Sunteți pe pagina 1din 12

UNIVERSITATEA

DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE LITERE

LUCRARE METODICO-ȘTIINȚIFICĂ PENTRU ACORDAREA GRADULUI DIDACTIC I

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
LECT.UNIV.DR.: VALENTINA RĂDULESCU

Candidat : prof.andrei (semenescu) jeanina- marinela


Școala gimnazialĂ nr.1 motru
1
ABORDAREA INTERCULTURALULUI ÎN
LITERATURĂ
APLICAȚII DIDACTICE PE “DOMNUL
IBRAHIM ȘI FLORILE CORANULUI” DE
ERIC-EMMANUEL-SCHMITT

2
PLANUL LUCRĂRII
Cap.1 Importanța studierii textului literar la
ora de limba franceză

Cap.2 Eric-Emmanuel Schmitt-un filozof care


povestește istorii

Cap.3 Rezultatele studiului și aplicații


3
didactice
pe “Domnul Ibrahim si florile Coranului”
CAPITOLUL I
IMPORTANȚA STUDIERII TEXTULUI LITERAR
LA ORA DE FRANCEZĂ

1.1.TEXTELE LITERARE LA ORA DE FRANCEZĂ


1.2.INTRODUCERE IN ABORDAREA
INTERCULTURALĂ
1.3.CULTURĂ SI ABORDARE INTERCULTURALĂ
1.4.ABORDAREA INTERCULTURALĂ:APROFUNDARE
1.5.TEXTELE LITERARE, UN SPAȚIU PRIVILEGIAT
PENTRU O PERSPECTIVĂ INTERCULTURALĂ

4
DE CE SE PREDĂ LITERATURA LA ORA DE LIMBA
FRANCEZĂ?

-FAVORIZEZĂ CONTACTUL CULTURILOR ȘI DESCHIDEREA


ELEVILOR CĂTRE ASPECTE ESENȚIALE ALE CIVILIZAȚIEI
FRANCOFONE;
-APROFUNDEAZĂ FORMAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ
GENERALĂ;
-AVÂND UN VERITABIL CARACTER DE AUTENTICITATE, ÎȘI
GĂSEȘTE PE DEPLIN LOCUL LA ORA DE LIMBA FRANCEZĂ,
PREZINTĂ O SURSĂ DE PLĂCERE, INCITĂ LA DIALOG,
GENEREAZĂ SARCINI ȘI PROVOACĂ REACȚII
-PERMITE O MAI BUNĂ ORIENTARE ÎNTR-O LIMBĂ ȘI O CULTURĂ
5
STRĂINE;
TEXTUL LITERAR ȘI INTERCULTURALITATEA

textele literare constituie un spaȚiu privilegiat


Pentru o dezvolatre interculturalĂ;
textul literar este, Înainte de toate, locul de
ÎntÂlnire interuman Și intercultural;
din moment ce textele literare prezintĂ o viziune
multiplĂ asupra lumii Și pot fi vĂzute ca puncte de
ÎntÂlnire, ele par a fi una din cĂile de comunicare
interculturalĂ ,dintre cele mai bogate,Între subiecȚii
purtĂtori ai diferitelor culturi.
fiecare text literar este purtĂtor al unor elemente
care permit dezvĂluirea unei pĂrȚi,ÎncĂ necunoscute,
ale celuilalt.
6 abordarea interculturalĂ a textului literar
favorizeazĂ descoperirea reciprocĂ a culturilor,
stimuleazĂ confrutarea Între universuri culturale
divergente
CAPITOLUL II

Eric –Emmanuel Schmitt-un filozof


care povesteȘte istorii

SUBCAPITOLE

2.1. Aspecte biografice


2.2. Domnul IbraHim Și florile Coranului
2.3. Rezumatul CĂrȚii
2.4. CÂteva elemente cheie pentru ÎnȚelegerea
textului
2.5. Destinul Domnului Ibrahim
7 2.6. Diferitele interpretĂri ale romanului
2.7. Sufismul În Domnul Ibrahim Și florile Coranului
ERIC-EMMANUEL SCHMITT

