Sunteți pe pagina 1din 45

Inflamatiile granulomatoase

• - reprezinta o categorie importanta de inflamatii cronice, care au ca leziune


caracteristica, granulomul.
• - granulomul este o leziune micronodulara constituita din macrofage activate
transformate in celule epitelioide si celule gigante.
• - transformarea macrofagelor in celule epitelioide este stimulata de
hipersensibilizarea intarziata fata de agentii care determina reactia inflamatorie.
• - prin fuzionarea microfagelor rezulta celulele gigante multinucleate.
• - limfocitele se localizeaza la periferia granulomului.
• - in structura granuloamelor se asociaza limfocite, plasmocite, eozinofile.
• - granulomul asigura o protectie fata de concentrarea locala a unor materiale de
origine endogena si exogena.
• - necroza este caracteristica pentru majoritatea granuloamelor.
Structura granulomului
• - variaza in functie de natura agentului etiologic
• - uneori este caracteristica pentru un anumit agent etiologic.
Clasificarea infectiilor granulomatoase

• 1. granuloame de etiologie bacteriana


• - inflamatia tuberculoasa ( granulom tuberculos);
• - inflamatia sifilitica ( granulom sifilitic);
• - actinomicoza ( granulom actinomicozic).
• 2. granuloame de etiologie nestabilita
• - sarcoidoza ( granulom sarcoidozic);
• - boala ghiarei de pisica ( granulom cu centrul supurat);
• - boala Crohn ( granulom tuberculoid).
• 3. granuloame de natura chimica
• - bilirium
• 4. granuloame reactionale fata de corpi straini.

INFLAMATIA TUBERCULOASA

• Inflamatia tuberculoasa este determinata de Mycobacterium


tuberculosis uman sau tip bovin.
• - tipul uman se transmite pe cale aerogena, rezervorul de infectie
fiind bolnavii cu tuberculoza pulmonara.
Granulomul tuberculos

• Granulomul este o leziune micronodulara constituita din macrofage


activate transformate in celule epitelioide si celule gigante.
• Celulele epitelioide
• - sunt mai mari ca macrofagele;
• - au forma alungita;
• - nucleu veziculos si limite putin distincte;
• - contin in citoplasma numeroase organite;
• - sunt dispuse sub forma de placard;
• - ocupa portiunea mediana a granulomului;
• - prezinta functii secretorii.
• Celulele gigante tip Langhans
• - sunt celule multinucleate provenite din fuzionarea macrofagelor;
• - au dimensiuni mari, citoplasma acidofila si numerosi nuclei dispusi la
periferia celulei in "potcoava";
• - una sau mai multe celule gigante sunt dispuse in aria centrala a
granulomului;
• - celulele gigante au rol in fagocitoza bacilului Koch.
• Limfocitele
• - ocupa zona periferica formand o coroana in jurul granulomului;
• - granulomul contine limfocite T sensibilizate si nesensibilizate
Caracteristicile granulomului tuberculos:

• 1. Necroza de cazeificare;
• 2. Tendinta de fuzionare a granuloamelor care fuzioneaza extinderea
leziunii tuberculoase.
Necroza cazeoasa

 Necroza cazeoasa sau cazeificarea este o varianta a necrozei de


coagulare specifica tuberculozei.
• Macroscopic
• - cazeumul apare ca o substanta de consistenta moale, alb-cenusie
sau cenusiu-galbuie, de aspect grunjos, asemanator cu al branzei (
cazeum).
• Microscopic
• - necroza de cazeificare are aspect de masa intens acidofila, fara
structura sau fin granuloasa;
• - in necroza recenta, in aria de necroza se identifica o pulbere
hematoxilinofila, care reprezinta resturi nucleare;
• - necroza apare precoce in zona centrala a granulomului si progrseaza
spre periferie.
Mecanismul de formare a necrozei de cazeificare

• 1. necroza de cazeificare este produsa prin mecanism imun si este


caracteristica inflamatiei tuberculoase.
• 2. necroza de cazeificare se produce printr-o citoliza imuna care
apare prin interactiunea limfocitelor T specific sensibilizate cu
celulele epitelioide.
• Modalitatile evolutive ale necrozei de cazeificare
• Necroza de cazeificare are doua modalitati evolutive:

• - lichefierea;
• - fibroza.

