Sunteți pe pagina 1din 17

METODOLOGIA ȘI METODE DE

CERCETARE PSIHOLOGICĂ /
PEDAGOGICĂ

Maia Șevciuc, PhD, Associate Professor


Moldova State University
Department of Educational Sciences
Unități de conținut

 Metodele de cercetare: definiţia, clasificarea principalelor


grupe de metode de cercetare
 Metode teoretice de cercetare ştiinţifică
 Metodele empirice: observația, chestionarea, studierea
experienţei, interviul, testarea, experimentul;
 Tehnologia realizării unei cercetări ştiinţifice în domeniul
psihologiei /pedagogiei.
Metodologia și metodele de cercetare:
definiţii si clasificari

 Metodologia cercetării este sistemul de principii, abordări şi


modalităţi de organizare şi construire a activităţii teoretice, teoria
despre acest sistem.

 Metoda cercetării este calea de cercetare care rezultă din


reprezentările şi concepţiile teoretice generale despre esenţa
fenomenului cercetat.

 Metodica cercetării vizează realizarea metodei concrete ca


modalitate de organizare a interacţiunii subiect-obiect în baza
materiei şi procedurilor aplicate în cercetare.
Metodologia și metodele de
cercetare: definiţii si clasificari

 Metoda de cercetare este modul de acţiune pentru


cunoaşterea, investigarea şi transformarea realităţii.

 Metoda de cercetare defineşte calea, structura de ordine sau


programul după care se reglează acţiunile practice şi
intelectuale în vederea atingerii unui scop.

 Metoda de cercetare este o îmbinare şi organizare de


concepte, modele, ipoteze, strategii, instrumente şi tehnici de
lucru care dau corporalitate unui proiect metodologic.
Clasificarea metodelor de cercetare.
Criterii de clasificare

Criterii de clasificare Tipuri de metode

După specificul relaţiilor investigate -calitative


-cantitative
După natura relaţiei cercetător-subiect -directe
-indirecte

După scopul lor -metode de colectare a datelor


-metode de prelucrare şi interpretare a datelor
-metode de diagnoză, explicare, prognoză,
corecţie, prelucrare statistico-matematică
După nivelul de pătrundere în esenţa -metode teoretice
problemei cercetate -metode empirice
Clasificarea metodelor de cercetare.
Criterii de clasificare
Criterii de clasificare Tipuri de metode

Metode pentru sesizarea problemei, Tehnicile de documentare şi studiu independent,


clasificarea bazei teoretice şi a stadiului metode logice de analiză şi interpretare, metoda
cercetării ei, formularea ipotezei şi a comparativă, metoda istorică.
obiectivelor:
Metode pentru acumularea empirică şi Observaţia, analiza produselor activităţii, analiza
ştiinţifică a datelor în diferite faze ale documentelor școlare, anchetarea, chestionarea,
cercetării discuţia, interviul, testul sociometric, studiul de
caz, metoda biografică, tehici de înregistrare
audio-video.
Metode de aplicare a măsurărilor ameliorative, Experimentul psihologic, cercetarea-acţiune
de intervenţie educativă, verificarea ipotezei (panel).
Metode pentru interpretarea parţială sau finală Metode de interpretare cantitativă, metode de
a rezultatelor interpretare calitativă, metode de măsurare
statistică.
Metode pentru finalizarea cercetării, Tehnici specifice de redactare, de comunicare, de
valorificarea rezultatelor generalizare
Metodele generale de cunoaştere ştiinţifică
Metoda Caracteristicile metodei
Metoda analizei Decompoziția textului științific, evidențierea elementelor specifice și
stabilirea legăturilor dintre ele.
Metoda deconstrucției Modificarea consecutivității enunțurilor autorului, selectarea materialului
necesar și includerea acestuia în textul lucrării prin indicarea sursei,
îmbinarea materialului cu raționamentele altor autori fiind suplimentate
de propria interpretare.
Metoda axiomatică Elaborarea propriului text în baza anumitor teze ale textului științific
studiat, luate drept axiome (poate fi utilizată terminologia, legitățile de
care ne conducem, luându-le drept axiome, fără a face trimitere la
autori; este vorba de teze, idei general valabile, care se completează cu
raționamente proprii).
Metoda apercepției Completarea conținutului abordat în text, luat drept axiomă din anumite
surse, cu cunoștințe proprii, legate nemijlocit de tema abordată.
Apercepția reprezintă dependența propriilor raționamente de
cunoștințele luate drept bază.
Metoda descriptivă Descrierea fenomenului/procesului cercetat prin descriptori.

