Studiu de caz 4

Rolul literaturii în perioada pașoptistă

Ganea Rareș Profesor coordonator: Antohi Alina

Ciornei Ștefan Clasa a XI-a C
El-Derbi Ameer Liceul Tehnologic Economic “Virgil Madgearu”
Panfil Bogdan
Ganea Rareș
Pașoptismul
 Termenul pașoptism care desemnează o perioada importantă din istoria literaturii
române este provenit de la denumirea haplologica a anului revoluționar 1848.
 În literatură română anul 1848 reprezintă momentul fundamentării literaturii
naționale prin orientarea oferită de revista Dacia Literară care a lăsat un curent și a
format generația cunoscută sub numele Generația Scriitorilor Pașoptișiti.
 Epoca pașoptistă înseamnă înainte de toate, epoca începutului literaturii noastre
moderne și romantice; prin opera scriitorilor după 1830,se instaurează un nou climat literar și
o nouă stare de spirit.
 Ca prima generație romantică și prima generație a literaturii moderne, scritorii
pașoptiști au creat o literatură nouă față de epocile anterioare.
Ganea Rareș
Cronologie
 Aceasta epoca înțeleasă în sens larg se poate diviza
în trei perioade:
› Preșasoptismul(1830-1840)
› Pașoptismul(1840-1860)
› Postpașoptismul(1860-1870)
Pașoptismul nu trebuie înțeles doar ca o perioadă literară ci mult mai larg ca o
perioada în care cultură românească se deschide către valori occidentale.
Această revoluție culturală nu ar fi fost însă posibilă fără niște transformări
culturale cum ar fi:
› 1816 Prima reprezentație de teatru la Iași
› 1829 Apar primele ziare românești
› 1860 Apare prima universitate românească (la Iași)
› 1863 Alexandru Ioan Cuza da
o lege prin care învățământul primar devine gratuit și obligatoriu
› 1864 Apare universitatea Bucuresti
Ganea Rareș
Romantismul
o Pentru prima dată romantismul a apărut în Germania şi în Anglia, ţări
în care tradiţia clasică era mai puţin puternică, şi s-a extins apoi treptat în
Franţa şi în restul Europei, precum şi dincolo de ocean.
o Privind în ansamblu, romantismul se constituie că o reacţie împotriva
excesului de încredere în raţiune, promovat de clasicism, acţionând în numele creaţiei şi a
imaginaţiei.
o Dacă scriitorii clasici tindeau spre obiectivitate, ignorând particularul în favoarea
generalului, prin conturarea unor tipuri umane precum avarul, mincinosul, ipocritul etc.,
romanticii nu acceptau decât individualitatea.

Trăsături:
• introduce noi categorii estetice: sublimul, grotescul, macabrul,
fantasticul, feericul
• cultivă sensibilitatea, imaginaţia, originalitatea, fantezia
creatoare, misterul
• evadarea din realitate se face prin vis sau somn (mitul oniric) într-un
cadru nocturn sau exotic (spre deosebire de perioada anterioară marcată de clasicism care maximiza
încrederea în raţiune şi luciditate)
• Promovează inspiraţia din tradiţie,folclor, trecutul istoric al neamului, ceea
ce imprimă curentului un caracter naţional-patriotic
Panfil Bogdan
Costache Negruzzi

 Costache Negruzzi este un scriitor

pașoptist răspunzând de idealurile generației șale,
Negruzzi se inspiră din trecutul istoric al țării, din
literatură populară și evocă frumusețile naturii
românești. Costache Negruzzi rămâne în istoria
literaturii române drept întemeietorul nuvelei
istorice .
Panfil Bogdan

 Costache Negruzzi are meritul de a fi creatorul primei nuvele romantice de inspiraţie

istorică „Alexandru Lăpuşneanu” care apare în revista „Dacia Literară”, în anul 1840, fiind o
ilustrare a direcţiilor tematice deschise de “Intruducţia” lui M. Kogălniceanu pentru înoirea
literaturii.
 Prin “Alexandru Lăpuşneanul”, C. Negruzzi trece de la concepţia idealizatoare a
trecutui, specifică lirismului paşoptist, la viziunea lucidă asupra istoriei (perspectivă întâlnită şi
în cazul lui V. Hugo sau Puşkin).
 Tema nuvelei este dată de evocarea unei domnii zbuciumate din medievalitatea română
întoarcerea lui Al. Lăpuşneanu pentru a doua sa domnie, între anii 1564-1569. Sursele de
inspiraţie sunt cronica lui Grigore Ureche, “Letopiseţul Ţării Moldovei”, dar şi “Letopiseţul” l
ui Miron Costin, de unde autorul preia scenele de răzvrătire ale maselor populare în vremea lui
Alexandru-Iliaş Vodă
Panfil Bogdan
Vasile Alecsandri
 Vasile Alecsandri a fost un poet:
dramaturg, folclorist, om politic, ministru,
diplomat, membru fondator al Academiei
Române,
Creator al teatrului românesc și al literaturii
dramatice în România, personalitate
marcantă a Moldovei și apoi a României de-
a lungul
întregului secol al XIX-lea.
Panfil Bogdan

În anul 1834, împreună cu alți tineri boieri moldoveni, printre care viitorul
domn Al. I. Cuza și pictorul Ion Negulici, a fost trimis la studii la Paris, unde și-a
dat bacalaureatul în anul 1835. În 1837 s-a pregătit pentru un bacalaureat în
științe, urmând cursurile Facultății de Inginerie, pe care nu a terminat-o.
În 1840, împreună cu Mihail Kogălniceanu și Costache Negruzzi a luat
conducerea teatrului din Iași și și-a început activitatea de dramaturg care i-a adus
cele mai constante succese.
Ciornei Ștefan
Mihail Kogălniceanu

