Sunteți pe pagina 1din 40

TULBURARILE DE PERCEPTIE

Catedra Psihiatrie Facultatea de Medicina


UMF Carol Davila
Cuprins

• Definitii: senzatia, perceptia, aperceptia,


reprezentarea
• Tulburări predominant cantitative: hiperesteziile,
hipoesteziile, sinesteziile, agnoziile
• Tulburări predominent calitative: iluzii, halucinatii
(functionale, fiziologice, halucinoze, halucinatii
propriu-zise, pseudohalucinatii)
ACTIVITATEA SENZORIAL PERCEPTIVA
• Activitatea senzorial-perceptiva este procesul cognitiv
prin care se produce reflectarea directa si unitara a
ansamblului dimensiunilor si insusirilor obiectuale
• Ofera informatia elementara asupra realitatii externe
si asupra propriului organism
Senzaţia
• Furnizeaza informatii despre realitatea externa sau a
propriului organism
• Transforma excitatia de la nivelul receptorilor in
imagine subiectiva la nivelul analizatorilor corticali
• Senzatia nu este deci identica stimulului reflectat, ci ea
este de natura ideala, constientizata
• Senzatia este un semnal senzorial elementar unimodal,
care nu reflecta decat insusiri relativ izolate, fara a
putea da date despre obiect ca tot unitar
Perceptia
• Constituie un nivel superior pe plan calitativ, in ceea
ce priveste integrarea informatiei

• Act complex, plurimodal, realizează imaginea


perceptiva, adica nu numai ansamblul de insusiri, ci si
raporturile spatio-temporale
• Percepţia – abstractizare, integrare, suprasemnificatie,
caracter subiectiv
• Denumind prin cuvant continutul abstract al
imaginii perceptive, subiectul generalizeaza si
integreaza in istoria sa existentiala obiectul sau
fenomenul perceput, suprasemnificandu-l personal
si conferindu-i un grad de subiectivitate.
Apercepţia
Procesul de folosire a experientei de viata in
perceperea complexa a obiectelor si fenomenelor,
chiar daca asupra organelor noastre de simt nu
acţionează la un moment dat decât un singur
excitant (ex. recunoaşterea si diferenţierea unei
persoane dupa voce, dupa mers etc.)
Reprezentarea

Realizarea imaginii mintale a obiectelor şi


fenomenelor percepute anterior.
Reprezentările pot fi evocate, actualizate:
- pe baza de cuvant (stimul specific pentru evocarea
reprezentarilor la om si care este strans legat de
perceptie)
- sau de stimuli concreti, neverbali, care au fost initial
perceputi concomitent cu stimulii ce au constituit
obiectul perceperii pe care reprezentarea o reflecta
Reprezentarile sunt rezultatul unei prelucrari si
generalizari a experientei perceptive anterioare
CONSIDERAŢII PSIHOPATOLOGICE

• Senzaţiile şi percepţiile nu se desfăşoară izolat, ele


antrenează o serie de procese afectiv-cognitive,
caracterizate prin:
- specificitate individuală
- valorizare socială
Psihopatologia senzorialitaţii

• Tulburări predominant cantitative:


- hiperesteziile
- hipoesteziile
- sinesteziile
- agnoziile
• Tulburări predominent calitative:
- iluzii
- halucinatii – functionale
- fiziologice
- halucinoze
- halucinaţii propriu-zise
- pseudohalucinatii
Tulburări cantitative
• Hiperestezia este reprezentată de scaderea pragului
senzorial
• Este resimtita de subiect ca o crestere neplacuta a
intensitatii senzatiilor, privind un singur analizator sau
ansamblul lor – hiperestezie generala
• Se intalneste in surmenaj, neurastenii, debutul unor
afectiuni psihotice, debutul bolilor infectioase,
hipertiroidie, intoxicatii
Tulburări cantitative

•Hipoestezia reprezinta cresterea pragului


senzorial, insotita de diminuarea intensitatii
senzatiilor, cu scaderea numarului de
excitanti receptati
•Se intalneste in stari reactive, depresie,
accese paroxistice de isterie, oligofrenii,
tulburari de constiinta mai ales cele
cantitative, hipnoza, schizofrenie
Tulburări cantitative

•Sinestezia consta in perceperea simultana


pe o cale senzoriala diferita a unui stimul
receptat la nivelul unui analizator (ex.
auditie colorata)
•Apare in intoxicatii cu mescalina, psilocibina,
LSD, cocaina
Tulburări cantitative

•Agnoziile reprezinta deficite psiho-


senzoriale, care determina incapacitatea
subiectului de a recunoaste obiectele dupa
calitatile lor senzoriale, analizatorii
(receptorii periferici si caile) fiind intacti.
ILUZIILE

