Elemente de proiectare didactică

pentru matematică la nivel de

planificare anuală/ unități de
învățare/ lecție. Proiectarea
activităților integrate
Studente:
Gavrilă Elena-Roxana (căs. Neagu)
Pascaru Florina
Șerban Geanina
Anul I, DAIP
Proiectarea
 În viziune tradițională: constă planificarea și eșalonarea timpului pe
unități de instruire și a materiei de studiat sub forma planului
calendaristic

 În viziune modernă: reprezintă o activitate complexă, un ansamblu de

procese și operații de anticipare a activității instructiv-educative, de
fixare mentală a apașilor care se vor parcurge, a strategiilor de predare,
învățare și evaluare
Funcțiile proiectării didactice

1. Se realizează într-o manieră flexibilă;

2. Accentul se pune pe experiența de învățare;
3. Reprezintă un demers personalizate;
4. Conferă activității de instruire rigurozitate științifică;
5. Oferă o imagine de ansamblu;
6. Oferă libertatea și responsabilitatea cadrului didactic.
Programa școlară

 Reprezintă un document cu rol de instrument de lucru al

profesorului și cu valoare normativă în sensul că
stabilește obiectivele/competențele ce urmează a fi
atinseprin intermediul actului didactic
Programa școlară este un document reglator în
sensul că:
 Descrie oferta educațională a unei discipline pentru un parcurs școlar
didactic

 Nu este tablă de materii a manualului

 Nu este element de îngrădire pentru cadrul didactic

 Fiecărui obiectiv general îi sunt asociate 2 sau mai multe competențe

specifice

 Competențele specifice se realizează cu ajutorul unităților de conținut

Programa școlară cuprinde:

 Notă de prezentare

 Obiective/competențe generale

 Competențe specifice și exemple de activități de învățare

 Sugestii metodologice
Planificarea calendaristică
Este un document administrativ formal care asociază elemente ale programei într-
un mod personalizat de către profesor pe parcursul unui an școlar.

Etapele elaborării planificării:

-Citirea atentă a programei:

 Stabilirea succesiunii conținuturilor de parcurs;

 Corelarea conținuturilor cu competențele specifice

 Verificarea resurselor didactice de care poate dispune în realizarea activităților

 Alocarea timpului necesar pentru fiecare conținut

-Precizări:

 Unitățile de învățare se indică prin titluri, stebilite de profesor;

 Competențele specifice pot fi prezentate prin indiciile lor numerice din

programă;

 Întocmirea planificării calendaristice constituie pentru cadrul didactic

un prilej de reflecție asupra posibilităților de a realiza pentru elevi
parcursuri școlare individualizate.
Model (Petrovici, 2014, p. 57)
Clasa: a IV-a
Aria curriculară: Matematică și științe
Disciplina de învățământ: Matematică
Varianta: Curriculum extins
Număr ore: 4 ore/ săptămână
Nr. Unitatea de Competente Conţinuturi Nr. Săptămâna Observaţii
crt învăţare specifice ore

1.1, 1.2, 1.3, Numerele naturale

1.4, 2.1, 2.2, de la 0 la 1. 000.
1. Recapitulare 2.3, 2.5, 2.6, 000 I-II
prin exerciții și 2.8, 3.1, 3.2, Operații cu numere
probleme 4.1 naturale în 6
concentrul 0 – 1.
000
Rezolvare de
probleme
Proiectarea unității de învățare

Reprezintă proiectarea activităților didactice pe săptămâni, oferind o viziune de

ansamblu, pe baza căreie profesorul poate adapta conținuturile în funcție de
contextul instruirii și obiectivele urmărite.
Caracteristici:
 Unitate- de conținuturi
 Coerență- a competențelor vizate
 Continuitate- se desfășoară în timp
 Finalizare -se realizează prin evaluare
Aspecte în realizarea unității de învățare

 Demersul didactic trebuie să se centreze pe obiective (nu pe conținuturi)

