Sunteți pe pagina 1din 11

Investiţia în capital uman

în Romania
CAPITAL UMAN IN AFACERI
CUPRINS

 Introducere- capital uman


 Analiză a cheltuielilor publice totale în educaţie şi sănatate ca procent PIB
 O structură a cheltuielilor guvernamentale. Și eficiența cheltuielilor
 Concluzii
 Bibliografie
Introducere


Capitalul uman este reprezentat de cunoştinţele profesionale,
deprinderile, si sănătatea care pot conduce orice persoana fie la sporirea
capacităţii sale creatoare si, implicit, a veniturilor scontate a se obţine in
viitor, fie ca o capacitate a oamenilor de a produce in mod eficient bunuri si
servicii. Capitalul uman consta în acele abilităţi ale indivizilor, care sunt
caracteristice acestora si rămân aceleaşi în orice mediu social, putând fi
valorificate pe piaţa muncii în schimbul unor resurse economice de orice tip.
 Practic, capitalul uman este format din capital educaţional (abilitaţi
dobândite de indivizi în procesul de instruire şcolară, dar şi în afara acestuia)
şi capital biologic (abilităţi fizice ale indivizilor, sintetizate cel mai adesea
prin starea de sănătate). Capitalul uman s-a dezvoltat ca şi concept în
economie, unde este privit în special ca si estimare a abilităţii unei persoane
de a produce venituri prin muncă.
.
Introducere

 Alături de pregătirea educaţionala si profesionala, in evaluarea capitalului


uman dintr-o tara starea de sănătate si de ce nu şi alimentaţia, sunt alţi
factori care nu trebuie neglijaţi. Deci, calitatea resurselor umane se măsoară
prin nivel de pregătire educaţionala, formare profesionala cât şi prin starea
de sănătate.
 Referitor la starea de sănătate, capitalul biologic depinde în mare măsura de
cel educaţional, studiile relevând faptul ca indivizii cei mai educaţi optează
pentru servicii medicale de calitate sporita, selectând alternativele cele mai
adecvate pentru menţinerea sănătăţii în parametrii optimi.
Analiză a cheltuielilor publice totale în
educaţie şi sănatate ca procent PIB

 Consiliul fiscal a publicat un studiu


realizat de președintele instituției
referitor la eficiența cheltuirii fondurilor
publice în România, privită în context
european.
 Analiza, bazată pe cifre agregate de
statistica europeană, privește perioada
2006-2014 și, punctual, anul 2015.

 ”Cheltuielile publice pentru


Sănătate” realizate de România (privite
ca procent din PIB și ca medie a perioadei
2006-2014) se situează sub pragul de 4%,
mult sub media înregistrată la nivelul UE
28 sau în Zona Euro.
 Din graficul de mai jos reiese că doar Ciprul  Situația este mai rea la
și Slovenia au alocat mai capitolul ”Cheltuieli publice pentru
puțini bani sănătății, statul care a alocat Educație”, unde media de aproximativ
domeniului cel mai semnificativ procent din
3,6% din PIB plasează România
PIB fiind Danemarca, peste 8%.
pe ultimul loc în clasamentul
european, la distanță față de Portugalia
sau Danemarca, state care în perioada
cercetată au alocat Educației
aproximativ 6,7% din PIB.
O structură a cheltuielilor guvernamentale. Și
eficiența cheltuielilor
Structura cheltuielilor guvernamentale din anul 2014, bazată pe statistica Eurostat, arată preocuparea
guvernului român pentru:
 -comunitățile locale
 -protecția mediului
 -ordine publică și securitate
 -economie și cultură/religie
Procentul din PIB alocat acestor sectoare se află în sau deasupra mediei europene.

Din graficul de mai jos rezultă că domeniile în care s-a investit mai puțin decât media UE 28 sunt:
 -educație
 -sănătate
 -protecție socială
 -servicii publice generale.
 Aceeași statistică europeană arată
că principala problemă a bugetului
de stat o reprezintă nivelul scăzut
al colectării veniturilor din taxe.
 Potrivit Eurostat, în 2015 România
a fost ultima clasată în topul
performanței colectării, iar
previziunea statisticii europene
este că, în 2017, România va
înregistra un record negativ- o
rată de colectare a veniturilor
fiscale care vor contribui la PIB
cu numai 25,8%
 Romania este tara in care se investeste cel mai putin in cresterea calitatii
resurselor umane atat in comparatie cu tarile membre ale Uniunii Europene, cat si
cu cele 10 state din Europa Centrala si de Est care au aderat in 2004. Daca statele
membre UE cheltuie in medie 5 pana la 6 % din PIB cu educatia si formarea,
Romania a alocat in ultimii 16 ani sub 4 % situandu-se, alaturi de Bulgaria, pe
ultimul loc la acest capitol. Subfinantarea aceasta este unul dintre factorii
principali care conduc la scaderea ratei de participare a populatiei la procesul de
educatie si formare profesionala.
 Romania are, in momentul de fata, o rata a somajului destul de scazuta (7%)
comparativ cu celelalte state membre UE (9,2%), dar si o pondere crescuta a
populatiei ocupata in agricultura (34,1% fata de 5% in UE) si industrie – adica
tocmai in acele domenii de activitate in care nivelul calificarilor cerut este scazut.
Lipsa pregatirii educationale si profesionale sau nivelul scazut al acesteia va face
dificila pe viitor absorbtia tehnologiilor performante necesare cresterii
productivitatii.
Concluzii

 În extraordinara dezvoltare economica globala, resursele umane


reprezinta elementul esential al competitiei, atât la nivelul companiilor,
cât si la nivel national. În competitia globala a economiei informatizate,
calitatea si inventivitatea resurselor umane ar fi principalii factori care
sa realizeze decalajele esentiale dintre state. Capitalul uman reprezintă
unul dintre motoarele dezvoltării, atât la nivel social şi comunitar, cât şi
la nivel individual. Inscrierea pe un anumit traseu profesional nu este
doar un rezultat al eforturilor individuale, ci si al preocuparilor
organizatiilor societatii, care ar trebui sa aplice în acest sens programe
de adaptare si formare profesionala eficiente, sa gaseasca mecanisme
de a întretine motivatia pentru calitate si competenta si pentru
continuarea investitiei în educatie de -a lungul întregii vieti active.

 .
Concluzii

Din aceata lucrare se desprind urmatoarele idei principale:

 -capitalul educaţional ridicat presupune o valoare mai ridicată a forţei de


muncă datorată productivităţii sporite;
 -un nivel de instrucţie mai ridicat presupune şi o mai mare flexibilitate în
adaptarea la condiţiile specifice de pe piaţa muncii, contribuind la evitarea
riscului şomajului;
 -sărăcia poate determinarea degradarea stocului de capital uman
obstrucţionând cheltuielile de întreţinere şi dezvoltare ale acestuia;
 - în ultimii ani numărul locurilor de muncă înalt specializate a crescut la toate
nivelele de educaţie în detrimentul muncilor necalificate.