Portofoliu Biologie

Negreanu Vlad
 Boli cu transmitere
sexuala
• Infectia cu HPV - Virusul Papilloma Uman
• HPV este un virus care se transmite usor si determina infectii foarte
frecvente. Infectia cu HPV se produce de obicei prin contact sexual, dar
uneori chiar contactul cutanat direct cu zona genitala poate fi suficient
pentru transmiterea acestuia. Desi prezervativul este eficient in cazul
multor boli cu transmitere sexuala si reduce riscul infectarii cu HPV, nu
asigura protectie totala, iar de multe ori viata sexuala incepe inainte de
folosirea acestuia.
• Pana la 80% dintre femei se vor infecta cu HPV de-a lungul vietii, iar 50
% dintre acestea cu tulpini care ar putea produce cancer de col uterin.
• Infectia cu HPV este foarte des intalnita la femei si la barbati. Totusi,
femeile au risc crescut de infectie cu HPV comparativ cu barbatii. Femeile
infectate cu HPV vor transmite foarte probabil infectia partenerilor lor
sexuali, iar acestia o pot transmite mai departe.
• Exista peste 100 de tulpini diferite cunoscute de HPV, impartite in cele cu
risc crescut (oncogene sau cauzatoare de cancer) si cele cu risc scazut.
Au fost identificate 15 tulpini de HPV oncogene asociate cu leziunile pre-
canceroase sau cu cancerul de col uterin. Studiile efectuate arata ca
tulpinile oncogene de HPV 16 si 18 cauzeaza aproximativ 70% dintre
cazurile de cancer de col uterin in intreaga lume. Atat femeile mai tinere
cat si cele mai in varsta sunt expuse riscului de a dezvolta cancer de col
uterin, ca o consecinta a unei infectii noi sau a unei reinfectii cu unul din
tulpinile oncogene de HPV.
• Prevenirea cancerului de col uterin se poate face prin vaccinare, aceasta
fiind principala masura prin care prevenim infectia, asigurand un grad
mare de protectie.
• Bolile cu transmitere sexuala sau bolile venerice sunt infectii transmise
prin contact sexual (normal, oral sau anal) dar care pot fi transmise si pe
alte cai. Printre mijloacele de transmitere ale acestor boli, in afara de
contactul sexual, mai putem intilni: contactul cu zona infectata, contactul
cu obiecte infectate (ace, etc.) sau de la mama la fat, etc.
Aceste boli pot fi clasificate in doua mari categorii:
Bolile cu transmitere sexuala majore, din care fac parte:
- sifilisul
- gonoreea sau blenoragia
- sancrul moale
- granulomul inghinal
- limfogranulomatoza inghinala
• Bolile cu transmitere sexuala minore, din care fac parte:
- uretritele negonococice (cele mai frecvente boli din aceasta categorie
sunt provocate de chlamydii, mycoplasme,candida albicans, tricomonas
vaginalis)
- tricomonaza urogenitala
- candidozele urogenitale
- herpesul genital
- vegetatiile veneriene
- molluscum contagiosum
- scabia
- pediculoza
- unele forme de hepatita virala.
• Sifilisul apare in urma infectiei cu Treponema Pallidum. El poate fi primar,
secundar, tertiar, poate avea forme congenitale (sifilisul congenital - in
care copilul este infectat la nastere de catre mama bolnava) si alte forme
nu foarte bine delimitate:
- latent - fara simptome dar cu rezultatele testelor pozitive
- forme de trecere intre secundar si tertiar, etc.
Primul simptom in cazul sifilisului primar este aparitia unei pete rosii
(macula eritematoasa), care devine o eroziune, adancindu-se, si apoi o
ulceratie care doare doar in cazul traumatizarii sau al suprainfectarii. La
femei pot fi afectate labia, vaginul, uretra si perineul. La ambele sexe mai
pot fi afectate regiunea anorectala, mamelonara, buzele, limba,
amigdalele, etc. Complicatiile care pot aparea sunt fimoza, parafimoza,
suprainfectari ale leziunii, blocajul cailor limfatice (limfedem) cu edemul
penisului si a scrotului sau a labiilor.
