATI,
PROTEINE , VITAMINE, MINERALE
INTERVENTII TERAPEUTICE/
AUTONOME
6. INCURAJAREA PACIENTULUI SA
IDENTIFICE ALTE SARCINI SI
RESPONSABILITATI IN INDEPLINIREA
CARORA POATE DELEGA PE
ALTCINEVA ; IN ACEST FEL PACIENTUL
ISI CONSERVA ENERGIA
INTERVENTII TERAPEUTICE/
AUTONOME
7. REDUCEREA STIMULILOR DIN
MEDIUL INCONJURATOR , IN SPECIAL
IN TIMPUL SOMNULUI SI ODIHNEI
EX: LUMINA PUTERNICA, ZGOMOTUL,
VIZITELE, POT INTRERUPE SOMNUL
PACIENTULUI SI ACCENTUA STAREA
DE OBOSEALA
EDUCATIA PACIENTULUI
1. INVATAREA TEHNICILOR DE ORGANIZARE A SARCINILOR ,
RESPONSABILITATILOR SI STRATEGIILOR DE FOLOSIRE
EFICIENTA A TIMPULUI
2. ASISTAREA PACIENTULUI LA CRESTEREA NIVELULUI
EXERCITIILOR SI ACTIVITATII FIZICE ; EXERCITIILE POT
REDUCE OBOSEALA SI POT CRESTE REZISTENTA FATA DE
ACTIVITATILE FIZICE
3. MONITORIZAREA CONSUMULUI DE ENERGIE IN TIMPUL
EFORTULUI
4. AJUTAREA PACIENTULUI SA EXERSEZE TEHNICI DE
RELAXARE INAITE DE A ADORMI SI EFECTUAREA
SOMNULUI NEINTRERUPT
5. INCURAJAREA PACIENTULUI SA VORBEASCA DESPRE
SENTIMENTELE PROVOCATE DE IMPACTUL ACESTEI STARI
ASUPRA FAMILIEI
CIRCULATIE TISULARA
INEFICIENTA
DEFINITIE
 APORT NUTRITIONAL TISULAR DEFICITAR
DATORITA AFECTARII CIRCULATIEI LA NIVELUL
CAPILARELOR
 REDUCEREA CIRCULATIEI SANGUINE ARTERIALE
AFECTEAZA APORTUL NUTRITIONAL SI DE OXIGEN
LA NIVEL CELULAR
 DESCRESTEREA CIRCULATIERI TISULARE POATE FI
:
- TRANZITORIE , DE SCURTA DURATA -efecte minime
- ACUTA SI PRELUNGITA – efecte devastatoare
- CRONICA – afectarea organelor implicate sau decesul
pacientului
Aprecierea – culegerea datelor

1. PERIFERIC :
 Puls periferic slab sau absent
 Edeme
 Parestezii si durerea extremitatilor
 Extremitati reci
 Tegumente umede si reci
 Pete marmorate
 Diferente de tensiune la nivelul extremitatilor stanga si
dreapta
 Umplere capilara incetinita
Aprecierea – culegerea datelor

2. CARDIO-PULMONAR :
 Tahicardie
 Aritmii
 Hipotensiune
 Tahipnee
 Schimburi anormale de gaze arteriale
 Angina pectorala (durere precordiala anginoasa)
Aprecierea – culegerea datelor

3. CEREBRAL :
 Neliniste
 Confuzie
 Letargie
 Accese de activitate
 Descresterea scorului pe scara Glasgow
 Schimbarea pupilelor
 Scaderea reactiei la lumina
Aprecierea – culegerea datelor

4. RENAL :
 Aterarea tensiunii arteriale
 Hematurie
 Scaderea diurezei ( < 30 ml / ora )
 Cresterea ureei / creatininei
Aprecierea – culegerea datelor

5. GASTRO-INTESTINAL :
 Descresterea sau absenta zgomotelor
intestinala
 Greata
 Distensie abdominala/ durere
Factori cauzali - Etiologie
1. PERIFERIC :
 Embolie periferica
 Tromboembolie
 Spasme arteriale/ vasoconstrictie
 Cateter arterial
2. CARDIO-PULMONAR :
 Embolie pulmonara
 Anemie severa
 Ischemie miocardica
 Hipovolemie
Factori cauzali - Etiologie
3. CEREBRAL :
 Cresterea presiunii intracranieine
 Vasoconstrictie
 Hemoragie / sangerarea intracraniana
 Edem cerebral
