Sunteți pe pagina 1din 73

Inventarul Clinic

Multiaxial Millon III


Millon Clinical Multiaxial Inventory
- III
Autori:
 CarrieMillon, PhD
 Roger Davis, PhD
 Seth Grossman, PsyD

 Înlimba română:
 Daniel David, PhD (coord.), Raluca Igna
 Unul dintre cele mai utilizate şi investigate
instrumente de evaluare clinică.
 Oferă informaţii referitoare la
psihopatologie în acord cu DSM IV.
 Dezvoltate de Theodore Millon.
Forme:
 Pentru adulţi: MCMI III;
 Interacţiunea tulburărilor de pe Axa I şi Axa II conform
sistemului DSM IV, caracteristici de personalitate
profunde şi pervazive care se află la baza
simptomelor manifeste;
 Pentru adolescenţi: Inventarul Clinic Millon
pentru Adolescenţi (MACI);
 Patternuri de personalitate, simptome clinice,
problematica specifică vârstei;
 Pentru preadolescenţi: Inventarul Clinic Millon
pentru Preadolescenţi (M-PACI);
 Stilurile de personalitatea emergente.
 Pot folosi pentru construirea unui plan de
tratament individualizat.
Inventarul
 Conţine 175 itemi.
 Este suficient de cuprinzător, dar şi de scurt:
aplicarea durează aproximativ 20-30 de minute.
 Legătura cu teoria:
 Scalele corespunzătoare Axei II: puse în
corespondenţă cu teoria, chiar şi cu cea
perfecţionată.
 Scalele corespunzătoare Axei I: operaţionalizările
corespunzătoare ale sindroamelor.
Structura
 Cuprinde 24 de scale clinice:
1. Caracteristicile de personalitate de mai
lungă durată ale persoanei (Axa II), (scalele
Schizotipal, Borderline, Paranoid: niveluri
mai mare de patologie a personalităţii)
2. Tulburările clinice pronunţate (Axa I)
(sindroame clinice relativ severe şi severe)
Face, astfel, posibilă analiza corelaţiilor, dar
şi a interacţiunilor din cadrul sistemului
de personalitate.
Modelul teoretic
 Este fundamentat pe principii
evoluţioniste, inventarul ajutând la
înţelegerea perturbărilor în adaptarea
ecologică.
 Adaptarea ecologică se referă la adaptare
ca specie, deci se adresează nu numai
existenţei individuale, ci vizează şi
modalităţile de raportare la urmaşi.
Concepte
 Existenţa: transformări întâmplătoare ale stărilor mai
puţin organizate în stări care sunt caracterizate de o mai
bună organizare (este o asemănare cu definiţia lui Freud
pentru pulsiunile vieţii).
 Adaptarea: procesele homeostatice care asigură
supravieţuirea în ecosistemele deschise.
 Replicarea: stilurile de reproducere prin care se
maximizează diversificarea şi sunt selectate atributele
ecologice utile.
 Abstractizarea: competenţele care favorizează
planificarea anticipatorie şi luarea raţională de decizii.
Existenţa
 Se referă la menţinerea integrităţii, în sensul contrar
condiţiei de decompensare entropică (la dezorganizare).
Este cuprinsă în scopul vieţii.
 Mecanismele evoluţioniste se referă la procesele de
intensificare şi conservarea vieţii:
 îndrumarea oamenilor spre îmbunătăţirea calităţii vieţii,
 îndrumarea oamenilor să se îndepărteze de acţiuni sau medii
care reduc calitatea vieţii sau care periclitează existenţa.
 La cel mai înalt nivel de abstractizare constituie
fenomenele de pe axa plăcere – durere:
 În funcţie de caracteristicile personale, o persoană se află
undeva între acestea, iar o alta poate avea deficite în ambele
privinţe (de exemplu schizoidul).
 Ţine de faza de dezvoltare senzorială – ataşare ce are ca scop
discriminarea semnalelor de plăcere şi durere
După existenţă, urmează
modalităţile de adaptare
 Dacă structura reuşeşte să-şi menţină
integritatea, ea are nevoie să realizeze
schimburi cu mediul pentru a se menţine. Aceste
schimburi se referă la modalităţile de adaptare:
 orientată pasiv (acomodare la propria nişă ecologică),
 orientată activ (intervenţie de modificare a mediului).