• Lichefierea cazeumului
• - prin hidratare cazeumul se ramoleste si se transforma intr-un material lichid cu graunte
cazeoase;
• - cazeumul lichefiat este evacuat - printr-o bronsie sau
• - prin fistula in exterior.
• Fibroza necrozei de cazeificare este o caracteristica a leziunilor tuberculoase care conduce
la vindecarea acestora in cele mai multe cazuri.
Aspectele macroscopice ale inflamatiei
tuberculoase

• Leziunile din inflamatia tuberculoasa pot fi:


• - nodulare;
• - infiltrative si
• - ulcerate.
Leziunile nodulare

• 1. tuberculii miliari
• - sunt leziuni mici , rotunde sau ovalare
• - cu diametrul de 2-3 mm
• - culoare alb-galbuie.
• Reprezinta rezultatul diseminarii bacililor pe cale hematogena.
• 2. tuberculii policiclici
• - sunt caracteristici tuberculozei pulmonare;
• - au dimensiuni pana la 1 cm;
• - culoare galben -cenusie;
• - contur festonat;
• - sunt caracteristici bronhopneumoniei tuberculoase;
• - sunt centrati de o bronsiola;
• Reprezinta rezultatul diseminarii bacilior pe cale endobronsica.
• 3. nodulul tuberculos simplu
• - are forma rotunda sau ovalara;
• - diametrul de 1-2 cm;
• - prezinta necroza centrala si uneori este calcificat.
• 4. tuberculomul
• - leziune unica, voluminoasa, incapsulata, cu necroza centrala;
• - prezinta un aspect pseudotumoral.
Leziunile infiltrative ( difuze)

• 1. Infiltratul tuberculos apical


• 2. Pneumonia tuberculoasa ( cazeoasa)
• - necroza cazeoasa a unui lob pulmonar;
• 3. Serozitele tuberculoase reprezentate prin:
• - pleurezia tuberculoasa;
• - peritonita tuberculoasa;
• - leptomeningita tuberculoasa;
Reprezinta inflamatii tuberculoase cu caracter
exudativ caracteristic seroaselor.

• 1. Infiltratul tuberculos apical


• - reprezinta forma de debut a tuberculozei secundare, prin
reactivarea bacililor de la nivelul leziunii primare tuberculoase,
vindecata prin fibroza.
• 2. Pneumonia tuberculoasa ( Pneumonia cazeoasa)
• - reprezinta necroza cazeoasa a unui lob sau mai multor lobi
pulmonari;
• Macroscopic
• - zona afectata se prezinta ca o masa compacta , omogena, galbuie;
• - zona de pneumonie cazeoasa prezinta tendinta la ramolire si eliminarea
cazeumului cu formarea unei caverne.
• Leziunile ulcerate
• - reprezinta rezultatul eliminarii cazeumului lichefiat prin conducte
preformate ( bronsii, cai urinare) sau prin fistule.
• - se prezinta sub forma de cavene, care reprezinta pierderi de substanta
localizate in organele parenchimatoase ( pulmon, rinichi) si
• - sub forma de ulceratii tuberculoase localizate la piele si mucoase (
ulceratie tuberculoasa intestinala).
Caverna pulmonara
• - se produce prin eliminarea cazeumului intr-o bronsie
• - caverna recenta prezinta:
• - pereti anfractuosi, subtiri, acoperiti de depozite galbui de
cazeum
• - caverna veche prezinta:
• - pereti fibrosi, netezi,fara resturi de cazeum;
• - bride conjunctive si vase sanguine
• - aceste vase prezinta leziuni anevrismale ( dilatatii datorita scaderii
rezistentei peretelui vascular ) care se pot rupe determinand hemoptizii, uneori fatale.
• - peretele cavernei poate sa fie acoperit cu epiteliu bronsic , la nivelul
caruia pot aparea leziuni de metaplazie epidermoida;
• - metaplazia epitermoida este o leziune precanceroasa pe care se poate
dezvolta un carcinom epidermoid la nivelul pulmonului.
Caile de diseminare in infectia tuberculoasa

