Prezentare realizată de: Anghel Georgiana

Celula
este unitatea structurală, funcţională şi genetică a materiei vii.

îşi duce viaţa independent şi interdependent.

noţiunea de celulă a fost introdusă pentru prima oară de către

Robert Hooke.

celula animală a fost descrisă de către Theodor Schwann în 1839.

Tipuri de celule Formele celulei

 stelată(condrocitul, celula glială)

 cilindrică(fibra musculară striată)

 cubică(celula epitelială)

 fusiformă(fibra musculară netedă)

 globulară(hematia)

 neregulată(neuronul)
Dimensiunile celulelor

Media dimensiunilor celulare:

~20-30 de microni;

• hematia: ~7,5 microni

• ovulul: ~150-200 de microni

• fibra musculară striată

scheletică: ~1-15cm
Structura celulei animale
 Componentele fundamentale ale celulei

1. Membrana celulară

2. Citoplasma

3. Nucleul
Membrană celulară= plasmalenă
Membrana celulară este alcătuită din: două straturi
fosfolipidice și proteine, aranjate după „ mozaicul fluid”.

Ea asigură schimbul de substanțe, are permeabilitatea

selectivă și este polarizată electric.
Citoplasma
Citoplasma
În citoplasmă se află organite comune, precum:
• ribozomii,
• mitocondriile,
• aparatul Golgi (format din dictiozomi),
• vacuolele,
• lizozomi,
• reticulul endoplasmatic,
Nucleul
Nucleul: „centru informațional și de control” celular
Este învelit de o membrană celulară dublă, derivată din
reticulul endoplasmatic și prevăzută cu pori prin care se fac
schimburile de substanțe cu citoplasma.

În carioplasmă (nucleoplasmă), se găsește cromatina

(ADN, ARN, proteine) din care se structurează cromozomii*
prin spiralizare în timpul diviziunii celulare.

Cromatina și cromozomii reprezintă 2 stări de organizarea

a materialului genetic.

Nucleul are unul sau mai mulți nucleoli (cu ARN) unde se
produc ribozomii.
 Diviziunea celulară

În fiecare zi corpul nostru produce miliarde de

celule, prin procesul de diviziune celulară.

Unele din aceste noi celule sunt esențiale

pentru creștere, altele le subtituie pe cele moarte.
 În corpul uman se produc permanent celule
noi prin procesul de diviziune celulară.

Celulele se divid în 2 modalități diferite:

Celulele somatice (ale corpului) se divid prin

mitoză, iar cele reproducătoare (gameții) se
formează prin meioză.

Unele celule specializate pentru o anumită funcție își pierd calitatea de diviziune.
 -diviziunea indirectă sau ecvațională-

1. Ce asigură mitoza? (Creșterea și dezvoltarea, păstrarea

nealternată )

2. A cui? (a informației genetice.)

Mitoza mai asigură și înlocuirea celulelor „uzate” și repația

celulară în cazul de distrugeri accidentale.

Celulele care iau naștere prin mitoză vor avea numărul de

cromozomi egal cu cel al celulei-mamă.
• profaza : membrana nucleara si nucleolii dispar;se
individualizeaza cromozomii,se divide centrul celular
si pe fusul de diviziune se fixeaza cromozomii;

• metafaza : cromozomii se aseaza in plan ecuatorial,se

despart cromatidele si apar doi cromozomi
monocromatidici;

• anafaza : cromozomii monocromatidici migreaza spre

cei doi poli ai celulei prin contractia filamentelor
fusului;

• telofaza : dispare fusul nuclear,apare membrana

nucleara,doi nuclei cu nucleoli,membrana celulara,deci
cele doua celule fiice.
Rolul mitozei:

• Asigură creșterea și dezvoltarea unui organism;

• Asigură repararea țesuturilor afectate;
• Asigură continuitatea reprezentanților unei specii.
 Meioza este tipul de diviziune celulară care permite
formarea celulelor reproducătoare.

Ea se desfășoară în organele reproducătoare, în celulele

germinale, și se finalizează cu formarea celulelor
reproducătoare asexuate (spori) sau sexuate (gameți).

Meioza se desfășoară în două faze: o primă

fază reducțională (meioza I), urmată de o
fază ecvațională (sau ecuațională, meioza II).
 Meioza
Etapa reducțională este numită și meioza I.
Din celula-mamă rezultă două celule haploide (cu n
cromozomi bicromatidici), numărul cromozomilor
devenind jumătate din cel al celulei-mamă. Etapa
reducțională constă din patru faze: profaza,
metafaza, anafaza, respectiv telofaza.
• Profaza: devin vizibili cromozomii prin condensarea
cromatinei. Cromozomii omologi se apropie și se
asociază, formând perechi de cromozomi omologi
numite bivalenți. Deoarece fiecare pereche de
cromozomi omologi are patru cromatide, aceste
structuri se numesc și tetrade cromatidiene. Asocierea
cromozomilor perechi face posibil schimbul reciproc
de material genetic între cromozomii omologi la
nivelul chiasmelor, schimb numit recombinare
genetică intracromozomală. De asemenea, se
dezorganizează membrana nucleară și se formează
fusul de diviziune.
• Metafaza: cromozomii bicromatidici dispuși în tetrade
sau bivalenți formează placa metafazică.