4. RENAL :
 Hipovolemie
 Hemoliza
5. GASTROINTESTINAL :
 Hipovolemie
 Ocluzie
APRECIERE/ EVALUAREA
PACIENTULUI
 EVALUAREA SI OBSERVAREA CARACTERISTICILOR
DEFINITORII DESCRESTERII CIRCULATIEI TISULARE
LA DIFERITE NIVELE
 EVALUAREA POSIBILILOR FACTORI ASOCIATI
 DEPISTAREA PRECOCE A CAUZELOR POATE
PERMITE EFECTUAREA UNUI TRATAMENT PROMPT,
EFICACE
 MONITORIZAREA : INR, AP, APTT – daca pacientul este
sub tratament anticoagulant ( este ! Ca factorii de
coagulare sa aiba valori normale )
 MONITORIZAREA CARACTERISTICILOR PULSULUI
CENTRAL SI PERIFERIC ; PIERDEREA PULSULUI
PERIFERIC TREBUIE ANUNTATA SI TRATATA IMEDIAT
OBIECTIVE DE INGRIJIRE
1. PACIENTUL SA BENEFICIEZE DE O
CIRCULATIE ADECVATA LA NIVELUL
ORGANELOR VITALE EVIDENTIATA PRIN :
- PULS PERIFERIC BINE BATUT
- SCHIMB NORMAL DE GAZE ARTERIALE
- STARE DE CONSTIINTA NORMALA
- ABSENTA DURERII IN PIEPT
- ECHILIBRU HIDRO-ELECTROLITIC
INTERVENTII TERAPEUTICE /
AUTONOME
1. MENTINEREA UNUI DEBIT CARDIAC NORMAL ;
ASIGURAM ASTFEL O CIRCULATIE ADECVATA LA
NIVELUL ORGANELOR VITALE
2. APLICAM METODE DE FACILITARE A CIRCULATIEI
PERIFERICE : RIDICAREA MEMBRULUI AFECTAT ,
TRATAMENTE ANTIEMBOLICE
3. EFECTUAREA INVESTIGATIILOR NECESARE
PENTRU STABILIEREA CU ACURATETE A UNUI
DIAGNOSTIC : DOPPLER, ANGIOGRAFIE
4. ANTICIPAREA NEVOII DE EMBOLECTOMIE ,
HEPARINIZARE , TERAPIE VASODILATATOARE ,
TERAPIE TROMBOEMBOLITICA
INTERVENTII AUTONOME
SPECIFICE
A. PERIFERIC
 Mentinerea bratului cu cateter arterial nemiscat pentru
a preveni traumatismul arterei
 Efectuarea de exercitii cu piciorul neafectat pentru a
preveni staza venoasa
 Initierea sau continuarea tratamentului cu
anticoagulante : HEPARINA iv , subcutan sau sub
forma de medicatie orala
 Inlaturarea cateterului arterial imedit ce nu mai este
necesar
 Daca se suspecteaza aparitia sindromului de
compartiment pacientul trebuie pregatit pentru
interventia chirurgicala ( fasciotomia )
INTERVENTII AUTONOME
SPECIFICE
A. PERIFERIC
 Administrarea de O2 daca este nevoie
 Pozitionarea pacientului pentru a avea o ventilatie pulmonara si
circulatie optime
 Evaluarea si monitorizarea alterarii schimburilor gazoase :
- Hipoxie
- Acidoza metabolica
- Hipercapnie
 Pregatirea tratamentului pentru tratarea acidozei
 Instituirea sau administrarea anticoagulantelor pentru prevenirea
aparitiei trombozei
 Monitorizarea continua cu pulsoximetru si reglarea cantitatii de O2
administrate
INTERVENTII AUTONOME
SPECIFICE
2. CARDIOVASCULAR
 Administrarea de nitroglicerina sublingual daca pacientul are angor (
imbunatateste circulatia miocardului )
3. CEREBRAL
 Verificarea functionalitatii cateterului de masurare a presiunii
intracraniene daca exista
 Daca presiunea este crescuta se ridica capul pacientului la un unghi
de 30-45 grade
 Evitarea manevrelor care pot creste presiunea intracraniana : tuse,
pozitionarea cu gatul in flexie