 La copil, corespunde fazei senzorial-autonome:
sau cucereşte activ mediul în care trăieşte sau
rămâne mai degrabă dependent de părinţi sau
de cei care-i înlocuiesc.
Strategiile replicative
 Care urmăresc să depăşească existenţa
individuală prin urmaşi:
 prin auto-răspândire (strategie r-): acţiuni
egocentrice, nepăsătoare, insensibile,
nechibzuite,
 prin îngrijirea altora (strategie K-): acţiuni de
îngrijire a altora.
 Corespunde stadiului pubertăţii când
persoana se orientează către sine şi către
ceilalţi.
 Unele persoane realizează un echilibru
între polarităţi, altele se deplasează către
o polaritate.
Validare prin raportare la criterii
externe
 cu rezultatele la:
 MCMI original,
 MMPI,
 prin raportare la criteriile diagnostice.
Validare prin raportare la criteriile
diagnostice
 Studiul I: 825 pacienţi normativi
diagnosticaţi pe Axele I şi II după una sau
două şedinţe de diagnostic (un singur
diagnostic pentru fiecare),
 Studiile 2 şi 3 după şase sau mai multe
interviuri diagnostice, cu posibilitatea de a
oferi trei diagnostice pentru fiecare axă.
 A fost analizată şi eficienţa diagnosticului.
Corelaţii cu:
 Beck Depression Inventory,
 General Behavior Inventory,
 Michigan Alcoholosm Screening Test
 Impact of Event Scale
 State-Trait Anxiety Inventory
 Symptom Checklist-90-Inventory
 MMPI-2
 Fidelitate test-retest: 87 de subiecţi testaţi
la interval de cinci până la 14 zile
Scale, nr. de itemi (1), consistența
internă (2), fidelitatea test-retest (3)
Patternurile clinice de personalitate 1 2 3
1 Schizoid 16 .81 .89
2A Evitant 16 .89 .89
2B Depresiv 15 .89 .93
3 Dependent 16 .85 .89
4 Histrionic 17 .81 .91
5 Narcisist 24 .67 .89
6A Antisocial 17 .77 .93
6B Sadic (agresiv) 20 .79 .88
7 Compulsiv 17 .66 .92
8A Negativist (pasiv - agresiv) 16 .83 .89
8B Masochist (ego – distonic) 15 .87 .91
Scale, nr. de itemi (1), consistența
internă (2), fidelitatea test-retest (3)
Patologie severă de personalitate 1 2 3
S Schizotipal 16 .85 .87
C Borderline 16 .85 .93
P Paronoid 17 .84 .85
Sindroame clinice moderate
A Anxietate 14 .86 .84
H Somatoform 12 .86 .96
N Bipolar: maniacal 13 .71 .93
D Distimie 14 .88 .91
B Dependenţa de alcool 15 .82 .92
T Dependenţa de droguri 14 .83 .91
R Tulburarea de stress post-traumatic 16 .89 .94
Scale, nr. de itemi (1), consistența
internă (2), fidelitatea test-retest (3)
Sindroame clinice severe 1 2 3
SS Tulburarea de gândire 17 .87 .92
CC Depresia majoră 17 .90 .95
PP Tulburarea delirantă 13 .79 .86
Indici de modificare
X Dezvăluire NA NA .94
Y Dezirablitate 21 .86 .92
Z Devalorizare 33 .95 .82
Grossman (2004)
 A dezvoltat faţete pentru scalele
inventarului care contribuie la o mai bună
conceptualizare clinică indiferent de teoria
la care aderă psihologul şi la construirea
planului psihoterapeutic (pornind de la
obiectivele terapeutice).
Administrare şi scorare
 Clientul să se simtă confortabil, să nu fie distras
sau obosit.
 Anxietatea exagerată, confuzia, sedativele sau
drogurile pot afecta capacitatea persoanei de a
răspunde la itemi.
 Trebuie încurajat să răspundă fără sprijin.
 După aplicare se verifică imediat foaia de
răspuns:
 dacă au existat itemi la care a răspuns cu ambele
variante,
 dacă au fost omişi prea mulţi,
 dacă există greşeli persoana este rugată le
corecteze.
Scorul BR
 Scor standardizat în care sunt transformate scorurile brute, proiectat
să fixeze punctele cut-off de prevalenţă a unui atribut particular din
populaţia psihiatrică.
 Definesc un continuum al pervaziunii şi severităţii unui atribut
psihologic
 Modul cel mai direct de a obţine ceea ce este în mod explicit, în
primul rând, de interes clinic.