• Iluzia este o perceptie cu stimul real si specific,


denaturata (deformata)
• Această deformare priveste mai mult calitatile
senzoriale decat identificarea sau sensul
elementelor percepute
• Percepţia este completata imaginativ; cu cât
denaturarea este mai globala, semnificatia
patologica este mai importanta
ILUZIILE
• Iluziile apar frecvent la subiectii normali, care
recunosc si corectează usor sensul deformarii
perceptive.
• In iluziile patologice, subiectul nu incearca sa
corecteze perceptia deformata, considerand-o veridica
• Sunt adesea insoţite de interpretare deliranta, de
superficializarea atentiei, memoriei si/sau a proceselor
asociative
• Iluziile au fost deci clasificate in: iluzii fiziologice si iluzii
patologice
ILUZIILE
• Iluzii fiziologice – se produc prin modificarea conditiilor
perceptive (obiective), a mediului perceptiv sau a
conditiilor interne (subiective).

Iluzii prin modificarea conditiilor interne (subiective):


• prin tulburari de atentie (false identificari);
• din stari afective (frica, anxietate, euforie);
• modificari fiziologice ale starii de constienta - iluzii
hipnapompice si hipnogogice;
• stari de oboseala, suprasolicitare si surmenaj
Clasificarea iluziilor patologice după
modalităţile senzoriale
• Exteroceptive: - vizuale
- auditive
- gustative
- olfactive
- haptice sau tactile
• Proprioceptive
• Interoceptive
ILUZII PATOLOGICE VIZUALE

Cele mai frecvente


• Metamorfopsii - impresia deformata a obiectelor si
spatiului perceput ex: macropsii, micropsii

• Pareidoliile – sunt iluzii caracterizate prin deosebita


intensitate si vivacitate a fenomenului iluzoriu (“entitate
materială”, Jaspers) in care complementul imaginativ al
percepţiei atinge gradul maxim de bogatie.
• Sunt perceptii deformate, anxiogene, intalnite la copii, in
delirium tremens, epilepsie, schizofrenie, infectii, post
TCC
ILUZII PATOLOGICE VIZUALE
•Falsele recunoasteri – identificarea gresita a
diferitelor persoane
•Apar in: stari maniacale, intoxicatii acute, stari
confuzionale, sindromul Korsakov, sindroame
dementiale (Alzheimer)
•Fenomenele de tip deja vazut, cunoscut, trait
•Falsele nerecunoasteri – fenomenele de tip
niciodata vazut, cunoscut, trait - apar frecvent
in patologia lobului temporal
ILUZII PATOLOGICE VIZUALE

• Iluziile de persoana sunt erori de identificare a


persoanelor si apar in sindroame delirante sau
lezionale:
- iluzia sosiilor (sindr. Capgras/Capgras- Serieux),
sindrom delirant care are ca mecanism falsa
identificare+interpretare deliranta; apare in
schizofrenie, tulburare deliranta, leziuni de emisfera
dreapta
- iluzia Fregoli – delir de persecutie , de urmarire, in
care un unic persecutor poate lua infatisari diferite;
apare in aceleasi circumstante patologice mentionate
mai sus
Alte iluzii patologice

• Auditive- cantitative sau calitative


• Gustative si olfactive- de obicei asociate (perceperea
eronată a gustului/mirosului unor substante) –
schizofrenie, tulburare deliranta – de obicei asociate
ideatiei delirante de otravire
• Viscerale sau interoceptive – perceperea eronata a
functionarii unor aparate sau organe
• Proprioceptive – iluziile de modificare a schemei
corporale – perceperea eronata a formei, dimensiunii,
greutatii, pozitiei (tulburare totala sau partiala de
schema corporala); apar in patologia parieto-occipitala,
schizofrenie (dismorfofobie), patologia obsesivo-fobica,
intoxicatii, stari confuzionale
Cenestopatia

• Include tulburari ale propriei cenestezii a individului


(sensibilitate corporală generala), care, in mod normal este
resimtita ca o stare de confort
• Cenestopatia este o iluzie interna, constand in senzatii
corporale diverse, care sugereaza afectiuni medicale, avand
oarecare similaritate cu senzatiile care au un substrat anatomo-
fiziologic.
• Ele constau in senzatii neplacute (arsuri, dureri, parestezii,
furnicaturi, intepaturi), difuze, migratorii, fara un substrat
organic obiectivabil
• Pacientii le descriu cu o participare emotionala importanta
• Se intalnesc in sindroame hipocondriace, tulburari
somatoforme, stari anxioase, depresive, la varstnici
Halucinaţiile

• Sunt definite clasic drept “percepţii fara obiect” (Ball)

• Definiţia a fost completată de catre H. Ey prin


menţiunea “fara obiect de perceput”

