Stereotipuri şi

prejudecăţi
Lect.dr. Adina Glava
04.12.2008
Dacă relativitatea se va dovedi adevărată,
atunci germanii vor spune despre mine că
sunt german, elveţienii că sunt cetăţean
elveţian şi francezii că sunt un mare om de
ştiinţă. Dacă însă teoria relativităţii se va
dovedi falsă, francezii vor spune despre mine
că sunt elveţian, elveţienii că sunt german, iar
germanii că sunt evreu.
Albert Einstein
Stereotipuri, prejudecăţi, discriminare,
etichetare, categorizare, clişee....
 Stereotipuri:
 Convingeri cognitive privind trăsăturile sau /şi
comportamentele considerate caracteristicile membrilor
unor grupuri
 Se construiesc pe baza categorizărilor sociale, larg
acceptate
 Prejudecăţi:
 Atitudini sau răspunsuri afective formulate fără analiza
corectă sau în profunzime a obiectului ori fără a avea
suficientă informaţie despre acesta
 Se bazează pe judecăţi stereotipe, pe generalizări
incorecte sau pripite
 De obicei au încărcătură negativă şi sunt amprentate
emoţional
Modelul ABC
 Afectiv: prejudecata
Stereotip

 Comportamental
(Behaviour): discriminarea

Prejudecată Discriminare
 Cognitiv: stereotipul
Cum se formează stereotipurile?
 Categorizarea – categorizarea socială
 Nevoia de identitate socială (teoria identităţii
sociale, Tajfel, Turner, 1986)
 Învăţarea socială

 Ce beneficii are analiza realităţii prin

intermediul stereotipurilor?
 Ce neajunsuri?
Surse ale prejudecăţilor
 Sociale
 Status social inegal
 Teoria conflictelor reale (Levine, Campbell, 1972,
experimentul lui Robber Cave)
 Teoria ţapului ispăşitor
 Teoria lumii juste
 Identitatea socială
 Categorizarea socială în in-grupuri şi out-grupuri
 Paradigma grupului minimal (1970)

 Cognitive
 Corelaţii iluzorii
 Stereotipuri
 Asemănările şi diferenţele percepute
De ce sunt durabile?
Raiul este un loc cu case americane, mâncare cinezească, poliţie britanică,
maşini germane şi atră franţuzească; iadul este un loc cu case japoneze, poliţie
chineză, mâncare britanică, artă gemană şi maşini franţuzeşti

Social
 Sunt parte din cultură
 Asigură şi întăresc apartenenţa la in-group
 Tind să se auto - perpetueze (legea profeţiei auto-
împlinite, tendinţa transferului de atitudine)
Cognitiv
 Permit prelucrarea rapidă (şi eficientă) a informaţiei,
conservarea energiei cognitive
 Corelaţii iluzorii stabile
 Gândirea prototipică: nevoia de a produce discursuri
coerente despre ceva nefamiliar
 Sunt adesea automatizate
Factori care pot influenţa manifestarea
diferenţiată a prejudecăţilor
 Factori personali
 Starea de spirit / afectele
 Nivelul de arousal
 Factori situaţionali
 Complexitatea situaţiei
 Încărcătura cognitivă
 Presiunea timpului
 Factori societali
 Dorinţa de apartenenţă
 Dorinţa de putere
 Tendinţa de a-ţi construi şi menţine o imagine de sine
pozitivă
Cum pot fi influenţate?
 Observare pertinentă a obiectului stereotipurilor prin:
 Delimitarea faţă de reprezentările de grup
 Distanţarea faţă de obiectul stereotipurilor
 Informarea adecvată
 Implicarea în activităţi cu scopuri comune
 Evidenţierea unor persoane importante, percepute
ca membri reprezentativi ai grupului, care nu
confirmă stereotipul
 Recategorizarea, prin includerea în in-grup a unor
out-grupuri
 Allport (1954):
 Statut egal
 Raportare la o autoritate legitimă (a regulilor sociale)
 Scopuri comune
 Cooperare intergrupuri
Forme subtile de discriminare
 Tokenismul: incluziunea limitată, care dă iluzia
nediscriminării
 Discriminarea inversă
 Rasismul modern
 Rasismul regresiv: revine numai în situaţii de stres, limită
 Rasismul simbolic: aparent antirasist, acţionează antirasist
prin cmportamente subtile, neetichetabile ca rasiste
 Rasismul avesriv: atitudinea rasistă este disimulată
 Teoria ambivalenţă-amplificare: sentimentele pozitive sunt
amestecate cu cele negative (atitudinea depinde de
sistemul de referinţă)