• 1. Cala limfatica
• - drenarea bacililor prin vasele limfatice determina leziuni tuberculoase in
ganglionii regionali ( limfadenita tuberculoasa);
• - se produce in tuberculoza primara ( tuberculoza de primo-infectie care
apare la copii);
• 2. Calea hematogena
• - patrunderea bacililor in sange prin erodarea unui vas sanguin determina
o tuberculoza miliara de organ sau generalizata.
• 3. De-a lungul organelor cavitare
• - exemplu: patrunderea cazeumului in sistemul bronsic determina bronho-
pneumonia tuberculoasa.
Fibroza si cicatrizarea leziunilor tuberculoase

• - in jurul leziunilor apare fibroza;


• - daca necroza este absenta sau minima ( leziune precoce) intreaga
leziune poate fi inlocuita prin tesut conjunctiv rezultand o cicatrice.
• - necrozele extinse sunt incapsulate ; in masa de necroza incapsulata
se gasesc bacili viabili , care reprezinta sursa recidivelor;
• - cavernele vechi sunt incapsulate , ele sunt caverne fibrocazeoase.
• Terapia antituberculostatica influenteaza favorabil evolutia
leziunilor, prin sterilizare si stimularea remanierilor fibroase.
INFLAMATIA SIFILITICA

• Sifilisul este o boala venerica in care agentul etiologic este treponema pallidum.
• Sifilisul poate fi congenital si dobandit.
• Sifilisul congenital
• Transmiterea transplacentara are urmatoarele consecinte:
• avortul spontan
• sifilisul perinatal
• - stirbirea in semiluna a incisivilor ( dintii Hutchinson)
• - rash cutanat
• - tibia in iatagan
• - keratita interstitiala
• Sifilisul dobandit
• Evolueaza in trei stadii: primar , secundar , si tertiar.
• Sifilisul primar apare dupa o perioada de 3 saptamani de la
contactul infectios.
• Macroscopic:
• - leziunea caracteristica este sancrul sifilitic:
• - situat frecvent la nivelul organelor genitale si mai rar
extragenital;
• - este o eroziune superficiala cu diametrul de 0,5 - 5 cm, de
culoare rosie-bruna, dura la palpare si nedureroasa; ulceratia are baza
acoperita cu un exudat seros care ii confera un aspect lacuit.
• - sancrul de inoculare este insotit de adenopatia ganglionilor
inghinali care sunt mariti de volum, mobili, elastici, nedurerosi.
• Microscopic:
• - la nivelul sancrului de inoculare se constata un infiltrat inflamator format din
plasmocite, macrofage si limfocite;
• - infiltratul inflamator se dispune perivascular.
• Diagnostic:
• - in acest stadiu, treponema se evidentiaza prin impregnatie argentica sau tehnici de
imunofluorescenta la nivelul sancrului de inoculare.
• Evolutie:
• - sancrul de inoculare se vindeca in cateva saptamani, cu sau fara tratament.
• - adenopatia inghinala dispare.
• Sifilisul secundar
• - apare la 2-3 luni dupa disparitia leziunilor primare si se caracterizeaza prin leziuni
cutaneo-mucoase.
• Leziunile stadiului secundar se intalnesc sub mai multe forme:
• rozeolele sifilitice
• - sunt pete de culoare roz- pal , cu limite nedistincte,
diseminate la nivelul pielii.
• sifilidele
• - sunt leziuni cutanate proeminente, cu diametrul de
cativa mm, de culoare rosie-bruna.
• placile mucoase
• - sunt eroziuni rosii-brun localizate pe mucoasa bucala,
mucoasa vaginala, ano-rectala;
• - contin treponeme si sunt infectante.
• Microscopic:
• - aspectele sunt identice cu cele din sifilisul primar.
• Diagnostic:
• - in acest stadiu diagnosticul se face serologic;
• - anticorpii specifici fata de treponema sunt evidentiati prin tehnica
de imobilizare a treponemei.
• Evolutie:
• - leziunile sifilisului secundar se vindeca in decurs de cateva luni , cu
sau fara tratament , fara cicatrizare.
• Sifilisul tertiar
• - apare intr-un interval de 3-5 ani dupa debutul infectiei sifilitice;
• - afecteaza pielea , mucoasele si organele genitale;
• Macroscopic
• - gama este o leziune nodulara, unica sau multipla, localizata frecvent
la piele sau la organele profunde: ficat , oase si articulatii.
• - gama evolueaza in 4 stadii:
• 1. stadiul de cruditate
• 2. stadiul de ramolire
• 3. stadiul de ulceratie
• 4. stadiul de fibroza
• Microscopic
• - leziunea caracteristica este granulomul sifilitic
• - in componenta granulomului se gaseste o arie de necroza
inconjurata de un infiltrat inflamator constituit din plasmocite ,
macrofage, limfocite si fibroblasti.
• Evolutie
• - leziunile sifilisului tertiar determina distructii tisulare care se vindeca
prin cicatrici mutilante.
Actinomicoza