Sifilisul secundar este considerat o stare septica cu Treponema -
simptomele pot aparea in 3 - 6 saptamani, determinand aparitia
silifidelor. Acestea sunt pete mici, roz - pal, care nu ies in relief si
determina rozeola silifica sau care ies putin in relief pe piele (papule). Pot
aparea stari asemanatoare gripei (lipsa poftei de mancare, dureri de cap
(cefaleea) si musculare, articulatii ce dor, rinoree, etc). Se poate instala
sifilisul latent sau cel tertiar, dar in ultima perioada acestea apar tot mai
rar datorita tratarii la timp si a mijloacelor de informare in masa.
• SIDA este prescurtarea pentru Sindromul Imunodeficientei Dobandite si
marcheaza un deficit a sistemului imunitar dobandit ca urmare a infectiei
cu virusul HIV. SIDA va predispune la diferite boli care afecteaza in mod
tipic persoanele infectate cu virusul HIV si pe care in mod normal
organismul ar trebui sa fie capabil sa le combata – infectii oportiniste. Ca
toate virusurile, HIV nu are metabolism propriu si necesita o celula gazda
pentru a se putea multiplica. Aceste celule gazda sunt, printre altele,
celulele sistemului imunitar, limfocitele, globulele albe, celule sistemului
nervos. Cercetatorii clasifica infectia cu HIV in diferite stadii. Prin SIDA se
intelege stadiul in care sistemul imunitar este foarte slabit si in care pot
sa apara diferite boli si tumori – forme de cancer. Evolutia unei infectii cu
HIV difera de la o persoana la alta. La scurt timp dupa infectarea cu HIV,
acesta incepe sa se inmulteasca foarte rapid, astfel incat in primele
saptamani nu apar de obicei simptome (la inceput, eventuale stari
gripale). Dupa 12 saptamani de la contaminare, prin testul cu anticorpi,
se gasesc anticorpii construiti de virus.
Infectiile, oportuniste in cazul bolii SIDA, la un organism sanatos uneori
nici nu se manifesta sau pot fi combatute cu destula usurinta. Virusuri nu
prea periculoase precum Herpes simplex sau Herpes zoster pot duce la
imbolnaviri grave. Toxoplasmoza, tuberculoza, citomegalia, PcP - o forma
a pneumoniei si ciuperca Candida albicans sunt de asemenea boli
caracteristice stadiului SIDA.
Portile de intrare in organism ale acestui virus sunt ranile deschise,
suprafetele iritate, zgariate sau inflamate ale pielii si tesuturile sensibile
gen mucoasa vaginala. Lichidele infectioase prin care acesta se transmite
sunt sangele, sperma, laptele de mama, etc. si nu cele ca saliva, urina,
transpiratie sau lacrimi.
• De retinut!
• In ultimii ani, bolile cu transmitere sexuala au crescut ca numar si vor
creste in continuare daca nu se vor lua masuri drastice pentru
combaterea mecanismului care permite propagarea acestor afectiuni in
randul populatiei.
Cu toate ca s-au luat masuri pentru combaterea acestor boli si au aparut
medicamente noi si eficiente de tratament, numarul acestor boli creste
alarmant si apar cazuri noi la o parte insemnata a populatiei, ceea ce
constituie pentru viitor un semn de alarma.
Probabil factorul social - economic in care ne aflam la ora actuala,
existenta prostitutiei clandestine si a unui “vagabondaj” sexual mai mare
permite inmultirea acestor afectiuni cu grave consecinte asupra
populatiei si a starii de sanatate.
Contactele sexuale ocazionale mai ales cu persoane necunoscute,
ingreuneaza desfasurarea unei anchete epidemiologice corecte, ceea ce
face ca sursa de infectie sa nu fie descoperita, acest lucru fiind esential in
stoparea fenomenului de extindere rapida a bolilor cu transmisie
sexuala.