• Definitia lui Porot – “experiente psihologice interne


care determina subiectul sa se comporte ca si cum ar
avea o senzaţie sau o perceptie, atunci cand conditiile
exterioare normale ale acestor senzaţii sau perceptii
nu se realizeaza”.
FENOMENE DE TIP HALUCINATOR INRUDITE CU HALUCINATIILE

Fenomene halucinatorii Descriere fenomenologică

Halucinaţiile apar in conditii care modifica starea de vigilitate:


fiziologice -trecerea dintre veghe şi somn (hipnagogice)
-sau somn-veghe (hipnapompice),
-inductia hipnotică, individuala si de masa
FENOMENE DE TIP HALUCINATOR ÎNRUDITE CU HALUCINAŢIILE

Fenomene Descriere fenomenologică


halucinatorii

Halucinozele =fenomene de tip halucinator a caror


semnificatie patologica este recunoscuta ca
atare de catre subiect (in consecintă ele nu-i
vor modifica comportamentul in sens psihotic)

Halucinoidele =fenomene de tip halucinator (situate intre


reprezentări vii si halucinatii vagi), care apar in
perioadele de aparitie sau disparitie a
halucinatiilor,
-se pot asimila halucinozelor, prin lipsa de
convingere a bolnavului asupra existentei lor
reale
Halucinaţiile psiho-senzoriale
•Sunt cele care corespund in totalitate
definitiei halucinatiei
• au caracter de senzorialitate,
• se proiecteaza in spaţiul perceptiv,
• subiectul crede in realitatea lor
Clasificarea halucinaţiilor
•Halucinatii exteroceptive: auditive, vizuale,
olfactive, gustative, tactile, autoscopice,
transpuse
•Halucinatii interoceptive (viscerale)
•Halucinatii proprioceptive (motorii,
kinestezice)
Halucinaţii auditive

Subtipuri Descriere fenomenologică Circumstanţe de apariţie


elementare -acoasme,foneme
-percepute ca zgomote
nedistincte
-fosnete, tiuituri, pocnete  patologia urechii,
comune -sunete carora subiectul le  boli neurologice,
atribuie o sursa sau o  stări confuzionale
modalitate de producere bine cu aura epileptică
definita  unele psihoze.
-ex: dangăt de clopot,
curgerea apei, sunete
muzicale, zgomotul de motor
Halucinaţii auditive

Subtipuri Descriere fenomenologică Circumstanţe de


apariţie
complexe -pot fi fragmentare, cand  schizofrenia,
(halucinaţii pacientul percepe silabe,  tulburarea
acustico- cuvinte fara semnificatie, deliranta
verbale) -sau pot avea un conţinut  depresia severa
precis, distinct, inteligibil. cu elemente
psihotice
 tulburari
psihotice induse
de substante
Halucinaţiile vizuale
Subtipuri Descriere fenomenologică Circumstanţe de aparitie
Elementare -fosfene, fotopsii,
-percepute ca puncte luminoase,
scântei, linii.

 afectiuni oftalmologice
Complexe -Mai mult sau mai putin bine afectiuni neurologice
conturate tumori si leziuni ale lobului
-de ex: cele care reprezintă animale occipital,
poartă numele de zoopsii epilepsie
stari confuzionale (in special
in contextul sevrajului alcoolic
complicat - clasic descrise sub
formă de zoopsii.
schizofrenie

Panoramice (statice) sau


Scenice cinematografice (miscare)
Halucinaţii olfactive şi gustative

Subtipuri Descriere Circumstanţe de apariţie


fenomenologică
placute parfumuri, esente, crizele uncinate in epilepsia
miresme temporală,
neplacute mirosuri grele, unele tumori si leziuni ale
respingatoare, de lobului temporal,
putrefactie, gusturi tulburarile de dispozitie cu
metalice, astringente elemente psihotice (fiind in
concordanta cu tonalitatea
afectiva),
delirium tremens,
tulburarea deliranta (unde pot
fi insotite de un comportament
halucinator)
demente cu elemente psihotice
Halucinaţiile tactile

