Sunteți pe pagina 1din 56

Tulburarile motilitatii

oculare
Anatomia m.extrinseci
4 m. drepti:
• superior
• inferior
• extern (lateral)
• intern (medial)

2 m. oblici:
• m. oblic mic (situat inferior)
• m. oblic mare (situat superior)

Intre axul anatomic si axul optic


al globului ocular se formeaza
un unghi de 23º.
Anatomia m.extrinseci
Anatomia m.extrinseci
Actiunile m.extrinseci
Om DS DS Om
Om DS Om
DS
DE DM DM DE
DE DM
DM DE

OM DI OM
OM DI DI OM
DI
DE – abductor
DM – adductor
DS – ridicator, adductor, rotator intern
DI – coborator, adductor, rotator extern
OM – abductor, coborator, rotator intern
Om – abductor, ridicator, rotator extern
Miscarile globilor oculari
Ductiile: miscari monoculare in jurul axelor lui Fick (axa orizontala, axa
verticala, axa antero-posterioara)
• adductia
• abductia
• ridicare
• coborare
• rotatie interna
• rotatie externa

Versiile: miscari binoculare simultane


si conjugate (in aceeasi directie)
• dextro/levoversia
• elevare/depresia
• dextro/levo – elevare
• dextro/levo – depresia
• dextro-/levo- cicloversia

Vergentele: miscari binoculare, simultane, disjuncte (in directii opuse)


• convergenta
• divergenta
Vederea binoculara (VB)
Definitie: proces cortical ce se dezvolta in primele luni de viata
si consta in integrarea corticala a celor 2 imagini, usor diferite,
provenite de la cei 2 ochi; rezultatul este o imagine
tridimensionala

Etapele VB (sinoptofor)
1. perceptia simultana: capacitatea de a vedea 2 imagini
diferite, dar care nu se exclud cu cei 2 ochi (pasare + colivie);

2. fuziunea: unirea imaginilor provenite de la cei 2 ochi, care


difera prin mici detalii, intr-o imagine unica

3. stereoscopia: capacitatea de a percepe tridimensional un


obiect prin combinarea celor 2 imagini ale aceluiasi obiect
vazute dintr-o perspectiva (unghi) usor diferit
Vederea binoculara (VB)

Tulburarile VB:
1. diplopia
2. neutralizarea
Strabismele: definitii
Ortoforia: alinierea perfecta a globilor oculari, pe
toate directiile privirii, chiar in absenta unui stimul

Strabismul: nealiniere a globilor oculari; 4% in


populatia generala

Heteroforia: strabism latent; tendinta la deviere a


globilor oculari in absenta fixatiei; alinierea este
mentinuta cu efort ai m. extrinseci oculari

Heterotropia: strabism manifest


He
Heteroforii
COVER/UNCOVER TEST:

a) Exoforia b) Esoforia
Clasificarea strabismelor
S. orbitare
A. Etiopatogenica: S. restrictive
S. paralitice
S. supranucleare

B. Dupa starea fuziunii:


S. manifest
S. latent
S. intermitent

C. Dupa directia deviatiei:


Esodeviatia (convergent)
Exodeviatia (divergent)
Hiperforia
Hipoforia
Clasificarea strabismelor
D. Dupa constanta deviatiei:
S. concomitent
S. incomitent

E. Dupa localizare: S. monolateral


S. alternant
Pozitiile diagnostice
Strabismul convergent al
copilului Fixare incrucisata
Strabismul convergent al
copilului: etiologie Fixare incrucisata

Factori predispozanti de ordin general


Factori oculari
- vicii de refractie
- leziuni organice (cataracta congenitala, afectiuni retiniene, de n.
Optic)


Factori motori:
- anomalii musculo-ligamentare
- disfunctie acomodatie convergenta


Tulburari centrale cu insuficienta sau absenta fuziunii
Strabismul convergent al
copilului: clasificare
Fixare incrucisata

1. acomodativ: cu afectarea raportului acomodatie/convergenta


- refractiva: asociere cu hipermetropie +4- +7; corectia viciului de
refractie inlatura deviatia strabica
- nerefractiva: hipermetropie mica, nesemnificativa, exces de
convergenta la o valoare normala a acomodatiei (raport AC/A crescut)
- mixta

2. nonacomodativa (esential infantila): idiopatica, apare in primele 6


luni de viata;
- diferiti factori implicati: anomalii ligamentare, musculare, insuficienta
dezvoltare a centrilor nervosi corticali, etc

3. paralitica: paralizia N. VI
Strabismul convergent al
copilului: semne clinice
Fixare incrucisata

Acuitatea vizuala:
- daca strabismul este monocular, vederea ochiului
strabic se reduce progresiv si apare ambliopie prin neutralizarea
imaginii.
- daca strabismul este alternant, acuitatea vizuala este pastrata.

Unghiul de deviatie strabica: egal in toate directiile privirii

Deviatia primara = deviatia secundara.