 Trebuie implicați următorii factori:

 Competențe specifice (de ce?- precizarea competențelor)

 Conținuturi ( ce?- alegerea conținuturilor)

 Activități de învățare (cum?- elaborarea strategiei)

 Evaluare- descriptori de performanță (cât s-a înțeles din conținuturi)

 Resurse (cu ce ?-analiza resurselor)

 Proiectarea unității de învățare se realizează după proiectarea
calendaristică și presupune detalierea conținuturilor în corelație
cu competențele specifice vizate și alegerea activităților de
învățare, a resurselor disponibile și a modalităților de evaluare
pentru fiecare unitate tematică.
În rubrica desemnată conținuturilor se realizează o detaliere a acestora;
activitățile de învățare care pot fi sugerate de programă sau pot fi adaptate
clasei cu activități proprii; resursele vizează materialele și mijloacele de
instruire, timpul alocat, spațiul în care se desfășoară activitățile, modul de
organizare al clasei; în rubrica destinată evaluării se specifică instrumentele cu
caracter evaluativ utilizare pe parcurs, la finalul fiecărei unități de învățare
realizându-se o evaluare sumativă.
Algoritmi în realizarea proiectării unității de
învățare

 Identificăm conținuturi unitare din punct de vedere tematic .

 Asociem competențe specifice care pot fi atinse prin aceste

conținuturi.

 Adăugăm conținuturi sau/ și renunțăm la unele conținuturi alese,

după criteriul relevanței în raport cu competența identificată.

 Corelăm conținuturile selectate și cu alte competențe specifice.

Avantaje ale proiectării centrate pe unitatea de
învățare:

 Crearea unui mediu de învățare coerent care să permită

identificarea performanțelor așteptate ale elevilor pe intervale mai
mari de timp;
 Implicarea elevilor în proiectarea propriei învățări pe termen
mediu și lung care să se bazeze pe explorare și reflecție;
 Implicarea profesorului în conceperea unui demers didactic pe
termen mediu și lung pentru a valorifica ritmul de învățare al
elevilor;
 Oferirea unei perspective asupra lecțiilor prin integrarea
informațiilor în contexte tematice pe care le oferă unitatea de
învățare
Proiectarea lecției

 Reprezintă o verigă în ansamblul proiectării întregului demers didactic.

 Proiectarea unei lecții este operația de identificare a secvențelor

instrucționale care se derulează în cadrul unui timp determinat, de
obicei, o oră școlară.

 Lecția reprezintă forma fundamentală de organizare a procesului de

instruire, fiind de fapt o înlănțuire de evenimente, momente, menite să
realizeze succesiunea clară și precisă a actului educațional
 Proiectarea unei lecții implică următoarele demersuri de bază:

 Formularea obiectivelor operaționale;

 Selectarea și analiza conținuturilor;

 Identificarea resurselor;

 Stabilirea strategiilor didactice;

 Elaborarea instrumentelor de evaluare.

Proiectarea activităților integrate la matematică

 Integrarea este văzută ca fiind o manieră de organizare a activității

oarecum similară cu interdisciplinaritatea, în sensul că obiectivele
învățării au ca referință nu o categorie de activitate ci o tematică
unitară, comună mai multor categorii.

 Integrarea, ca sintagmă, este explicată ca reunirea în același loc, în

aceeași activitate, a mai multor activități de tip succesiv, care conduc la
atingerea finalităților propuse, la însușirea conținuturilor, la realizarea
în practică a proiectului didactic propus.
 Spre exemplu, la disciplina Matematică și explorarea mediului, la
lecția despre Scăderea numerelor naturale de la 0 la 20 cu trecere
peste ordin, se poate integra disciplina Comunicare în limba
română, dar și Arte vizuale și abilități practice sau Muzică și
mișcare, activități în care elevilor poate recunoaște rezultatul unei
operații prin desen sau colorarea unui obiect sau cântarea unui
cântecel despre Numerele matematice.