 scriitor franco-belgian,NĂscut pe 28 martie 1960


1986 obȚine titlul de doctor În filozofie
DebuteazĂ În anul 1991 cu o piesĂ de teatru, Noaptea la Valognes, iar În
1994 Îi apAre primul roman Secta egoiȘtilor
Domnul Ibrahim Și florile Coranului,2 001, este , de fapt, o biografie a
prietenului sĂu Bruno Abraham-Kremer
Personajul principal, moise, un puȘti singuratic, pĂrĂsit de mamĂ,
locuieȘte cu un tatĂ neurastenic Și observĂ lumea cea mare Și ciudaTĂ de
la ÎnĂlȚimea celor 11 ani ai SĂi.
DomNul ibrahim, bĂcanul musulman care pare sĂ cunoascĂ secretul
fericirii,Șade de dimineaȚa pÂnĂ seara pe taburetul din prĂvĂlie Și
contemplĂ aceeaȘI lume cu detaȘarea senectuȚii
Într-obunĂ zi ,privirile celor doi se ÎntÂlnesc Și astfel moise ajunge
ÎnvĂȚĂcelul bĂcanului arab care-I desluȘeȘte tainele iubirii de oameni
DupĂce tatĂl bĂiatului dispare fĂrĂ urmĂ, bĂtranul Îl adoptĂ pe micul
orfan Și ÎmpreunĂ traverseazĂ Europa spre cornul de aur,tĂram
vegheat de legile sfiNte ale coranului
8
CĂlĂtoria spre lumea nebĂnuitĂ Și stranie din inima orieNtului cu moschei
e o parabolĂ a vieȚii Și a morȚii, care surprinde Și ÎndeamnĂ la meditaȚie.
CAPITOLUL III
REZULTATELE CERCETĂRII ȘI APLICAȚII
DIDACTICE

Subcapitole
3.1. Analiza criticĂ a manualelor Școlare pentru
clasele de gimnaziu.manualele ediȚia cavalIotti
3.2. Principii esenȚiale ale analizei textului
3.3. schema narativĂ a romaNului domnul ibrahim Și
florile coranului
3.4. sugestii didactice pentru a ÎnȚelege mai bine
romanul propus
9
ANALIZA CRITICA A MANUALELOR SCOLARE

Corpusul pe care se sprijinĂ cercetarea e format din


manualele de limba francezaĂ pentru gimnaziu, limba 2 de
studiu
Se observĂ o lipsa a textelor literare În favoarea unor texte
diverse,cu aceleaȘi pesonaje ÎncepÂnd cu anul 1 de studiu pÂnĂ
În anul 4 de studiu
În manualele de clasa a va Și a vi a se observĂ cĂ din cele 128
pagini structurate În 10 unitĂȚi didactice,nu existĂ niciun text
literar propus de autori
În manualul de clasa a VII a autorii propun un fragmnet diN
cartea lui jaCques prevert intitulatĂ Histoires unde se
dezbate problema existenȚei unui draomader.alȚi autori
prezenȚI: jules verne, paul fournel
manualul de clasa a viii a se prezintĂ ca un instrument
didactic interesant.apreciem introducerea informaȚiilor
teorectice asupra structurii diferitelor texte literare, a
10 elementelor de civilizaȚie destul de variate, dar extrase din
reviste, ziare, etc.
SUGESTII METODOLOGICE

Cercetarea s-a bazat pe experienta de la clasa

Am elaborat strategii pedagogice pentru a-I ajuta pe elevi


sĂ acceadĂ la ÎnȚelegerea diverselor acte de comunicare;

Aplicatiile didactice au fost adaptate la nivelul elevilor,


astfel ÎncÂt sĂ ii ajute sĂ acumuleze lexic, sĂ se exprime mai
bine Și sĂ aprecieze valoarea literarĂ a unei cĂrȚI

A fost recomandat dicȚionarul ca unealtĂ eficientĂ În


ÎnvĂȚarea limbii franceze
11
Textul narativ-suport pentru abordarea gramaticii;

Citirea, reconstituirea, ÎmbogaȚirea unui text narativ


CONCLUZII

În predrea-ÎnvĂȚarea unei limbi strĂine, clasa este


prin excelenȚĂ locul unde cultura elevului intrĂ În
contact cu cea a profesorului, a celorlaLȚi elevi,Și
mai ales cu ,cultura limbii studiate
profesorul este cel care trebuie sĂ stĂpÂneascĂ
arta de a alege textele literare, care trebuie
adaptate DUPĂ mai multE criterii: vÂrsta elevilor,
obiectivele orei, nivelul de studiu
DatoritĂ textelor literare putem exploata la maxim
limba
Textul literar este un model de limbĂ
trebuie ca elevii sĂ devinĂ conȘtienȚi cĂ În spatele
obiectului de hÂrtie care este cartea, se aflĂ o
persoanĂ ca Și ei
12 UtilizÂnd tehnici moderne de predare, profesorul
poate pune În evidenȚĂ creativitatea elevilor,
capacitatea lor de comunicare.el poate propune
activitĂȚi pe grupe sau individuale care suscitĂ
interesul elevilor Și care permit exploatarea
detaliilor Și creȘterea competitivitĂȚii.