 Scor brut:
 0 – BR 0
 Mediana – BR 60,
 Maxim –BR 115,
 Scale de personalitate:
 BR 75: prezenţa unei trăsături de personalitate
 BR 85 prezenţa unei tulburări de personalitate
Raportul interpretativ
1. Prima pagină: date de identificare, contextul testării, data administrării.
2. Rezumatul: contextul adecvat, limitările şi restricţiile utilizării testului, date
demografice, natura problemelor reclamate, durata prezentei tulburări,
posibila severitate a dificultăţilor pacientului, probabilele evaluări de
diagnostic, câteva trăsături majore de personalitate, metode posibile de
tratament.
3. Profilul scorurilor brute şi BR, indicaţia validităţii raportului, codul
sindromului.
4. Scale faţetă (opţionale).
5. Tendinţe de răspuns.
6. Axa II: Modelele de personalitate (trăsăturile de personalitate de bază),
7. Scalele faţetă Grossman de personalitate (opţional) – cele mai ridicate
scoruri de pe faţetele apaţinând trăsăturilor de mai sus.
8. Axa I: sindroame clinice moderate în ordinea semnificaţiei.
9. Răspunsuri specifice care ar putea avea semnificaţie şi asupra cărora se
revine ulterior.
10. Posibile diagnostice multiaxiale cu subsecţiuni ale Axelor I, II, IV.
11. Ghid de tratament.
Cod de personalitate
 Patternurile clinice de personalitate: enumerate codat
descendent în funcţie de magnitudinea lor cele:
 cu BR mai mare decât 85 sunt urmate de două **
 cu BR între 75 şi 84 de un singur *
 între 60 şi 74: +
 între 35 şi 59: “
 sub 35 închid setul cu primele bare oblice duble //
 - nicio scală nu a obţinut un scor într-o paletă anume.
 Scalele de patologie severă de personalitate.
 Scorurile egale sau care diferă doar cu un punct se
subliniază. Pentru cele trei secţiuni adiţionale sunt
trecute numai scorurile care depăşesc BR 74: urmate de
** cele peste BR 84 şi * cele între 75-84.
Cod de sindrom
 Scalele sindroamelor clinice
 Scalele sindroamelor clinice severe
Scala V indicele de validitate
2 sau mai mulţi itemi marcaţi ca adevăraţi:
protocol invalid.
 Scorul 1: validitate îndoielnică.
 Sensibil la răspunsurile neglijente,
confuze, la întâmplare.
Scala X indicele de dezvăluire
 Scorbrut mai mic decât 34 sau mai mare
decât 178: protocol invalid.
Scala Y: indicele de dezirabilitate
 BR mai mare de 75: tendinţa de a se
prezenta într-o lumină favorabilă.
 Cu cât e mai mare, cu atât e mai mare
posibilitatea ca persoana să fi ascuns
unele probleme psihologice sau
interpersonale.
Scala Z: Indicele de devalorizare
 De obicei scorul variază invers decât la scala
anterioară. Dacă ambele scoruri sunt mari avem
de-a face cu subiecţi foarte deschişi.
 BR > 75: tendinţă de autocritică şi auto-
devalorizare, prezentând mai multe probleme
decât pot fi în mod obiectiv identificate.
 Foarte mare: să se analizeze dacă semnifică “un
strigăt de ajutor” al unei persoane care
experimentează o tulburare emoţională.
Aplicabilitate
 Context judiciar (evaluarea manierei adecvate
de interogare, pedeapsa şi natura infracţiunii),
 Neuropsihologie: ajută la departajarea stilurilor
de personalitate de tulburările emoţionale,
 Abuzul de substanţe
 Tulburarea de stress post-traumatic,
 Mediul corecţional (inclusiv tendinţele la suicid în
vederea preîntâmpinării lor)
 Consilierea maritală
 Planificarea tratamentului şi psihoterapia.
Schizoid Scala 1
 Persoana este lipsită de dorinţă și
incapabilă să experimenteze plăcere sau
durere profundă.
 Tinde să fie apatică, indiferentă, distantă,
necomunicativă.
 Observator detaşat, cu emoţii şi nevoi de
afecţiune minime.
Evitant Scala 2
 Persoana primeşte puţine întăriri pozitive din
partea propriei persoane şi a celorlalţi.
