Impactul mobilității părinților asupra frecvenței stărilor

depresive și anxietății la tineri

Conducator stiințific:Cărăruș Margareta,

asistent universitar
Studenta:Dogot Lidia, M1,gr.1316

Chișinău 2019
 Actualitatea temei:

• Fenomenul migratiei este din ce în ce mai răspandit în Republica

Moldova.
• Migrația duce la modificări socio-economice și culturale, ceea ce
determină schimbări temporare sau definitive ale realitații umane,ale
modului de viață și ale personalităților celor plecați cît și celor rămași
acasă.Astfel migrația afecteaza ,în primul rând ,familia,schimbându-i atât
structura, cât și funcționalitatea.
• Plecarea la muncă peste hotare se asociaza în mare parte cu aspirația
adulților de a-și satisface necesitațile de ordin economic, în detrimentul
calității creșterii și dezvoltării tinerilor (comparativ cu trebuințele de
ordin afectiv) [7,6].
 Actualitatea temei:
• Decizia de a pleca peste hotare este una provocatoare și
uneori riscantă, implică cheltuieli și beneficii, necunoștere și
schimbare.În majoritatea cazurilor ,părinții nu au posibilitatea
să plece peste hotare împreuna cu copii de la bun început sau
nu își doresc acest lucru,pentru că intenționează să revină
acasă.Astfel toate acestea duc la diferite forme de dezadaptare
și multiple probleme specifice vîrstei [3].
• Viața de familist la distanță duce la destrămarea cuplurilor,la
pierderea controlului asupra copiilor lăsați în seama rudelor, la
răbufnirea unor conflicte [2].
 Scopul lucrării:

Evidențierea impactului mobilității părinților asupra

frecvenței stărilor depresive și anxietății la tineri, pentru
elaborarea recomandărilor de prevenție și control a
acestor stări.
 Obiective:

1. Analiza datelor literaturii de specialite referitor la rolul familiei în

dezvoltarea armonioasă a personalității tinerilor și impactul carenței
afective asupra lor.
2. Schimbările de comportament ale tinerilor în urma plecării a unui sau a
ambilor părinți, în comparație cu semenii lor din familii integre.
3. Studierea anxietății la tinerii din familii integre compartiv cu cei din familii
temporar dezintegrate.
4. Analiza stărilor depresive la tinerii cu părinții plecați temporar față de cei
cu părinții acasă.
Metode și cercetării :
• Pentru a determina care este impactul mobilității părinților asupra frecvenței stărilor
depresive și anxietății la tinerii din familii temporar dezintegrate, am efectuat un
studiu discriptiv transversal pe un lot de 150 de tineri cu vârsta cuprinsă între 18- 23
ani, 29% băieți si 71% fete, studenți anul 1 a Universității de Stat de Medicină și
Farmacie ''NicolaeTestemițanu''.
• Am alcătuit un chestionar cu întebări referitoare la cine dintre părinți este plecat peste
hotare, cu cine din adulți locuiesc la moment, care pot interveni in caz de necesitate,
care sunt carențele pe care le suportă și schimbările de caracter, de comportament pe
care le-au resimțit după un timp de la plecarea pătinților etc.
• Am mai aplicat alte două teste speciale, un test pe depresie (Beck) și altul pe
anxietate.
• Ambele teste, cât și chestionarul au fost aplicate la fiecare în parte, în set la cei 150
de tineri.
Metodele de cercetare utilizate:
1. Retrogradă - am studiat datele literaturii de specialitate
existente până la momentul efectuării lucrării;
2. Analitică - analiza datele obținute;
3. Statistică -am expus în lucrare datele statistice existente în
literatura de ???referitor la impactul mobilității părinților asupra
frecvenței stărilor depresive și anxietății tinerilor “singuri acasă”,
precum și am expus datele statistice obținute ca rezultat al
calculelor efectuate pe loturi de studiu; metodele ???
4. Comparativă- am comparat datele obținute în studiul nostru cu
datele existente în diverse cercetări similare. ????
. Repartizarea conform sexului în lotul de studiu

29% băieți

71% fete
Repartizarea tinerilor în dependență dacă au părinți plecați peste hotare

40,67%
părinți
Conform dacă părintele/ții sunt plcați
plecați peste hotare, s-au repartizat în felul
59,33 % următor: tineri cu părinți plecați peste
părinti
rămași hotare 61 (40,67%) și cei cu părinți
acasă
rămași acasă 89 (59,33%).
Repartizarea tinerilor în dependență cine dintre părinți sunt
plecați peste hotare