 Administrarea de anticonvulsive daca este nevoie pentru a preveni
aparitia crizelor convulsive datorita edemului sau ischemiei
cerebrale
 Reorientarea pacientului daca este nevoie ; descresterea circulatiei
cerebrale sau edemul cerebral afecteaza nivelul de cunostinta al
pacientului
EDUCATIA PACIENTULUI /
CONTINUITATEA INGRIJIRILOR
1. EXPLICAREA PROCEDURILOR SI
DISPOZITIVELOR MEDICALE
2. INSTRUIREA PACIENTULUI SA ANUNTE
IMEDIAT NURSA DACA SIMPTOMELE
/SEMNELE DE AFECTARE A CIRCULATIEI
PERSISTA, CRESC SAU SCAD IN
INTENSITATE
3. OFERIREA INFORMATIILOR NECESARE
MENTINERII UNEI CIRCULATII NORMALE SI
EVITAREA POSIBILELOR CAUZE CARE O
POT AFECTA
HIPERTENSIUNEA
ARTERIALA (HTA)
 EVALUARE:
- Diagnostic
- Depistare cauze de HTA secundara
- Evaluare risc cardio-vascular
- Afectarea de organe tinta
Presupune:
1. Masurarea TA
2. Evaluare antecedente personale
3. Evaluare antecedente heredo-colaterale
4. Examen fizic
5. Examene complementare
6. Teste diagnostice
MASURAREA TA
1. Pacientul asezat 3-5 minute inainte de
masurarea TA
2. TA masurata de cel putin 2 ori in pozitie
sezanda la interval de 1-2 minute intre
masuratori ; poate fi luata in considerare
media masuratorilor
3. Efectuarea de masuratori repetate la
pacientii cu aritmii
4. Folosirea unei mansete standard (12-13
cm latime si 35 cm lungime) ; mansete mai
mari sau mai mici disponibile pentru brate
mai mari (circumferinta bratului >32 cm)
si/sau mai mici
5. asezarea mansetei la nivelul inimii,
indiferent de pozitia pacientului
6. Cand este folosita metoda auscultatorie
este indicat sa se utilizeze zgomotele
Karatfoff de faza I si V( disparitia) pentru
identificarea TAS si TAD
6. Masurarea TA la ambele brate la prima
evaluare ; se va lua ca referinta valoarea
cea mai mare
7. La primul consult pacientii varstnici, DZ,
se masoara si TA in ortostatism la 1-3
minute
8. Masuarea pulsului prin metoda palpatorie
in continuare cel putin 30 sec. dupa cea de
a doua masuratoare
 Masurarea TA in afara cabinetului =
monitorizarea ambulatorie :
1. Suspiciune de HTA de halat alb
2. Suspiciune de HTA mascata
3. Identificarea efectului de halat alb la pacientul
hipertensiv
4. Variabilitatea semnificativa a TA in afara
cabinetului
5. Hipotensiunea posturala, postprandiala,
postmediactie
6. TA crescuta la cabinet la gravide sau
suspiciune de preeclamsie
CULEGEREA DE DATE=APRECIEREA
 INTERVIUL/ISTORICUL
1. DURATA SI NIVELUL VALORILOR TA
2. HIPERTENSIUNEA SECUNDARA
- istoric de boala renala(infectii, rinichi polichistic,hematurie,
abuz de analgezice)
- Aport de contaceptive,orale, picaturi
vizualevasoconstrictoare, cocaina, amfetamine, corticoizi,
AIN
- Episoade de transpiratii, cefalee, palpitatii (feocromocitom)
- Episoade de slabiciune musculara,
tetanie(hiperaldosteronism)
- Boala tiroidiana
FACTORI DE RISC
1. Istoric familial: HTA, coronariana ,