• Este o inflamatie produsa de Actinomyces israeli, o bacterie saprofita in


cavitatea bucala.
• Clinic
• Actinomicoza cervico- faciala
• - este localizarea cea mai frecventa;
• - in regiunea gonionului se constata o tumefactie cu caracter nodular, care
se ramoleste si fistulizeaza;
• - prin fistula se elimina un puroi galben grunjos;
• - agentul etiologic patrunde in partile moi prin intermediul unor procese
patologice locale: carii penetrante, solutii de continuitate dupa extractii
dentare.
• Microscopic
• Granulomul actinomicotic este leziunea caracteristica:
• - in structura granulomului se evidentiaza: o zona centrala de
supuratie constituita din numeroase PNM integre si alterate in care
sunt incluse calorii bacteriene.
• - agentul etilogic are aspect de filamente ramificate, dispuse sub
forma unor colonii voluminoase, intens bazofile, PAS- pozitive;
• - la periferia granulomului se gaseste o zona constituita din celule
epitelioide, celule gigante, plasmocite si limfocite.

• Sarcoidoza
• Este o afectiune de etiologie nestabilita si se intalneste mai frecvent la
adulti si tineri.
• - are un caracter sistemic si se manifesta prin leziuni ganglionare, pulmonare,
cutanate, miocardice.
• Microscopic
• - substratul morfologic este o inflamatie granulomatoasa care are ca element
caracteristic granulomul sarcoidozic.
• - in structura granulomului sarcoidozic se gasesc:
• - celule epitelioide
• - rare celule gigante si
• - limfocite dispuse periferic
• - in celulele gigante se gasesc doua tipuri de incluzii:
• - corpi Schaumann si
• - corpii asteroizi.
• Corpii Schaumann sunt constituiti din formatiuni corpusculare
laminare concentrice si saruri de calciu.
• Corpii asteroizi sunt structuri cu aspect de stea birefringenta in
lumina polarizata.
• - granuloamele nu au tendinta de confluare ca in tuberculoza.
• Diagnostic
• - se utilizeaza testul Kveim care este pozitiv.
BOALA GHEAREI DE PISICA

• - este o afectiune de natura inflamatorie, cu etiologie necunoscuta;


• Clinic
• - se caracterizeaza prin limfadenita localizata la grupul de ganglioni care dreneaza teritoriul unde
anterior a existat zgarietura cutanata prin gheare de pisica;
• - limfadenita apare dupa cateva saptamani sau luni dupa zgarietura;
• - ganglionii sunt mariti de volum.
• Microscopic
• - ganglionul prezinta o zona centrala de supuratie constituita din numeroase PNM;
• - in jurul ariei de supuratie se gasesc celule epitelioide, celule gigante, limfocite si plasmocite.
• Evolutie
• - granulomul se fibrozeaza spontan.
INFLAMATIA GRANULOMATOASA PRIN CORPI
STRAINI

• - este o inflamatie determinata de prezenta in tesuturi a unor


materiale straine , patrunse accidental;
• - corpii straini sunt de natura endogena sau exogena.
• 1. materiale endogene:
• - keratina, colesterol;
• 2. materiale exogene:
• - sticla, metale, materiale de structura chirurgicala.
• Microscopic
• - leziunea caracteristica este granulomul de corp strain constituit din :
celule gigante cu numerosi nuclei prezenti in aria centrala a celulei si
citoplasma acidofila; celulele gigante sunt in contact cu corpii straini
pe care ii fagociteaza; fibroblastii sunt dispusi la periferia
granulomului.
INFLAMATII FUNGICE

• Fungii sunt microorganisme care determina o inflamatie granulomatoasa.