 Prevăzătoare, se apără permanent, se
distanţează când anticipează anxios experienţe
de întărire dureroasă.
 Trăieşte frică şi neîncredere în ceilalţi, este
atentă ca impulsurile şi dorinţa sa de afecţiune
să ducă la repetarea durerii fizice sau morale.
 Se apără prin retragere activă.
Depresiv Scala 2B
 Persoană caracterizată de tristeţe marcantă,
pesimism, lipsa bucuriei, incapacitate de a
experimenta plăcere, întârziere motrică
aparentă.
 Stare de abandon, pierderea speranţei în
posibilitatea recuperării bucuriei, durerea este
permanentă în timp ce plăcerea nu mai este
posibilă.
 Există şi o anumită predispoziţie biologică la
unele persoane, dar şi mediul poate avea o
contribuţie considerabilă.
Dependent 3
 Persoana dependentă a învăţat să caute la alţii
îngrijire şi siguranţă şi să aştepte pasiv ca liderul
să-i asigure confort.
 Caută relaţii care să-i ofere afecţiune, siguranţă
şi ghidare.
 Lipsa de iniţiativă şi autonomie sunt consecinţa
supraprotecţiei parentale în copilărie.
 Acceptă orice formă de bunăvoinţă şi se supune
de bună voie dorinţelor celorlalţi.
Histrionic 4
Persoana caută atenţia celorlalţi.
 Ea manipulează uşor şi întreprinzător
evenimentele pentru ca să maximizeze atenţia şi
beneficiile şi să evite indiferenţa şi
dezaprobarea.
 Caută avid, dar nu la întâmplare, atenţie şi
afecţiune.
 Are un comportament social inteligent şi deseori
viclean ce creează impresia încrederii în sine
pentru a ascunde frica de autonomie reală.
Narcisist 5
 Persoana narcisistă este interesată de sine în sens
egocentric, obţinând plăcere fundamentală din
focalizarea pasivă asupra sieşi.
 Supra-evaluează propria valoare. Siguranţa şi
supraestimarea pot avea baze false, nefiind susţinute de
realizări mature. Îi exploatează pe ceilalţi pentru propriul
beneficiu fără să fie conştientă de aceasta.
 Omagiile din partea celorlalţi sunt binevenite şi
încurajate, deşi nu au neapărată nevoie de ele.
 Încrederea sa trufaşă că lucrurile vor merge bine nu este
un stimul să se angajeze în concesiile reciproce ale vieţii
sociale.
Antisocial 6A
 Persoana orientată antisocial contracarează
aşteptările de durere şi devastare pe care i le-ar
putea provoca ceilalţi angajându-se în
comportamente false sau ilegale menite să
exploateze mediul pentru propriul avantaj.
 Sceptică în ce priveşte motivele celorlalţi, îşi
clădeşte dorinţa de autonomie şi de răzbunare
ca răspuns la nedreptăţile din trecut.
Sadic (Agresiv) 6 B
 Persoana sadică este agresivă, ostilă, gata de
luptă întotdeauna, aparent indiferentă sau
încântată în faţa consecinţelor acţiunilor sale
brutale sau abuzive.
 Îşi poate ascunde tendinţele cele mai
răutăcioase şi orientate spre putere în spatele
unor roluri sau acţiuni aprobate social, dar se
demască prin acţiunile sale dominatoare,
antagoniste şi adesea persecutorii.
Compulsiv 7
 În trecut, persoana a fost intimidată şi obligată
să accepte părerile celorlalţi.
 Conflictul actual dintre ostilitatea faţă de ceilalţi
şi teama de dezaprobarea celorlalţi dă naştere
unui comportament prudent, controlat. Rezolvă
conflictul reprimând sentimentele şi stabilindu-şi
standarde foarte ridicate faţă de sine şi faţă de
alţii.
 Autocontrolul urmăreşte tocmai emoţiile
opoziţioniste puternice devenind conformistă
social în aparenţă, dar mocnind de furie şi de
opoziţionism.
Negativist (pasiv-agresiv) 8 A
 Persoana trăieşte lupta de a obţine
recompensele oferite de alţii şi cele pe care le
doreşte ea.
 Această luptă rezultă în incapacitatea de a
rezolva conflicte care, de această dată sunt mai
uşor de conştientizat, fiind intruzive în viaţa de zi
cu zi.
 Trăieşte certuri şi decepţii interminabile, oscilând
între respect şi sfidare; supunere şi opoziţionism
agresiv; furie sau încăpăţânare explozivă
îmbinate cu perioade de culpabilitate şi ruşine.