dislipidemie
2. Fumatul
3. Obiceiuri alimentare
4. Obezitate
5. Grad de effort fizic
6. Sforaitul/apneea in somn
7. Greutatea mica la nastere
Istoric si simptome de afectare
a organelor tinta
1. Creer si ochi: cefalee, vertij, tulburari de
vedere, deficit senzitiv sau motor
2. Rinichi: sete, poliurie, nicturie, hematurie
3. Artere periferice: extremitati reci,
claudicatie intermitenta,
4. Istoric de sforatit/ boala pulmonara
cronica/ apnee in somn
5. Disfunctie cognitiva
Managementul HTA
1. Tratamentul curent
2. Documetele compliantei sau lipsei de
aderenta la tratament
3. Eficacitatea si efectele adverse ale
medicatiei utilizate
EXAMENUL FIZIC
- Ajuta la stabilirea sau verificarea
diagnosticului de HTA
- Stabileste valoarea curenta a TA
- Evalueaza cauzele de HTA sec
- Estimeaza riscul cardio-vascular
- CEL PUTIN 2 MASURATORI LA CEL
PUTIN 2 VIZITE MEDICALE
SEMNE PENTRU HTA
SECUNDARA
1. Caracteristicu ale hipercorticismului
2. Palparea unor rinichi de mari dimensiuni
3. Auscultarea de sufluri abdominale (stenoza
se artere renale)
4. Auscultarea de sufluri precordiale si toracice
5. Diminuarea pulsului femural
6. Diferenta TA dintre cele doua brate(coartatie
de aorta sau setnoza de a. sublavie
SEMNE PENTRU AFECTAREA
ORGANELOR TINTA
1. CREER: deficiente senzitive sau motorii
2. RETINA: modificari ale fundului de ochi
3. CORD: sufluri cardiace, zgomot 3-4 ,raluri
pulmonare, edeme periferice
4. ARTERE PERIFERICE: absenta,
reducerea sau asimetria pulsului,
extremitati reci, leziuni ischemice
cutanate
5. ARTERE CAROTIDE: sufluri
EXAMENE COMPLEMENTARE
 Hemoglobina/ hematocrit
 Glicemie
 Colesterol seric
 Trigliceride
 Sodiu si potasiu seric
 Acid uric
 Creatinina serica
 Examen sumar urina
 ECG- 12 derivatii
TESTE ADITIONALE
1. Hemoglobina A1-glicozilata
2. Proteinurie/24 ore
3. Monitorizarea TA la domiciliu si
ambulatorie
4. Ecocardiografie
5. Test effort
6. Ultrasonografie carotidiana
7. Ultrasonografeie periferica
8. Examen fund de ochi
INTERVENTII
1. Modificarea stilului de viata
- Restrictie de sare 4-5g/zi
- Consum moderat de alcool 20-30g la
barbati; 10-20g la femei/zi
- Cresterea consum de legume si fructe
- Scaderea greutatii pana la IMC 25Kg/m2
si circumferinta abdominala <102 cm la
barbati si <88cm la femei
- Exercitiu fizic : min 30 min /zi 5-7 zile/sapt
- Renuntarea la fumat
INTERVENTII
2. Medicatia antihipertensiva
3. Tratamentul factorilor de risc asociati
METODE PENTRU CRESTEREA
COMPLIANTEI LA TRATAMENT
 1. METODE CARE IMPLICA PACIENTUL:
- Informarea pacientuli si strategii
motivationale
- Terapie de grup
- Automonitorizarea TA
- Automanagementul prin metode simple
METODE PENTRU CRESTEREA
COMPLIANTEI LA TRATAMENT
2. METODE CARE IMPLICA
TRATAMENTUL:
-Simplificarea schemei de tratament
-Utilizarea de cutii pentru repartitia dozelor
pe zile si ore