Educatia sanitara si antiveneriana a populatiei la ora actuala lasa de dorit
fiind una din metodele cele mai eficace de prevenire si combatere a
acestor afectiuni, ea nu este aplicata in mod corespunzator cu rezultate
negative vizibile.
• MASURI DE PREVENIRE:
• --Cea mai sigura metoda de a scadea riscul de a contacta o BTS este sexul
protejat, folosirea metodelor de protecţie mai ales în cazul unui
comportament sexual cu risc crescut.
Controlul ginecologic regulat, in cazul femeilor, constituie a doua metoda
ca importanta in cazul bolilor venerice sexuale, deoarece majoritatea
femeilor sunt in imposibilitatea de a-si da singure seama de simptomele
unor infectii genitale.
O mare importanta o are si amanarea debutului vieţii sexuale până la o
vârstă la care suntem pregătiţi fizic şi psihic pentru ea.
Comunicare intre parteneri poate constitui de asemenea o metoda
simpla si eficienta de a evita contactarea unei boli cu transmitere
sexuala.
Evitati contactul sexual neprotejat cu o persoană care are simptomele
unei BTS sau care e posibil să fi fost expusă la o astfel de boală.
• --EVITAREA RELATIILOR SEXUALE INTAMPLATOARE
--FOLOSIREA PREZERVATIVULUI
--UTILIZAREA ACELOR SI SERINGILOR DE UNICA FOLOSINTA
 Opinie personala
• Cunoasterea consecintelor acestor BTS determina in lumea
adolescentiilor un comportament adecvat in ceea ce priveste
relatiile personale si sexul.
• O buna educatie in acest sens este echivalenta cu un organism
sanatos. Informarea poate salva vieti pentru ca BTS-urile pot sa
ucida. De asemenea, aflam ca o buna functionare si sanatate a
aparatului reproducator, vor creea sanse bune pentru noi in
viitor sa dam nastere unor copii sanatosi; depinde de noi si de
partenerii nostrii sexuali ca generatia urmatoare sa se nasca
sanatoasa.
 Stiati ca …?
• Pielea cantareste in medie cam de 2 ori cat creierul aceleiasi persoane.
• Puse cap la cap venele, arterele si capilarele unui adult ar ajunge pentru
inconjurul Pamantului de aproape patru ori.
• Sunt necesare aproximativ 200.000 de incruntari pentru aparitia unui rid
permanent deasupra sprancenelor.
• Ovarele contin aproximativ jumatate de milion de ovule. Cu toate
acestea, doar 400 dintre ele vor avea ocazia de a da nastere unei noi
vieti.
• Cele trei lucruri pe care o femeie insarcinata le viseaza in timpul primului
trimestru de sarcina sunt broaste, viermi si plante in ghiveci – fapt
atribuit dezechilibrului hormonal din timpul sarcinii.
• Pentru a te incrunta, esti nevoit sa folosesti 43 de muschi ai fetei. Pentru
a zambi nu ai nevoie decat de 17.
• Urechile secreta mai multa ceara atunci cand unei persoane ii este frica.
• Inima umana creeaza o presiune suficienta pentru a pulveriza sangele la
10 metri intaltime in aer.
• Aorta este cel mai mare vas sanguin din corpul uman. In cazul unui om
adult, ea are diametrul unui furtun de gradina. La polul opus se afla
capilarele. Acestea sunt atat de subtiri, incat este nevoie de 10 astfel de
vase, puse unul langa altul, pentru a egala grosimea unui fir de par.
• Fiecare om isi indoaie degetele de 25 de milioane de ori intr-o viata.
• In momentul nasterii, creierul unui copil contine circa 14 miliarde celule,
numar care nu mai creste pana la sfarsitul vietii. Dupa varsta de 25 de
ani, creierul uman incepe sa piarda pana la 100.00 de celule zilnic. Dupa
varsta de 50 de ani creierul uman isi reduce simtitor volumul.