Masochist (8 B)
 Persoana masochistă se comportă slugarnic şi se auto-
sacrifică, le îngăduie şi chiar îi încurajează pe ceilalţi să
o exploateze sau să profite de pe urma sa.
 Se concentrează pe trăsăturile proprii cele mai
neplăcute, astfel că afirmă că merită să îi fie ruşine sau
să fie umilită.
 Combină durerea şi suferinţa, amintindu-şi nenorocirile
trecute şi creându-şi aşteptări de acelaşi tip chiar în
circumstanţe actuale favorabile.
 Modestă, se plasează în umbră, accentuându-şi
deficitele sau în circumstanţe nefavorabile.
Schizotipal (S)
 Persoana schizotipală este izolată social: ea
limitează la minimum ataşamentul şi obligaţiile
faţă de alte persoane.
 Gândeşte tangenţial, pare egocentrică şi
predispusă la ruminaţie.
 Excentrică în comportament sunt văzute ca
ciudate.
 Activă sau pasivă, manifestă fie îngrijorare şi
hipersensibilitate, fie aplatizare emoţională şi
lipsa emoţiilor.
Borderline (C)
 Persoana a dezvoltat anterior alte tulburări mai
uşoare.
 Prezintă defecte structurale, cu dispoziţii
endogene intense cu perioade recurente de
deprimare şi apatie, alternate cu furie, anxietate
sau euforie – instabilitatea emoţională.
 Are gânduri recurente de auto-mutilare sau
suicid, menţine cu greu un sens clar al identităţii,
manifestă ambivalenţă cognitiv-afectivă cu trăiri
contradictorii de furie, dragoste şi vinovăţie faţă
de alte persoane.
Paranoid P
 Persoana paranoidă este suspicioasă,
permanent vigilentă în raport cu ceilalţi,
defensivă şi tăioasă.
 Manifestă iritabilitate şi furie pe care le
descarcă asupra altor persoane.
 Îi e frică să-şi piardă independenţa şi de
aceea este foarte rezistentă la controlul
din afară.
Exprimarea tulburărilor de
personalitate de-a lungul
domeniilor funcţionale şi
structurale ale personalităţii
Domeniile de personalitate
structurale şi funcţionale
Domenii funcţionale Domenii structurale
Nivelul comportamental
Manifestări expresive
Comportament interpersonal
Nivel fenomenologic
Stilul cognitiv
Imaginea de sine
Reprezentări de obiecte
Nivelul intrapsihic
Mecanisemele de reglare
Organizarea morfologică
Nivelul biofizic
Dispoziţia / temperamentul
Schizoid
 Procese funcţionale:
 Manifestări expresive: indiferent
 Comportament interpersonal: neimplicat
 Stil cognitiv: sărăcăcios
 Mecanisme de reglare: intelectualizare
 Atribute structurale:
 Imaginea de sine: satisfăcut
 Reprezentarea de obiecte: insuficiente
 Organizarea morfologică: nediferenţiată
 Temperament / Dispoziţie: apatic.
Evitant
 Procese funcţionale:
 Manifestări expresive: iritabil
 Comportament interpersonal: evitativ
 Stil cognitiv: inatent
 Mecanisme de reglare: fantasmare
 Atribute structurale:
 Imaginea de sine: înstrăinat
 Reprezentarea de obiecte: contrarietate
 Organizarea morfologică: fragilă
 Temperament / Dispoziţie: îndurerat
Depresiv
 Procese funcţionale:
 Manifestări expresive: nefericit
 Comportament interpersonal: lipsit de apărare
 Stil cognitiv: pesimist
 Mecanisme de reglare: ascetism
 Atribute structurale:
 Imaginea de sine: lipsit de valoare
 Reprezentarea de obiecte: abandonare
 Organizarea morfologică: epuizată
 Temperament / Dispoziţie: melancolic
Dependent
 Procese funcţionale:
 Manifestări expresive: incompetent
 Comportament interpersonal: submisiv
 Stil cognitiv: naiv
 Mecanisme de reglare: interiorizare
 Atribute structurale:
 Imaginea de sine: nepotrivit
 Reprezentarea de obiecte: imature
 Organizarea morfologică: nedezvoltată
 Temperament / Dispoziţie: paşnic
Histrionic
 Procese funcţionale:
 Manifestări expresive: dramatic
 Comportament interpersonal: căutător de atenţie
 Stil cognitiv: nestatornic
 Mecanisme de reglare: disociere
 Atribute structurale:
 Imaginea de sine: sociabil
 Reprezentarea de obiecte: superficiale
 Organizarea morfologică: separată
 Temperament / Dispoziţie: nestatornic
Narcisist
 Procese funcţionale:
 Manifestări expresive: Arogant
 Comportament interpersonal: Explorator
 Stil cognitiv: Expansiv
 Mecanisme de reglare: raţionalizare
 Atribute structurale:
 Imaginea de sine: admirabil
 Reprezentarea de obiecte:construite
 Organizarea morfologică: ilogică
 Temperament / Dispoziţie: indiferent.
Antisocial
 Procese funcţionale:
 Manifestări expresive: impulsiv
 Comportament interpersonal: iresponsabil
 Stil cognitiv: deviant
 Mecanisme de reglare: exprimare gestuală şi verbală
 Atribute structurale:
 Imaginea de sine: se autoguvernează
 Reprezentarea de obiecte: devalorizate
 Organizarea morfologică: indisciplinată
 Temperament / Dispoziţie: insensibil
Sadic
 Procese funcţionale:
 Manifestări expresive: precipitat
 Comportament interpersonal: dur
 Stil cognitiv: dogmatic
 Mecanisme de reglare: izolare
 Atribute structurale:
 Imaginea de sine: dornic de luptă
 Reprezentarea de obiecte: pernicioase
 Organizarea morfologică: eruptivă
 Temperament / Dispoziţie: ostil
Compulsiv
 Procese funcţionale:
 Manifestări expresive: disciplinat
 Comportament interpersonal: respectuos
 Stil cognitiv: rigid
 Mecanisme de reglare: formarea reacţiei
 Atribute structurale:
 Imaginea de sine: conştiincios
 Reprezentarea de obiecte: ascunse
 Organizarea morfologică: compartimentată
 Temperament / Dispoziţie: solemn
Negativist
 Procese funcţionale:
 Manifestări expresive: plin de resentimente
 Comportament interpersonal: încăpăţânat
 Stil cognitiv: sceptic
 Mecanisme de reglare: transfer
 Atribute structurale:
 Imaginea de sine: nemulţumit
 Reprezentarea de obiecte: fluctuante
 Organizarea morfologică: divergentă
 Temperament / Dispoziţie: iritabil
Masochist
 Procese funcţionale:
 Manifestări expresive: cumpătat
 Comportament interpersonal: respectuos
 Stil cognitiv: modest
 Mecanisme de reglare: exagerare
 Atribute structurale:
 Imaginea de sine: nemeritat
 Reprezentarea de obiecte: compromise
 Organizarea morfologică: inversată
 Temperament / Dispoziţie: disforic
Schizotipal
 Procese funcţionale:
 Manifestări expresive: excentric
 Comportament interpersonal: rezervat
 Stil cognitiv: autist
 Mecanisme de reglare: distrugere
 Atribute structurale:
 Imaginea de sine: înstrăinat
 Reprezentarea de obiecte: haotice
 Organizarea morfologică: fragmentată
 Temperament / Dispoziţie: distrat sau insensibil
Borderline
 Procese funcţionale:
 Manifestări expresive: spasmodic
 Comportament interpersonal: paradoxal
 Stil cognitiv: capricios
 Mecanisme de reglare: regresie
 Atribute structurale:
 Imaginea de sine: nesigur
 Reprezentarea de obiecte: disonante
 Organizarea morfologică: divizată
 Temperament / Dispoziţie: labil
Paranoid
 Procese funcţionale:
 Manifestări expresive: defensiv
 Comportament interpersonal: impertinent
 Stil cognitiv: suspicios
 Mecanisme de reglare: proiecţie
 Atribute structurale:
 Imaginea de sine: intangibil
 Reprezentarea de obiecte: constante
 Organizarea morfologică: inflexibilă
 Temperament / Dispoziţie: irascibil.
Sindroame clinice
moderate
Anxietate (A)
 Analiza răspunsului la itemi permite distincţia
între fobia simplă sau socială.
 Persoana prezintă o tensiune generalizată,
incapacitate de a se relaxa, mişcări nervoase,
uşor de speriat şi reacţionează repede.
 Disconfort somatic: mâini reci şi umede, graţă.
 Este îngrijorată, neliniştită că probleme sunt
inevitabile, îndreaptă o atenţie sporită către
mediu, cuplată cu nervozitate şi sensibilitate.
Somatoform
 Persoana traversează perioade repetate
de oboseală şi slăbiciune, este preocupată
de boli şi dureri nespecifice, acute în
diferite regiuni ale corpului fără legătură cu
ceva anume.
 Bolile sunt exagerate în ciuda asigurărilor
de la medic, durerea servind pentru a
atrage atenţia celorlalţi.
Bipolar: maniacal (N)
 Persoana traversează perioade superficiale de
bună dispoziţie, stimă de sine crescută, supra-
activare, distragere a atenţiei nervoase,
dificultăţi de exprimare, impulsivitate şi
iritabilitate.
 Alte însuşiri: entuziasm neselectiv, planificare
exagerată a scopurilor nerealiste, intruzivitate,
dominanţă şi cerinţe absolutiste în relaţiile cu
ceilalţi,nevoie redusă de somn, fugă de idei,
schimbări instabile şi rapide de dispoziţie.
 Scoruri foarte ridicate pot semnifica simptome
psihotice.
Distimie (D)
 Persoana, deşi este implicată în viaţa de zi cu zi,
a avut pe parcursul câtorva ani trăiri de
descurajare sau vină, stimă de sine scăzută,
gânduri de inutilitate şi auto-depreciative; a fost
lipsită de iniţiativă, apatică la nivel
comportamental.
 Se poate să fi experimentat ideaţie suicidară,
variaţii considerabile ale apetitului.
 Cu excepţia situaţiei în care a fost crescut şi
scorul la scala de depresie majoră, nu apar
trăsături psihotice.
Dependenţa de alcool B
 Persoană cu istorie de consum de alcool,
încercări de a depăşi problema cu succes
minim ce s-au soldat cu o stare de
disconfort în familie şi la lucru.
Dependenţa de droguri T
 Persoană cu istorie repetată sau recentă
de abuz de droguri, dificultate de stăpânire
a impulsurilor sau să se menţină în limitele
socialului, incapacitate de a face faţă
consecinţelor acestuia.
 Scala conţine mulţi itemi subtili şi indirecţi.
Tulburarea de stres post-traumatic
R
 Persoane care au trăit un eveniment ce a
implicat o ameninţare la adresa vieţii lor ce le-a
determinat frică şi neputinţă foarte intense.
 Au amintiri dureroase sau coşmaruri ce
reactivează aceste trăiri.
 Simptomele de arousal (răspuns de spaimă
exagerat, hipervigilenţă) persistă şi sunt făcute
eforturi de a evita circumstanţele asociate cu
trauma.
Sindroame clinice severe
Tulburarea de gândire (SS)
 Persoanele cu scoruri înalte sunt în general considerate
ca “schizofrene” sau “schizofreniforme” sau ca având o
“psihoză reactivă de scurtă durată”.
 Pot manifesta periodic comportamente incompatibile,
dezorganizate sau regresive, însoţite de confuzie şi
dezorientare, cu emoţii inadecvate ocazional, halucinaţii
difuze şi iluzii dezorganizate.
 Gândire fragmentată sau bizară.
 Sentimente limitate sau trăirea pervazivă că sunt izolaţi
şi neînţeleşi de către ceilalţi.
 Comportament solitar şi rezervat.
Depresia majoră CC
 Persoană incapabilă să funcţioneze într-un mediu
normal, foarte deprimată, cu temeri referitoare la
viitor, ideaţie suicidară şi sentiment de renunţare
deznădăjduită.
 La unii, retard motor pronunţat, la alţii agitaţie
necăjindu-se şi compătimindu-se pentru starea în
care se află.
 Probleme somatice, poftă de mâncare considerabil
scăzută, oboseală, creşterea sau scăderea în
greutate, insomnie şi trezire prea matinală.
 Probleme de concentrare, trăiri de inutilitate sau
vină, teamă şi deprimare.
Tulburare delirantă
 Persoana este considerată a fi profund
paranoică şi poate deveni periodic
beligerantă, exprimându-şi iluziile
iraţionale care sunt totuşi conectate între
ele şi care sunt de o natură care emană
gelozie, persecuţie sau măreţie.
 În funcţie de celelalte scale pot exista
semne clar conturate de gândire şi idei de
referinţă tulburate.

S-ar putea să vă placă și