Metoda diacronică Studierea anumitor idei, școli, curentelor științifice prin prisma
manifestării și evoluției lor istorice.
Metoda aspectuală Abordarea textului științific sub un anumit unghi de vedere, prin prisma
unei anumite teorii.
Metodele generale de cunoaştere ştiinţifică
Metoda Caracteristicile metodei
Analiza critică Determinarea aspectelor pozitive și negative ale conținutului. De
regulă se aplică concomitent cu metoda diacronică, atunci când
apreciem contribuțiile unor autori în soluționarea anumitor
probleme.
Analiza complexă Interdisciplinară, care presupune abordarea fenomenului cercetat
prin prisma mai multor științe
Analiza conceptuală Analiza textului științific prin prisma unei anumite teorii sau
concepții

Analiza problematizată Analiza unei probleme nesoluționate fiind în proces de soluționare.

Analiza sistemică Analiza obiectului cercetării prin prisma legăturilor cauzale interne
și externe.

Analiza comparativă Evidențierea aspectelor comune și deosebirilor existente,


caracteristice pentru două sau mai multe obiecte/variabile ale
cercetării
Analiza fenomenologică Analiza unui fenomen sau proces și descrierea structurii și
caracteristicilor acestuia.
Metode empirice de cercetare

Observaţia
Presupune urmărirea intenţionată şi sistematică a obiectelor, fenomenelor şi
evenimentelor în stare naturală, în condiţii obişnuite de existenţă şi
manifestare/ desfăşurare, cu scopul de a le recunoaşte cât mai profund şi de a
le descoperi trăsăturile esenţiale.
Etapele pregătirii şi desfăşurării observaţiei
 selectarea obiectului, determinarea scopului şi obiectivelor observaţiei;
 întocmirea planului observaţiilor, pregătirea documentelor, instalaţiilor pentru
observaţii;
 adunarea datelor observaţiilor (înregistrări, procese verbale, tabele etc.);
 prelucrarea şi definitivarea rezultatelor observaţiilor;
 analiza rezultatelor şi a concluziilor observaţiilor.
Metode empirice de cercetare

Interviul reprezintă o situaţie de schimb conversaţional între două


persoane în vederea culegerii unor informaţii, care are loc într-un cadru
specific.
Tipuri de interviu
 Interviuri libere (nestructurate), independente de un program de
întrebări prestabilite.
 Dacă sunt necesare informaţii determinate precis, se organizează
interviuri structurate, dirijate, pe baza unor întrebări standardizate.
Criterii de bază de evaluare a răspunsurilor:
 rapiditatea comunicării, limbajul,

 corectitudinea ştiinţifică a răspunsului,

 capacitatea de analiză şi sinteză,

 calitatea şi promtitudinea deciziilor etc.


Metode empirice de cercetare

Chestionarea (anchetarea) este metoda de colectare a datelor necesare într-


o cercetare ştiinţifică, constând în interogarea (orală sau scrisă) a subiecţilor
colectivului experimental. Este o probă care constă din răspunsurile date la o
serie de întrebări, scrise pe un formular general.
În elaborarea chestionarelor se va ţine cont de următoarele cerinţe:
nu se recomandă chestionare cu multe întrebări, care devin plictisitoare şi cer
mult timp pentru completare;
întrebările să fie structurate în ordinea obiectivelor urmărite;

la formularea întrebărilor să se ţină cont de nivelul de cultură şi informare


asupra unui anumit domeniu al persoanelor chestionate;
ancheta nu trebuie să conţină întrebări vagi, echivoce, complexe, să nu
sugestioneze pe cel care răspunde, să ceară răspunsuri scurte.
Metode empirice de cercetare

