Sunteți pe pagina 1din 16

MEDIUL

PADURII
E C U AT O R I A L E
C L A S A A X I - A D

N I S TO R E L E N A DA N I E L A
S TAT E A L E X A N D R U M I H A I L
MARINESCU IOAN SEBASTIAN
LOCALIZARE

• Pădurile ecuatoriale se întâlnesc în regiunea ecuatorială, de o parte și de alta a


Ecuatorului (în medie până la 5° latitudine nordică și sudică) precum bazinul
fluviului Congo, Câmpia Amazonului, Nordul Australiei, și insulele Filipine.
• Acesteia ii sunt specifice numarul mare de speci si genuri cu ritm rapid de
crestere, distributia etajata a componentelor( arbori foarte inalti ca ajung pana la
50 m cu dispozitie discontinua sub care se afla arbori cu inaltime de 25-30 m care
au o dezvoltare larga, arbori sub 10 m inaltime si arbusti, iar la baza un strat de
muschii, ciuperci, un numar ridicat de liane, alge, muschi, ferige,orhidee.)
• în funcție de altitudine:
– până la 3000m: temperatură de 10°C, vegetația DIFERENTIERI
REGIONALE
este abundentă, scade numărul de specii și
înălțimea copacilor, precipitații puține;
– peste 3500m: trecerea treptată de la pajiști cu tufe
înalte la pajiști cu ierburi scunde;
– la 5000m: temperatură de 0°C, ghețari și zăpadă
(ex.: în M-ții Kenya și Kilimanjaro).
• în funcție de orientarea versanților:
– cu orientări diferite în raport cu direcția
dominantă a maselor de aer și a gurilor de vărsare
a fluviilor (Amazon, Congo, Niger), apar modificări
locale de mediu și de peisaje;
– orientate în direcția maselor de aer, mai multă
umiditate, păduri cu vegetație bogată.
• în funcție de gradul de implicare a omului:
– pădurea ecuatorială este înlocuită de un mediu
antropizat de culturi (orez, manioc, arbori de
cacao, bananieri) în Asia de SE;
PLANTATIE DE BANANIERI
PADURI
ECUATORIALE
Specific in Africa: - bazinul Fluviului Congo
- litoralul Golfului Guineei
- Estul Madagascar

in America de Sud : - bazinul Amazonului


- Podișul Guyanelor;
- N Podișului Brazilian

Asia și Oceania: - Indonezia;


- Filipine;
- Malaysia.
CARACTERISTICI CLIMATICE

• un singur anotimp, vara


• temperatura medie anuală între 25 și 28°C
• umiditate ridicată, peste 85%
• precipitații abundente, între 1000 și 3000
mm/an, cu regim aproape diurn
• bat calmele ecuatoriale
CARACTERISTICILE SOLULUI

– sol nefertil, sărac în substanțe organice,


bogat în oxizi de fier și aluminiu
– procesul de alterare chimică favorizat de
căldură și umezeală
– umiditate ridicată, peste 85%
– în urma procesului de alterare se dezvoltă
scoarțe de alterare groase, stânci și
coloane convexe (căpățâni de zahăr)
– predomina solurile rosii
CLASIFICAREA
SOLURILOR