Subtipuri Descriere Circumstanţe de apariţie


fenomenologică
Interne -arsuri, dureri, - intoxicaţii cu diferite
miscari ale unor substante: cocaina, canabis,
insecte sau viermi LSD
la nivel subcutanat
sevraj alcoolic complicat
Externe -arsuri, caldura, (percepţia de gandaci, insecte,
atingere, sarut, paraziti, viermi mergand pe
curent de aer, piele sau in piele),
intepatura demente cu elemente
psihotice
HALUCINAŢII CORPORALE
Subtipuri Descriere fenomenologică Circumstanţe de apariţie
Modificări ale -arsuri interioare,
organelor interne -modificări ale viscerelor tulburare deliranta de tip
(stomacul, plămânii, inima sunt hipocondriac,
“putrezite”, “rupte”),
schizofrenie
-schimbarea poziţiei unor organe
dementa cu elemente
-localizări genitale ale acestora, psihotice
percepute ca violuri directe sau de
la distanţă, senzaţii de orgasm, sindromul Cotard
-introducerea de corpuri străine în (grupeaza idei delirante de
rect etc. negatie, de enormitate şi
de imortalitate, asociind
Posesiunea percepute ca existenţa unor fiinte negarea halucinatorie a
zoopatică naturale (serpi, lupi, etc) sau
viscerelor)
supranaturale (demoni, spirite,
etc.) in interiorul corpului

Metamorfozare Transformare intr-un animal


Asocieri halucinatorii

• Halucinatiile psiho-senzoriale sunt adesea combinate,


adica intereseaza mai multi analizatori in acelasi timp;
• Halucinatiile vizuale si auditive, cele olfactive si
gustative, tactile si corporale sunt cel mai adesea
asociate;
• In patologia de intensitate psihotica a varstnicilor
(dementa, tulburare deliranta) apar frecvent
halucinatii corporale, localizate in special in zonele
genitale, asociate cu halucinatii olfactive.
Halucinaţiile psihice (pseudohalucinaţiile)

• Sunt definite ca autoreprezentari aperceptive,


caracterizate prin incoercibilitate, automatism şi
exogenitate (Petit G.).
• Spre deosebire de halucinatiile psihosenzoriale,
halucinatiilor psihice le lipseşte obiectivitatea spatiala
si caracterul de senzorialitate;
• Sunt localizate in gandirea proprie, in spaţiul
intrapsihic; neavand decat obiectivitatea psihica;
Halucinatiile psihice (pseudohalucinatiile)
• Datorita absentei caracterului de senzorialitate, prin
contrast cu halucinatiile psiho-senzoriale ele mai sunt
denumite si pseudohalucinatii.
• Difera de reprezentarile obisnuite prin caracterul de
stranietate, de exogenitate.
• Bolnavul nu le percepe pe caile senzoriale obişnuite, ci
le traieşte ca pe nişte fenomene straine, impuse din
afara, care “i se fac” si carora nu li se poate opune si
pe care nici nu le poate controla prin propria vointa.
Tipuri de halucinaţii psihice (pseudohalucinaţii)

Tipuri de Descriere fenomenologica


halucinatie
Halucinatiile  voci interioare, ecoul gandirii sau al lecturii, murmur
psihice intrapsihic, ganduri transmise
acustico-  trairile vin din afara subiectului prin intruziune, se
verbale insinuează in gandirea lui, fiind atribuite altcuiva
 “transmiterea gandurilor” care este interpretata ca
telepatie, comunicare misterioasa, limbaj fara cuvinte,
dand subiectului impresia ca este supus influentei
altcuiva
Tipuri de halucinatii psihice (pseudohalucinatii)

Tipuri de Descriere fenomenologică


halucinaţie
Halucinaţiile apar ca simple imagini sau sub forma de scene panoramice,
psihice vizuale in spatiul subiectiv al subiectului, dandu-i impresia ca traieste
intr-o lume a scenelor imaginare, a viziunilor interioare sau
artificiale
pacientii le vad cu ochii interiori, cu ochii mintii lor
Halucinaţiile sunt legate de limbajul interior si de expresia motorie a
psihice acestuia (verbale si scrise)
motorii -subiectul are senzatia ca vorbeşte (fara sa faca nici un fel de
miscare);
-subiectul are impulsiuni verbale “este facut sa vorbeasca”
(sentimentul de automatism verbal).
CARACTERISTICI HALUCINAŢII HALUCINOZE HALUCINAŢII PSIHICE
PSIHO-
SENZORIALE

Senzorialitatea mare medie vaga, redusa


experientei

Proiectia spatiala In spatiul In spatiul In afara spatiului


senzorial senzorial senzorial

Convingerea in prezenta absenta absoluta, dar cu


realitatea lor caracter xenopatic

Rezonanta Anxiogena Neliniste legata Sentimente


afectiva de caracterul impuse
patologic al
tulburarilor
Sindromul de automatism mental
Clerambault Kandinski
• Grupeaza in acelasi sindrom halucinatii
psihosenzoriale si psihice alaturi de o serie de
fenomene psihice caracterizate prin exogenitate si
incoercibilitate
• Sindromul de automatism mental este reprezentat
de
• triplul ecou (al gandirii, lecturii, actelor)
• triplul automatism (motor, al ideilor, ideo-verbal)
• numeroase halucinatii psihice anideice (intamplatoare,
fara tema)