• Leziunea se numeste micoza.
• CANDIDOZA
• - este determinata de Candida albicans;
• - localizarea cea mai frecventa este mucoasa bucala;
• - pe suprafata mucoasei se identifica depozite alb laptoase cu tendinta de
confluare;
• Microscopic
• - depozitele de pe suprafata mucoasei sunt constituite din filamente miceliene ,
PAS- pozitive;
• - leziuni similare se intalnesc la mucoasa vaginala.
HISTOPLASMOZA

• - este determinata de infectia aerogena cu Histoplasma capsulatum


prezenta in excrementele pasarilor;
• - se produc diseminari hematogene asemanatoare cu tuberculoza
miliara;
• Microscopic
• - se evidentiaza granuloame formate din macrofage in care se
identifica agentul etiologic, sub forma unor bastonase mici cu dubla
membrana.
INFLAMATII DETERMINATE DE PROTOZOARE

• TOXOPLASMOZA
• - este determinata de Toxoplasma Gondi;
• - infectia cu protozoarul poate sa rezulte prin contaminarea
intrauterina a fatului, de la mama la fat.
• Se descriu doua feluri de boala:
• Toxoplasmoza congenitala si
• Toxoplasmoza dobandita
• Toxoplasmoza congenitala
• - reprezinta forma cea mai severa a bolii care afecteaza encefalul (
encefalita, hidrocefalie);
• - la examenul microscopic se constata zone de necroza care se lichefiaza si
formeaza geode la nivelul creierului;
• Microscopic
• - in jurul focarelor de necroza se identifica o reactie inflamatorie cu
macrofage;
• - elementele caracteristice pentru diagnostic sunt trofozoizii si chisturile cu
trofozoiti ( macrofage incarcate cu trofozoiti );
• Toxoplasmoza dobandita
• - se localizeaza in ganglionii limfatici, in special laterocervicali determinand
o limfadenita reversibila spontan.
INFLAMATII DETERMINATE DE HELMITI
• TRICHINOZA
• - este produsa de grefarea in fibrele musculare scheletice a larvelor de Trichinella
spiralis;
• Clinic
• - se manifesta prin miozita;
• Diagnostic
• - este precizat prin biopsie musculara;
• Microscopic
• - fibrele miocardice isi pierd striatiile si pastreaza numai sarcolema;
• - in jurul fibrelor parazitate se evidentiaza un infiltrat inflamator limfo-
plasmocitar cu numeroase eozinofile;
• - in evolutie se produce sclerohialinizarea si calcificarea fibrelor afectate.
CISTICERCOZA

• - este o inflamatie parazitara produsa de Taenia solium


• - infestarea cu paraziti adulti se face prin ingestia carnii de porc care
contine cisticerci cu Taenia sollium.
• Microscopic
• - leziunile se localizeaza preferential in creier, muschi si piele;
• - leziunea are aspect de vezicule mici, cu lichid clar, care contin
scolexul cu carlige;
• - prin ruperea veziculelor apare o reactie inflamatorie
granulomatoasa de corp strain, asociata in avolutie cu fibroza si
calcificari.
ECHINOCOCOZA ( BOALA HIDATICA)
• - este determinata de Taenia echinococus
• Clinic
• - leziunile au aspect de chist unilocular ( chistul hidatic);
• - chistul hidatic are dimensiuni variabile de 5-10 cm si un continut
lichidian opalescent;
• - scolecsii realizeaza un sediment fin , nisipos;
• - peretele chistului prezinta un strat intern denumit membrana
proligera si un strat extern, opac;
• - in interiorul chistului se gasesc vezicule fiice care se formeaza din
startul intern al peretelui chistului;
• - prezenta larvei in tesuturi determina o reactie inflamatorie
constituita din eozinofile si macrofage , in jurul formatiunii chistice;
• - evolutiv in jurul chistului se formeaza o capsula conjunctiva fibroasa,
iar chistul se poate calcifica;
• - localizarile cele mai frecvente sunt la nivelul ficatului sau
pulmonului;
• - se pot localiza in spila, rinichi, creier, miocard.