Se observă că în cele mai multe

28% Ambii
cazuri 40% este plecată mama peste
părinți hotare,iar familia devine
plecați 40% Mama
plecată monoparentală cu o educație
32%
Tata
preponderent parental.????
plecat
Repartizarea lotului de studiu conform duratei absenței părintelui/lor

16% de 6-10
ani

44% părinții sunt

44% de >11 ani
plecați de >11 ani

40% de 1-5 ani

Repartizarea tinerilor conform vârstei pe care o aveau când a plecat
părintele/ții peste hotare

Se observă că cei mai mulți

3% dintre tineri au fost despărțiți de
17%
30% 0- < 5 ani către părinți de la o vârstă
5-< 10 ani
10- < 15 ani
fragedă, 30% aveau vârsta de
21% 15- <20 ani pînă la 5 ani, ???????????
20 și mai mult
29%
Frecvența comunicării tinerilor cu părintele/ții plecați peste hotare

Este îmbucurător faptul că 71% din tinerii din

3% familiile cu părintele/ții plecați comunică în
fiecare zi cu ei, săptămânal- 24%, o dată pe
2%
lună- 2% și 3% comunică cu părinții mai rar
24% În fiecare zi
de o dată pe lună. Analizând mai amănunțit
răspunsurile respondenților am observat că
Săptămânal
80% din cei la care mama a plecat comunică
1 dată pe lună
cu ea zilnic și 83% din cei la care au plecat
Mai rar
71%
ambii părinți comunică cu ei zilnic. ????
Frecvența întrevederilor acasă a tinerilor cu părintele/ții plecați peste
hotare

8% 1 dată la 2-3
luni
3% 1 datăîn Nu sunt indicate plecările pentru
32% jumătate de an
21%
perioade lungi de timp (ani de zile).
1 dată pe an
Este bine ca părinții chiar dacă sunt
Mai rar de 1 plecați, să revină acasă la intervale de
36%
dată pe an câteva luni, pentru a sta cu copiii și ai
Altă variantă
reasigura de afecțiunea lor.
Repartizarea lotului de studiu conform lipsei pe care o resimt cel mai mult după
plcarea parintelui/lor

90.00%
Lipsa dragostei și afecțiunii condiționate de
79.80%
80.00% 71.20% plecarea unui părinte sau a ambilor părinți
70.00% peste hotare atrage neliniștea și anxietatea în
60.00% rândul tinerilor, deoarece în momentele dificile
50.00%
40.00% nu au susținerea pe care o pot acorda doar
30.00% 25.15% persoane foarte apropiate cum ar fi părinții, în
20.00% 11.30% 9.40% special, mama. Mama plecată cel mai
10.00% frecvent peste hotare încearcă să
0.00%
compenseze lipsa sa cu bani, care sunt
cheltuiți prin baruri, cluburi de noapte, uneori,
droguri, tânărul devine un expert în
manipularea părinților.
Repartizarea tinerilor în dependență la plecarea căruia dintre părinți peste
hotare starea de abandon este simțită cel mai mult
100%
90%
90%
Cu o diferență semnificativă statistică,
80%
70%
p< 0,0001, copii se simt mai des
60% abandonați când pleacă mama,
52%
50% 48% aceasta denotă că majoritatea dintre
40% tineri au o relație mult mai apropiată
30% cu mama lor, bazată pe afecțiune și
20%
10%
emoție, care la plecarea ei o simt mai
10% puternic decât la plecarea tatălui.
0%
Da Nu
La plecarea mamei La plecarea tatălui
Reprezentarea tinerilor în dependență de scorurile obținute la test Beck
60.00%

52.54% 53.85%

50.00%
Scorurile Testului Beck:
40.00% 0-9 (puncte)=normal
10-15 (puncte)=depresie ușoară
30.00%
22.04% 16-23 (puncte)=depresie moderată
20.00%
19.78% 16.95% 24-63 (puncte)=depresie severă
13.18%
13.19%

10.00% 8.47%

0.00%
normal depresie ușoară depresie depresie severă
moderată

Cu părinți plecați Cu părinți acasă

Repartizarea tinerilor conform gradului de depresie ușoară

22.50%
22.04%
22.00%

21.50% Depresia ușoară la tinerii cu părinții

plecați și cei cu părinții acasă având o
21.00%
diferența nesemnificativ statistică,
20.50% (p>0.05), putem presupune, că aceste
20.00% stări sunt cauzate de alți factori care
19.78%
intervin (sociali, modul de viață,
19.50%
studiile, sindromul de oboseală
19.00% cronică).
18.50%
Cu părinți plecați Cu părinți acasă
Repartizarea tinerilor în dependență de cum resimt starea de oboseală
???????????
50.00%
45.76% Oboseala este un factor care influiențează
45.00%
41.76% negativ asupra sănătății ceia ce ar putea
40.00% duce cu ușurință la stări depresive. Tinerii din
35.00% FTD, 45,76% simt că obosesc mai repede ca
30.00% înainte, 20,34% au menționat că obosesc fără
25.00%
25.27%
să facă aproape nimic și 3,39% au răspuns că
20.00%
20.34% sunt obosiți ca să mai facă ceva, comparând
cu tinerii din familii integre unde nu se
15.00%
observă diferență semnificativ statistică (
10.00%
p>0,05)- 41,76%-obosesc mai repede ca
3.39%
5.00%
1.10% înainte, 25,27%- obosesc fără să facă
0.00% aproape nimic și 1,1% din tinerii cu părinții
Mai repede ca Fără să facă Prea obosiți să
înainte aproape nimic facă ceva acasă au răspuns că sunt prea obosiți ca să
Părinți plecați Părinți casă mai facă ceva.
Repartizarea lotului de studiu conform prezenței depresiei moderate și severe

26.60%
26.37%
26.40%
26.20%
Este alarmant faptul că de depresie
26.00% moderată și severă suferă 25.42% din
25.80% tinerii cu părinții plecați și 26,37% din
25.60%
25.42%
cei care locuiesc cu părinții,(p>0.05).
25.40%
25.20%
25.00%
24.80%
Cu părinți plecați Cu părinți acasă
Repartizarea lotului de studiu în dependență de starea lor de vinovăție
60.00%
52.10%
50.00%

40.00% Tinerii cu părinții plecați, 52,1% se

simt mai vinovați comparativ cu cei
30.00% din familii integre- 24,07% (p= 0.02) .
24.07%

20.00%

10.00%

0.00%
Cu părinți plecați Cu părinți acasă
Repartizarea tinerilor în dependentă de prezența ideii de sinucidere
18.00%
15.25% Din tinerii la care părinții sunt plecați, 15,25%
16.00%
au menționat că au idei de sinucidere, dar nu
14.00%
vor să le pună în aplicare comparativ cu
12.00% 9.89% 9,89% din tinerii cu părinții acasă care au și
10.00% ei astfel de idei, diferența nefiind semnificativ
statistic (p>0,05), însă tot la acest capitol
8.00% 6,78% din tinerii cu FTD susțin că s-ar
6.00% sinucide, dacă ar avea ocazia să o facă, astfel
comparând cu cei din familii integre, unde din
4.00%
fericire nu s-a înregistrat nici un răspuns la
2.00% această întrebare, constatăm o diferență
0.00%
semnificativ statistică, p=0.01
Cu părinți plecați Cu părinți acasă
 Bibliografie:
1. https://suntparinte.md/wp-content/uploads/2017/01/brosura_profesionisti_migratie_6904740.pdf
2. http://farahotare.md/wp-content/uploads/2016/12/Familii-fara-hotare-Raspunsuri-pentru-profesionisti.pdf
3. http://www.culturavietii.ro/2012/08/31/efectele-emigrarii-asupra-familiei-zece-efecte-negative/
4. https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Consecintele%20migratiei%20de%20munca%20a%20parintilor%20pentru%20
personalitatea%20copiilor_0.pdf
5. https://9vremparinti.ro/increderea-in-sine/
6. https://www.unicef.org/romania/ro/Raport_final_HAC.pdf
7. https://www.mindeducation.ro/despre-influenta-parintilor-asupra-autonomiei-adolescentilor/
8. Gonța Victoria -formarea imaginii de sine la adolescenți.
9. Problemele actuale în psihiatrie și narcologie la adolescenți
10. LitayRosa Bențvi-Dpendența relației interpersonale ale micului școlar.
11. Curier medical-2004,NR 5
12. Donoga Ludmila -influiențta atitudinii sociale asupra procesului de adaptare a copilului -2016.
13. Anale Stiințifice ale USMF - Chișinau 2013.
14. Vîrlan Maria-optimizarea comportamentului copiilor din familiii temporar dezintegrate.
15. Perjan Carolina-GHid practic de asistență psihologică a carență afective la copii- Chișinau 2018.
16. Anale științifice ale USMF - CHIșinăau 2013,volumul 2.