Mihail kogalniceanu a fost un prozato

r,memorialist si un important indrumat
or cultural si literar. Datele biografice
ale autorului,ofera o idee asupra mediu
lui in care s-a format si totodata releve
aza viul interes pentru istoria contempo
rana a patriei sale.
 In primul numar al revistei, la 30 ianuarie 1840, Kogalniceanu publica Introductie
care va deveni programul romantismului romanesc. Introductia reprezenta o noua faz
a a pasoptismului, “etapa critica”. Ea marcheaza in istoria culturii noastre moderne “
momentul Daciei literare”. In acest articol, Kogalniceanu evidentia urmatoarele idei:
combaterea imitatiilor si a traducerilor dupa modele straine; crearea unei literaturi na
tionale folosind ca surse de inspiratie, in maniera romantica, istoria nationala,natura
si obiceiurile, traditiile noastre; realizarea a unei limbi romane unitare si a unei literat
uri nationale.
Prin Introductie la Dacia literara, veritabil manifest teoretic, Mihail Kogalnicean
u a intrat in istoria culturii nationale ca unul din cei mai importanti ideologi literari, e
l sustinand evidentierea si incurajarea talentelor autentice. Criticul de la Dacia literar
a sustine idea ca originalitatea nationala este insusirea cea mai de pret a unei literatur
i condamnand astfel imitatiile si traducerile mediocre. Ca o ilustrare a propriului pro
gram, numarul unu se deschide, dupa Introductie,cu Scene istorice din Chronicile M
oldovei. Alexandru Lapusneanul. Nuvela lui C.Negruzzi. In numarul urmator apar op
iniile lui Costache Negruzzi despre cantecele populare ale Moldovei. In comparatie c
u oricare din publicatiile prezente pana atunci, sumarul se diferentia prin structura. A
vea patru subdiviziuni: Partea ICompuneri ale Daciei, Partea II-Alegerea din alte foi,
Partea III-Critica, Partea IV-Telegraful Daciei. Dupa numerele pe martie, aprilie si iu
nie, revista isi inceteaza aparitia.
Ciornei Ștefan
Alecu Russo

Alecu Russo a fost poet, prozator, eseist,

memorialist și critic literar român, ideolo
g al generației de la 1848. Este autorul v
olumului Cantareira României, tipărit an
onim. Fără a revendica vreodată explicit
această operă, a furnizat unul dintre cele
mai cunoscute litigii de paternitate literar
ă din istoria literaturii române.
 Interesant este ca Alecu Russo s-a născut în acelaşi an cu Alecsandri, Bălcescu, Bo
lintineanu, Nicolae Filimon şi a trăit numai cât Eminescu. Spre deosebire de congene
rii paşoptişti, discreţia lui este de-a dreptul anormală, n-a avut pretenţii de faimă scrii
toricească, de vreme ce a publicat, în limba română, un singur text cu semnătura A.
Rusu, alte câteva cu iniţialele A. R., unul cu pseudonim (Terentie Hora) şi o singură
dată A. Russo. Textele în limba franceză au fost traduse postum. Şi aşa Russo a răma
s un ilustru necunoscut, cu toate strădaniile lui Alecsandri de a-l scoate din uitare.
 Desi a scris putin, iar multe din operele sale, compuse in frantuzeste, s-au publicat p
ostum, RUSSO se numara printre cei mai reprezentativi exponenti ai pasoptismului.
Ideolog al specificului national, alaturi de Kogalniceanu, teoretician al folclorului si
colaborator al lui Alecsandri in culegerea poeziilor populare, el se remarca pe taramu
l prozei de idei indeosebi prin stralucite polemici impotriva latinistilor (Cugetari).
Nicolae Bălcescu a fost un istoric, scriitor și revol
uționar român. Alături de fratele său mai mic, Bar
bu, a participat la Revoluția din 1848. Prin capod
opera sa Românii supt Mihai Voievod Viteazul, Bă
lcescu l-a impus în canonul național pe voievodu
l Mihai Viteazul.
El-Derbi Ameer
Grigore Alexandrescu

 S-a născut la Târgoviște, pe data de 22 februarie în

anul 1810, în mahalaua Lemnului, fiind al patrulea copil al
vistiernicului M. Lixandrescu.
 Rămâne orfan și sărac, dar de mic dovedește o
inteligență deosebită și o memorie extraordinară. Învață greaca și
franceza.
 A devenit elev la Colegiul Național „Sfântul Sava” din
București, fiind coleg cu Ion Ghica. Face cunoștință cu Ion
Heliade Rădulescu. Îi uimește pe toți prin talentul său poetic.
Un timp va locui acasă la Heliade, care-i va publica prima poezie
, Miezul nopții, în Curierul Românesc, urmată de elegia Adio. La
Târgoviște.
El-Derbi Ameer

 A debutat cu poezii publicate în Curierul Românesc condus de Ion Heliade Rădulescu. Poezia
sa a fost influențată de ideile care au pregătit Revoluția din 1848. Poet liric, scrie mai întâi medita
ții romantice, sub influența lui Lamartine. Tonul lor este
extraordinar de fantastic. Cea mai reușită este Umbra lui Mircea. La Cozia (făcuse o călătorie în
Oltenia, cu prietenul său, Ion Ghica).
 Este ultimul fabulist autentic din literatura română, scriind circa 40 de fabule, în care adevărul
este mascat, din cauza cenzurii autorităților (Câinele și cățelul, Boul și vițelul, Dreptatea leului,
Vulpea liberală ș.a.).
 Lui Grigore Alexandrescu îi revine meritul de a fi consacrat în literatura română, ca specii
literare autonome epistola, meditația și satira. A tradus din Lamartine și Byron.