Motilitatea oculara: normala

Nu exista diplopie

Strabismul divergent al
copilului

Clasificare:
1. constant
2. intermitent
3. paralitic: paralizia N. III
Strabismele paralitice
Etiopatogenie:
- traumatisme;
- tumori, anevrisme intracraniene;
- scleroza multipla;
- cauze vasculare: HTA, DZ
- meningite

Semne clinice:
a) subiective:
- diplopia
- falsa proiectie;
- tulburarile reflexe

b) obiective:
- deviatia globului ocular;
- limitarea miscarilor in teritoriul afectat
Evaluare clinica
1. Deviatia strabica

Variaza in functie de muschiul paralizat

Este de partea opusa muschiului paralizat

Se masoara
Deviatia primara care exista cand ochiul fixator este
neparalizat
Deviatia secundara cand ochiul paralizat este fixator

2. Limitarea excursiei globului ocular: in teritoriul de


actiune al muschiului paralizat, element de diagnostic
diferential cu strabismul concomitent.
3. Atitudinea vicioasa compensatorie a capului si gatului -
torticolis ocular
Evaluare clinica
4. Evaluarea diplopiei: testul cu sticla
rosie
- informatii despre m. paralizati (si N.
cranieni afectati)
- intotdeauna BINOCULARA
Diplopia de orizontalitate
Homonima – vede lumina rosie de partea
ochiului cu sticla rosie (paralizia
abductorului)
Heteronima – lumina rosie de partea
opusa (paralizia adductorului)
Diplopia de verticalitate
Paralizia de nerv III

Paralizia N III drept:


- ptoza palpebrala;
- ochi deviat in divergenta;
- limitarea tuturor miscarilor cu exceptia abductiei (in sus, in
jos, de adductie)
- diplopie orizontala heteronima;
- +/- midriaza
Paralizia de nerv VI

Paralizia N VI drept: limitarea abductiei la OD


Paralizia N. IV

Paralizia N. IV stang:
- deviatia strabica se amplifica la privirea in jos si de partea sanatoasa;
- diplopia este de verticalitate si orizontala omonima, accentuata la
privirea in jos si inauntru;
- pozitie compensatorie: capul in flexie, rotit si inclinat de partea sanatoasa
Tratamentul strabismului
1. Tratamentul optic:
- corectia viciilor de refractie
- tratamentul optic cu prisme (temporar) – combaterea diplopiei

2. Tratamentul ambliopiei (pleioptic):


- ocluzia si penalizarea ochiului cu AV mai buna;
- stimularea ochiului cu AV mai slaba;

3. Tratamentul ortoptic (reeducarea VB):

- combaterea neutralizarii
- restabilirea si antrenarea fuziunii binoculare
- reeducarea vederii stereoscopice;

4. Tratamentul medicamentos:
- miotice (pilocarpina) in esotropiile cu rap. AC/C crescut;
5. Tratamentul chirurgical
- chemodenervarea m.
cu toxina botulinica (in
strabismele paralitice)

- proceduri de slabire a
muschilor: recesia,
miectomia, sutura cu
fixare posterioara

- proceduri de intarire
a muschilor: rezectia,
avansarea insertiei
musculare
 Ajutorul apuca cu
forcepsul la
jonctiunea conj. –
Tenon si realizeaza
abductia si ridicarea
globului ocular
 Incizia conjunctivei la 8
mm de limb
 Incizia Tenon-ului
 Se introduce un carlig
sub m. drept medial
 Se introduce un carlig
de 3 mm intre tenon si
muschi
 Ajutorul apuca cu
forcepsul la
jonctiunea conj. –
Tenon si realizeaza
abductia si ridicarea
globului ocular
 Incizia conjunctivei la 8
mm de limb
 Incizia Tenon-ului
 Se introduce un carlig
sub m. drept medial
 Se introduce un carlig
de 3 mm intre tenon si
muschi
 Se separa muschiul de
tesuturile supraiacente
 Se incizeaza tenon-ul si
conjunctiva superficial
de muschi
 Se fixeaza muschiul cu
2 forcepsuri Castraviejo
 Se fixeaza un fir dublu
armat la nivelul
tendonului
 Sectionarea muschiului
la nivelul insertiei
 Se masoara distanta
pentru recesie
 Sutura muschiului la
sclera
 Se repozitioneaza
tenonul si conjunctiva
Patologia sclerei
Episclerita difuza
Episclerita localizata

a. nodulara
b. in sector
Sclerita
Sclerita necrozanta

Sclerita necrozanta
recidivanta in
granulomatoza Wegener
Pigmentatii anormale ale
sclerei

Melanoza
oculara

Pigmentatie post tratament cu


minociclina
Pigmentatii anormale ale
sclerei

Ocronoza (alcaptonurie)
Pigmentatii anormale ale
sclerei
Boala sclerelor albastre