• Anafaza: se produce numai separarea cromozomilor

perechi, nu și separarea cromatidelor, și începe migrarea
lor spre polii fusului de diviziune. Astfel, fiecare
cromozom bicromatidic dintr-o pereche migrează către
unul din poli. Migrarea cromozomilor este aleatorie:
fiecare din cromozomii de origine maternă sau paternă va
migra spre unul din poli, în mod independent de migrarea
celorlalți cromozomi. Astfel, la fiecare din poli se vor
regăsi câte 23 (în cazul celulelor umane) de cromozomi
bicromatidici, câte unul din fiecare pereche, cu origine fie
maternă, fie paternă. Acest proces, ce asociază
fenomenele de împerechere, schimb și apoi separare, este
denumit recombinare genetică intercromozomală sau
„dansul cromozomilor”.
 Telofaza: în telofază cromozomii migrează spre
poli, se despiralizează și se pregătesc de interfază,
iar nucleul se reface progresiv.
Etapa ecvațională
Etapa ecvațională (ecuațională), numită și
meioza II sau diviziunea homeotipică, este mai puțin
spectaculoasă și se desfășoară ca o mitoză obișnuită,
concomitent în cele două diade. Și la această diviziune
se deosebesc patru faze: profaza II, metafaza II,
anafaza II și telofaza II.
• Profaza II. După scurta interfază în care cromozomii și-
au pierdut individualitatea, aceștia încep să se
individualizeze iarăși în citoplasmă căpătand, în general,
aspectul de X sau Y. Urmează apoi apariția fusului de
diviziune și dispariția membranei nucleare.
• Metafaza II. Cromozomii bicromatidici se asociază, la
nivelul kinetocorilor, cu fibrele fusului de diviziune și
migrează în regiunea ecuatorială a fusului de diviziune.
• Anafaza II. În această fază cromozomii din placa
ecuatoriala se scindează în cele două cromatide, care
devin cromozomii fii și care se deplasează către polii
celulei.
• Telofaza II. Ajunși la poli, cromozomii suferă un
proces de despiralizare și își pierd individualitatea.
Se formează patru nuclei haploizi care, înconjurați de
citoplasmă și, ulterior, de pereții celulari, devin patru
celule haploide care alcătuiesc ceea ce se cheamă
„tetrade”. Acestea vor forma gameții fără alte
diviziuni, cum este cazul la animalele metazoare, sau
vor suferi alte diviziuni mitotice pentru a se forma
gameții, cum este cazul la plantele superioare.
Importanța meiozei
Importanța meiozei constă în faptul că permite
menținerea unui număr identic de cromozomi la
descendenți comparativ cu părinții, deci permite păstrarea
numărului de cromozomi caracteristici speciei de-a lungul
generațiilor. În urma meiozei, dintr-o celulă diploidă se
obțin câte patru celule haploide numite gameți; la speciile
cu reproducere sexuată, un gamet masculin va fuziona cu
unul feminin pentru a forma zigotul, reformând garnitura
diploidă specifică a speciei. Diviziunea meiotică este un
proces obligatoriu și necesar organismelor care se
înmulțesc pe cale sexuală.
•
Diferența dintre meioză și mitoză
• Celulele fiice rezultate din mitoză au un set diploid de
cromozomi. În timpul meiozei setul diploid se
înjumătățește, gameții maturi având un set haploid de
cromozomi.

• Mitoza are loc în celulele somatice și în diviziunile

inițiale ale gametogenezei. Diviziunea reducțională
apare numai în stadiile finale de maturare a gameților.

• Mitoza este constituită dintr-o singură diviziune.

Meioza cuprinde 2 diviziuni (meioza I si II), fiecare
având: profază metafază, anafază și telofază.
Aplicatie
Completati spatiile punctate:
1. Componentele fundamentale ale celulei sunt:…....................
2. Mitoza asigura ………. …………. si ………… a informatiei
genetice.
3. Reticul endoplasmatic poate fi de doua feluri:
RE…………….. si RE…………….
4. Nucleul are unul sau mai mulți nucleoli (cu ARN) unde se
produc…………….
5. Polarizarea electrica se datoreaza mecanismului de
…………… ce expulseaza permanent ………………... Si
introduce ……………
6. Lizozomii au rol in ……………
7. In mitocondrii se elibereaza…………….
 Bibliografie
• https://sites.google.com/site/mitozaproiect/rezumat
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Meioz%C4%83
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Mitoz%C4%83
• https://www.google.com/search?q=mitoza&sxsrf=ACYBGNSVr
A7aRddTY_ovfRxmnIG7m5l5LA:1571825719708&source=lnms
&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjM7a-
Nk7LlAhXPwKQKHXc3Cm4Q_AUIEigB&biw=1366&bih=657#im
grc=EXSTpXUk6c4fOM: