Centrul de Ecologie, Taxonomie si Conservarea Naturii

- studii ecologice in habitate de stâncărie, paduri

- studii de biodiversitate in habitate de stancarie, paduri,
saraturi
- cercetare taxonomica: identificarea speciilor de plante
superioare, de interes naţional şi comunitar şi a stării de
conservare a acestora
- monitorizarea speciilor de plante comunitare

Studiul populational al unor specii endemice, periclitate

din Carpatii Romanesti

- specii endemice in Romania din genul Draba:

ecologie: dinamica sezonala, structura populatiei,
marimea populatiilor; morfologie, distributie,
fitocenologie, conservare.
• PhD – Heidelberg – diversitatea specifica si genetica in genul
Draba
• Post doc – Florida (2012)- filogenia si filogeografia genului
Draba

• evolutia si speciatia in cadrul genului Draba

• PhD – coordonator Marcus Koch- Istoria evolutiei genului
Draba
• Curator la Gradina Botanica Missouri
• Profesor, Universitatea din Missouri-St. Louis

• Sistematica si filogenia familiei Brassicaceae, Brassicaceele din

Himalaya, Asia Centrala, America, Oceania, evolutia genului
Arabidopsis si a genurilor apropiate
• Director al Gradinii Botanice si al Herbarului din Heidelberg
(HEIL)
• Decanul Facultatii de Stiinte Biologice
• Director Systematics and Biodiversity University of Heidelberg

• Biologia evolutiva a plantelor, genetica populatiilor, sistematica,

taxonomie, biodiversitate, ecologie evolutiva la specii din familia
Brassicaceae
 Genul Draba
Etimologie:

- drabe (gr.) = piscator, usturator, iute

- prima mentiune: Dioscorides, De Materia Medica
- whitlow-grass - Draba verna
- Ro: flamanzica, drobita

- face parte din Familia Brassicaceae

- cel mai mare gen (370 specii)
- Ro: 11 specii (4 endemice)

- distributie: zone arctice, subarctice,

alpine, montane

Draba fladnizensis (Muntii Bucegi)

 Caractere folosite in determinare:
Draba haynaldii (Muntii Bucegi)
- culoarea petalelor
- prezenta/absenta si forma perilor pe tulpina, frunze, fruct
- lungimea stilului
- lungime/latime frunze
- aspectul semintelor, polenului

Draba dorneri (Muntii Retezat)

 Scopul

CE? Sa realizeze o clasificare a genului Draba folosind specii cat mai diverse
atat geografic cat si morfologic.

CUM? Reconstructia filogeniei pe baza polimorfismului secventelor a 2

regiuni: • ITS (Internal Transcribed Spacer) din ADN nuclear ribozomal
• Intronul trnL si spacer trnL-F din ADN cloroplastic

1. sa testeze monofilia genului Draba sugerata de Koch & Al-Shehbaz

2. sa produca o ipoteza asupra relatiilor evolutive dintre speciile genului Draba
3. sa testeze monofilia propusa de Schulz si Tolmachev
4. explorarea relatiilor filogenetice dintre Draba si si o serie genuri apropiate
(Abdra, Athysanus, Drabopsis, Erophila, Graellsia, Schivereckia, Tonostima)
• Draba - subiectul a numeroase studii din domeniul sistematicii:

- speciatia poliploida
- sistemul reproductiv
- filogenie moleculara
- taxonomie

• Hibridizare

• Poliploidizare Necesitatea
realizarii
• Apomixie
studiului
• Istoric complex al nomenclaturii

• Nu au fost realizare studii de filogenie

moleculara la nivel global
Materiale si metode

- 15 Herbare
- din Herbar BM (Natural History
Museum, Londra): material din Romania:
Colectarea Draba lasiocarpa (regiunea Oltenia -
materialului Cheile Sohodolului, 1969, det M. Paun)

Populatii naturale (regiuni

circum-arctice, Slovacia)

- secvente ITS (Herbar NMC, UT)

Total 384 secvente: 164 de la specii ale genului Draba

Specii din genuri apropiate
13 outgroup
 - a fost colectat material de la specii din 16 sectii propuse de Schulz si 26 sectii
propuse de Tolmachev

Markeri moleculari
• ITS din ADN nuclear ribozomal: ITS1, 5,8S, ITS2
• trnL-F din ADN cloroplastic: Intronul trnL si spacerul trnL-F

1. 2.
Extractia ADN (50-75 mg frunze) Analize filogenetice:
CTAB
Parsimony
Amplificare
GoTaq Bayesian:
- pentru ITS si trnL-F – 20 milioane
Secventiere generari, 40 h

- pentru analiza combinata: 400

Selectia secventelor milioane generari, 976 h

- arborii filogenetici au fost inradacinati cu Pseudoturritis turrita

Rezultate
 Draba longisiliqua

Grupul I: Europa, Caucaz, Turcia, Iran, Asia

- flori galbene, n=8
 Draba cryptantha

Grupul II: Anzii Cordilieri din America de Nord, America de Sud

- specii poliploide, aneuploide
Grupul III: Asia Centrala, specii arctice, beringian
-bogat in specii poliploide >10x, majoritatea au flori albe
Discutii
Jordon-Thaden I. (2010) vs. taxonomie
clasica
Clasificarile lui Schulz (1927, 1936) si
Tolmachev (1939) sunt artificiale.
Schulz (1927, 1936) – speciile din
clasificare au fost distribuite in toate cele 3
grupuri
Majoritatea speciilor analizate din clasifacea
lui Tolmachev au fost incadrate in Grupul III
Jordon-Thaden I. vs. analize moleculare
anterioare
Muligan (1976) imparte genul in 3 grupe pe
baza culorii petalelor si a numarului de
cromozomi.
Koch and Al-Shehbaz (2002) – culoarea
galbena a petalelor este caracter plesio-
-morfic. Draba nemorosa – separare
timpurie
Widmer and Baltisberger, 1999a, 1999b;
Brochmann et al., 1992b, 2003 – originea
hibrida a numeroase specii de Draba

Originea geografica – regiunea cuprinsa intre Muntii Caucaz si Asia Centrala

Evolutia caracterelor
Caractere ancestrale: plante anuale, culoarea alba a petalelor, prezenta frunzelor
tulpinale
Caractere derivate: plante perene, reducerea numarului de seminte/fruct, aparitia
perilor ramificati, absenta perilor simpli, aparitia florilor mov,
grad mare de ploidie, dezvoltarea unor stile foarte lungi.
Concluzii

- excluderea speciei Draba hystrix

- Draba muralis formeaza un gen monotipic (Drabella)

- Abdra si Tonostima (mai apropiate de Heterodraba si Athysanus) sa formeze

genuri separate

- Erophyla/Draba verna si Graellsia/Draba hederifolia – pozitie inca nesigura

- Drabopsis nuda, Schivereckia podolica, S. doerfleri, Arabis rimarum (sinonim

cu D. aucheri) sa fie incluse in Draba

- genul Draba este constituit din 3 mari grupuri, corelate geografic; majoritatea
sunt perene, specii alpine/arctice.
Va multumesc!!!