Sunteți pe pagina 1din 15

Metode de cercetare științifică.

Metoda reconstrucției.
Metoda experimentului

Studenta gr. 402: Vrabii Elmira


Prin metodă înțelegem un
ansamblu sistematic de principii,
norme și tehnici de cercetare a căror
mânuire conduce la cunoașterea
sistematică a unui fenomen dat,
concretizată în descrieri, definiții,
ipoteze și teorii științifice.
Prin metodă de cercetare
științifică, concepem o totalitate de
procedee ce duce la stabilirea unui
adevăr științific.
Lingvistica cunoaște două tipuri de metode:

- specifice;

- nespecifice.
1.Metoda reconstrucției interne

Această metodă se situează în prelun-


girea metodei comparativ-istorice, ale cărei
principii generale le utilizează în scopul de a
stabili,pornind de la fapte cunoscute unele
structuri sau unități lingvistice (foneme,
morfeme, radicali lexicali) neatestate
documentar.
Reconstrucția este procedeul
prin care se poate reconstitui
limba-bază sau unități ale ei
care nu sunt atestate.
Pentru reconstrucția etimonului din
limba bază se aleg formele cele mai
vechi din limbile înrudite; se compară
învelișuri fonetice – fonem cu fonem - ,
se ține seama de legile fonetice ale
fiecarei limbi precum și de unele legi
fonetice cu caracter mai general.
Exemplu de reconstrucție a
numeralului zece

Zece are următoarele forme în câteva


dintre limbile indo-europene vechi:
- gr. deka;
- lat. decem;
- got. taihun;
- skr (sanscrită) dasa.
Deci, se poate stabili că:

-prima literă în cuvântul ce desemna numeralul


zece în indo-europeană era d, ținându-se cont de
faptul că în limbile germanice t provine din d ;

-al doilea sunet este peste tot e (ai în gotică se


citea e, iar în sanscrită a provenea tot din e );

- următorul sunet este k (în gotică h provine din k,


iar latina se citea dekem).
Probleme mai mari apar în legătură cu
ultimul sunet. Se știe din istoria fiecărei limbi în
parte că, în anumite contexte fonetice, consoana
m favorizează apariția unei vocale; astfel, în
sanscrită și în greacă m dezvoltă vocala a, în
gotică un, iar în latină e. Știind acestea s-a
presupus că ultimul sunet este m.
Astfel, reconstrucția din indo-
europeană devine *dekm.
Deci, procedeul reconstrucției de
folosește de mai bine de un secol, rezultatele
s-au corectat mereu pe măsura ce s-au
elaborat gramatici istorice ale fiecărei limbi
indo-europene, s-au descoperit texte în limbi
indo-europene necunoscute, s-au descifrat
textele cretano-miceniene, iar geografia
lingvistică a permis o cronologie mai exactă
a formelor din fiecare limbă.
2.Metoda experimentală

-pătrunde în cercetarea lingvistică odată cu


apariția experimentului în psihologie, fizică,
științe ale naturii și chiar în literatură în sec. al
XIX-lea;

- oferă în sec. XIX-lea un temei mai riguros


științific observației.
Prin metoda experimentală se realizează o
descriere cât mai exactă a sunetelor limbii (a
trăsăturilor lor distinctive, a diferitelor
proprietăți: durata, timbrul, înălțimea etc.) din
punct de vedere fizic și articulatoriu.

La noi, cercetările de fonetică experi-


mentală au fost inițiate de lingvistul Iosif
Popovici, la Cluj, în prioada interbelică.
În laboratoare special amenajate lingviștii au la
dispoziție numeroase aparate, acum foarte complexe;
s-a trecut la kimograful și osciligraful inițiale la
aparate Rontgen, spectografe, filmo-grafe, sonografe
etc.

La fel aș dori să menționez că prin


sintetizatorii vorbirii, aparate complexe prin
care se recreează experimental sunetele
umane, Centrul de fonetică și
dialectologie din București a studiat
structura acustică a sistemului vocalic
românesc.
Un lucru foarte important de menționat este că
pentru a efectua un experiment este necesar,
inițial, să stabilim planul de realizare a lui și
rezultatele posibile. Alegerea tipului de
experiment și a planului concret de realizare a
lui depinde în mare măsură de problema
științifică pe care savantul speră să o rezolve .
Consider că dependența experimentului de
teorie, este destul de clară, în interpretarea
rezultatului lui. Fără teorie
experimentarea științifică este
imposibilă.
Bibliografie:

1. http://www.ub-filosofie.ro/~solcan/cs/i08-
09/FSU/03.html
2. https://ru.scribd.com/doc/7136266/Observatie
-Si-Experiment