Tipuri de întrebări după specificul construirii


Tipul de întrebare Caracteristici Exemplu
Întrebare neutră Întrebare fără presiuni, care permite Cum credeți, care este cauza
exprimarea propriilor gânduri, nu conține situației create?
variante de răspuns sau sugestii.
Întrebare orientare Întrebare care sugerează că răspunsul Considerați că copiii nu sunt
este cunoscut. corecți cu dvs?
Întrebare repetare Întrebare care reflectă fraza precedentă a Sunt nefericit.
interlocutorului. Vă considerați un om nefericit?
Întrebare Întrebare de precizare a celor menționate, Mă consider un om fericit.
concretizare explicarea detaliată a subiectului Ce înțelegeți prin a fi fericit?
(contextului) discuției.
Întrebare-pauză Întrebare fără utilizarea expresiilor verbale. Este valorificată privirea, expresia
feței etc.
Metode empirice de cercetare

 Analiza produselor activităţii. Potenţele, însuşirile şi capacităţile omului se


exteriorizează nu doar în conduitele motorii, verbale sau expresiv-emoţionale, ci şi în
produsele activităţii sale.

Tipuri de produse ale activității

Produse materilale Produse simbolice Produse ideale


ale activității ale activității ale activității

Produsele activității Ganduri, idei,


Confecțiile materiale
omului fixate în una raționamente, ceea
elaborate de om, care
din sistemele ce poate fi verbalizat
reflectă individualitatea
simbolice, precum în cercetarea
acestuiai: desene,
limbajul sau dansul, nemijlocită în cadrul
sculpturi, etc.
creații artistice etc. discuțiilor, interviului

 Cele mai semnificative criterii după care se evaluează produsele activităţii sunt:
corectitudinea - incorectitudinea, originalitatea - banalitatea, complexitatea -
simplitatea, expresivitatea - nonexpresivitatea produselor realizate.
Metode empirice de cercetare

 Metoda biografică este o metodă de diagnostic, care nu numai asigură înregistrarea


cronologică a transformărilor sesizate în structura persoanei, dar şi stabileşte legături
cauzale în succesiunea faptelor.
 Analiza subiectivă (ceea ce relatează individul despre trecutul propriu);
 Analiza obiectivă (informaţii despre trecutul individului relatate de alte persoane).

Metoda biografică

Analiza trăsăturilor
Analiza evoluției
de personalitate Generalizarea
vieții individului Studierea (auto) datelor biografice
Reconstrucția
biografiei,
evenimentelor valorice
chestionarelor Studierea biografiilor cu
pentru individ, analiza
biografice, scopul de a evidenția
legăturilor cauzale
mărturisirilor, etc. cu trăsăturile
dintre aceste
scopul de a obține caracteristice,
evenimente,
informații despre particularitățile
pronosticul influenței
trăsăturile de dezvoltării grupurilor de
acestora asupra vieții
personalitate ale oameni
individului
individului.
Metode empirice de cercetare
Experimentul psihologic

Experimentul constă în crearea unor condiţii controlabile pentru observarea


fenomenului. Experimentul provoacă, determină condiţiile manifestării
fenomenului cu scopul de a dezvălui cu cât mai multă claritate cauzele,
efectele şi legităţile sale interne.

Condiţiile realizării experimentului


 determinarea fenomenului ce urmează să fie cercetat;
 urmărirea sistematică de către cercetător a fenomenului determinat;
 repetarea de mai multe ori a fenomenului în aceleaşi condiţii;
 modificarea circumstanţelor care însoţesc fenomenul cercetat pe baza unui
plan predeterminat care prevede experimente suplimentare pentru a
determina factorii de progres sau regres ce pot apărea în evoluţia
fenomenului.
Experimentul psihologic

Clasificarea experimentelor se detrmină în funcţie de condiţiile


desfăşurării lor
Criterii de clasificare Tipul de experiment
După numărul persoanelor supuse Experiment individual şi experiment colectiv;
experimentului
După scopul cercetării Experiment de constatare, experiment de
verificare, experiment formativ, aplicativ
După condiţiile de desfăşurare Experiment natural şi experiment de laborator
După numărul variabilelor Experiment univariat şi experiment multivariat;
independente
După nivelul investigaţiei Experiment transversal şi experiment longitudinal
După durata experimentului Experiment de lungă durată şi experiment de
scurtă durată;
După modul de intervenţie Experiment provocat şi experiment invocat
Experimentul psihologic

Etapele experimentului psihologic


 Etapa preexperimentală/ Etapa cu caracter
constatativ
 Etapa experimentală
 Etapa postexperimentală

S-ar putea să vă placă și