SOLURI ROSII
SOLURI DE LUT
SOLURI PODZOLICE
SOLURI ALUVIONALE
CARACTERISTICILE VEGETATIEI SI
RETEAUA HIDROGRAFICA
• vegetația este luxuriantă
• pădurea are o distribuție etajată a elementelor
vegetale, arbori și arbuști cu valoare economică:
arborele de cauciuc, arborele de cafea, arborele
de cacao, palmierul de vin, de ulei, acaju, abanosul,
palisandrul, mango, arborele de scorțișoară,
bambusul
• râuri cu debit bogat pe care se pot dezvolta
praguri și cascade
• debitul poate scădea când râurile traversează mai
multe tipuri de climat (debit scăzut în anotimpul
secetos).
VEGETATIA
V E G E TAT I A L U X U R I A N TA E TA J A R E A V E G E TAT I E I
FLORA
• Flora in padurile ecuatoriale este dominata
de angiosperme sau plantele cu flori.
Majoritatea speciilor sunt lemnoase. Intr-un
hectar de padure ecuatoriala matura se
gasesc de la 80 la 200 specii lemnoase. Multe
specii ating maturitatea in 30 sau mai multi
ani.
• Unii copaci pot avea o inaltime de peste 50
m. Acesti sunt niste copaci magnifici cum ar
fi copacul de bumbac Kapok, ale carui crengi
pot avea 30-40 m. Principalul baldachin
umple spatiile dintre copacii din primul strat
si formeaza un invelis continu cu acestia. Vita
de vie, muschii si lichenii pot creste din
abundenta im baldachin daca razele solare
ajung la ei.
FAUNA
• Padurile ecuatoriale sunt cele mai diverse ecosisteme
de pe Pamant datorita numarului de specii de
animale. Majoritatea sunt insecte, dar se gasesc si un
numar considerabil de vertebrate. O regiune mare
de padure, cum ar fi bazinul Amazonian, poate avea
mai mult de zece milioane de specii, desi multe dintre
acestea nu au fost inregistrate stintiific.
• In contrast cu padurile temperate, majoritatea
animalelor din padurea ecuatoriala se afla in arbori.
Chiar si unele vertebrate masive cum ar fi
urangutanul a evoluat astfel incat sa-si petreaca
majoritatea vietii in copaci. Cele mai multe (șerpi,
insecte, maimuțe, fluturi, păsări viu colorate ) trăiesc
în coroana arborilor unde găsesc hrană suficientă.
Animalele arbolicole s-au adaptat, putând face salturi
și agățându-se de ramurile arborilor. În desișurile
acestor păduri mai găsim jaguarul, antilopa de
pădure.
IMPACTUL UMAN
• Sunt un mare număr de factori naturali şi introduşi de oameni care afectează pădurile ecuatoriale.
Ciclonii, focurile forestiere, bolile, alunecările de teren, şi alţi factori naturali au acum o influenţă
minimă în comparaţie cu defrişările, cum ar fi cele cauzate de prelucrarea lemnului, construirea de
drumuri, minerit, obţinerea păşunilor şi a recoltelor. Societăţile tradiţionale au practicat cultivările
“taie-şi-arde” unde au fost defrişate mici zone pentru a cultiva plante. Când mineralele din sol s-au
consumat după doi sau trei ani, terenul a fost abandonat şi altul a fost defrişat. Pentru că terenurile
erau mici erau repede recolonizate de pădurea înconjurătoare după ce erau abandonate. Zonele
defrişate sunt atât de mari încât ar trebui sute de ani de recuperare naturală pentru a reface
vegetaţia originală.
• Proporţiile totale ale defrişărilor tropicale sunt greu de estimat, dar probabil 100,000 km² de pădure
ecuatorială sunt distruşi sau serios degradaţi în fiecare an. Unele păduri au fost distruse aproape în
totalitate. Spre exemplu, a rămas mai puţin de 2% din pădurea ecuatorială de la coasta Atlanticului
din Brazilia.• Din fericire, un număr de organizaţii naţionale şi internaţionale au fost înfiinţate din
1970 pentru a se ocupa în special cu schimbarea şi conservarea pădurilor. S-au găsit numeroase
alternative economice prin defrişarea în masă. Aceasta va fi principala provocare pentru păstrarea
unei părţi importante din pădurea ecuatorială în noul mileniu.
D I S T RU G E R I
C AU Z AT E
DE
I N T E RV E N T I A
OMULUI
IMPORTANTA PADURILOR ECUATORIALE
• Acum este acceptat de oamenii de ştiinţă, că pădurile ecuatoriale sunt de o valoare mai mare
ca resurse susţinute pe o mare perioadă de timp când sunt lăsate intacte decât când sunt
convertite la păşuni sau la alte habitate simplificate. Pădurile ecuatoriale au construit cea mai
mare biomasă de pe Pământ, şi au făcut asta aproape independent de condiţiile solului prin
evoluarea reciclării substanţelor hrănitoare. Pădurile ecuatoriale administrate pot astfel să
furnizeze cantităţi uriaşe de lemn valoros şi să stabilizeze clima locală.• Pentru că pădurile
ecuatoriale conţin cea mai mare diversitate de plante şi animale de pe Pământ, ele pot
reprezenta o sursă de medicamente, mâncare şi alte produse. Substanţele medicinale deja
descoperite în pădurile ecuatoriale, cum ar fi diosgenina - un agent activ în pilulele
contraceptive, reserpina pentru problemele cardiace, şi curara folosită la operaţia de inimă şi
de plămâni, duc la descoperiri şi mai mari în viitor. Doar un procent foarte mic al plantelor din
pădurea ecuatorială au fost evaluate până acum ca având valoare potenţială chimică.
In regiunile de țărm peisajul este
dominat de amenajări portuare,
spațiul intens populat cu mari
orașe, ori cu mari artere de
comunicații modernizate
(Transamazonianul)
SFARSIT

M U LT U M I M P E N T R U V I Z I O N A R E !

S-ar putea să vă placă și