Caria DT - C2

CARIA DINȚILOR TEMPORARI
De ce trebuie să știm cum apare și care sunt

posibilitățile terapeutice?
SĂ FIM CAPABILI SĂ EXPLICĂM ORICĂRUI

PĂRINTE/ PACIENT/ TUTORE LEGAL MODUL DE
APARIȚIE, NECESITATEA TRATAMENTULUI ȘI
VARIANTELE TERAPEUTICE.
De ce să tratăm cariile dinților temporari?
Astăzi, se constată un declin în ceea ce privește

prevalența leziunilor carioase în Țările Vest Europene,
declin care cunoaște ca și posibile cauze:
 utilizarea pe scară largă a fluorului

 modificări ale dietei
 utilizarea destul de frecventă a antibioticelor
 posibile schimbări în virulența microorganismelor
De ce să tratăm caria dinților temporari???
1. Caria în dentația temporară reprezintă un factor cu

valoare predictivă mare pentru apariția cariilor în dentația
permanentă (Tinanoff and col., 2001).
Alte motive pentru a trata cariile dinților temporari:

 dinți temporari sănătoși → stare de sănătate orală și
generală
 sănătatea orală este inter-relată cu starea de sănătate și
de dezvoltare generală a organismului → durerea
acută/cronică și infecțiile au un efect negativ asupra stării
de sănătate a organismului
• asigură realizarea corectă a funcțiilor sistemului

De ce
stomatognat (masticație, deglutiție, fonație, estetică)
trebuie
• păstrează lungimea arcadei

tratați
• previn malocluziilor dinților permanenți

DT???
CARIA DINLOR TEMPORARI
De ce să tratăm caria dinților temporari???
Leonard B. Smith, 2006

Restaurarea dinții temporari cariați
- Implică :
 refacerea și efectuarea la capacitate maximă a funcției masticatorii,
fonatorii, fizionomice
 refacerea formei dinților temporari
 prevenirea instaurării malocluziilor
 menținerea spațiului pentru erupția dinților permanenți
succesionali/de înlocuire
 evitarea/prevenirea durerii și a stării de sepsis local și general (ex.
evitarea lezării mugurilor dinților permanenți)
 evitarea extracțiilor (în special al celor efectuate sub anetezie
generală)
 evitarea stării de sepsis și a intervențiilor chirurgicale la copiii
compromiși medical
De ce să restaurăm dinții temporari cariați???
Argumente (Welbury):
 efectele adverse ale neglijării leziunilor carioase:

- evoluția nefavorabilă a leziunii carioase,
- pierderea contactului cu dinții antagonişti și vecini,
- afectarea vitalității pulpei dentare cu repercusiuni asupra rizalizei
fiziologice a dintelui temporar sau apexificării dintelui permanent
tânăr);
 imprevizibilitatea răspândirii atacului carios
 dificil de stabilit dacă o leziune este oprită în evoluție sau nu
 succes când se realizează un tratament atent
 tratamentul timpuriu are o rată de succes mai mare
De ce să NU restaurăm dinții temporari cariați???
1. Lezarea în timpul tratamentului
a. A dintelui cariat
- oricât de conservatoare este tehnica, este inevitabil ca o parte din țesutul
sănătos să fie îndepărtat → face dintele mult mai friabil la fracturi sau pierderea
vitalității pulpare
! de fiecare dată când restaurarea e înlocuită sunt îndepărtate țesuturi dentare
sănătoase !
b. A dintelui adiacent în cazul cariilor proximale

- suprafața externă are un conținut mai ridicat de fluor decât restul smalțului → o
ușoară atingere va îndepărta acest rezervor de fluor
- suprafața învecinată cariei este în general remineralizată și îndepărtarea ei
accidentală cu instrumentar la turații mari face suprafața dintelui adiacent foarte
susceptibilă la carie
! Leziunile incipiente care se remineralizează sunt mai puțin susceptibile la carii!
c. afectarea parodonțiului (tratamentul cariei proximale)
d. modificările de ocluzie induse de supraînălțări (foarte frecvente în cazul

sigilărilor și tratamentului cariilor ocluzale superficiale)
De ce să NU restaurăm dinții temporari cariați???
2. Dificultăți de diagnostic
3. Ritmul încet de atac al cariei dentare (cu cât copilul este mai mare cu
atât evoluția este mai lentă; argumentul este riscant trebuind depistați
pacienții cu risc cariogen crescut)
4. Remineralizarea smalțului (favorizată de aportul ionilor de fluor) prin

care leziunile superficiale sunt reversibile, iar smalțul remineralizat este
mai dur și mai rezistent decât cel sănătos)
5. Durată limitată a restaurărilor dentare

Tratăm sau extragem???
Factori de decizie:
►copilul: fiecare caz trebuie individualizat acţionându-se în interesul copilului

(nu al părintelui sau medicului pedodont)
►dinții: în cazul dintelui permanent se vor face toate eforturile pentru menținerea
lui pe arcadă; în cazul dinților temporari există tendința eronată a părintelui de
a-i considera elemente dispensabile (cu consecințe grave precum pierderea
spațiului pentru erupția dintelui permanent sau a considerației copilului
asupra dinților);
► stadiul bolii: tratamentul este mult mai ușor pentru copil şi medic în stadii
incipiente ale bolii carioase
► extinderea leziunilor: un număr crescut de dinți afectați de procesul carios

atrage atenția asupra riscului cariogen crescut și impune instituirea imediată a
tratamentului.
Tratament - Scop
!!!!!!????
Oprirea în evoluție a procesului carios

înainte ca repararea restaurativă să fie
necesară.
AAPD – Obiectivele tratamentului
repararea sau limitarea efectelor

produse de caria dentară
protejarea și păstrarea structurilor dentare
restabilirea adecvată a funcțiilor sistemului

stomatognat
restaurare estetică (unde este posibil)
a face ușoară menținerea unei igiene orale bune

Tratament – obiective pe termen lung
SĂ AJUTĂM
COPILUL SĂ AJUNGĂ LA STADIUL DE ADULT
CU:
1. o dentație permanentă integră
2. zero carii active
3. cât mai puțini dinți restaurați
4. o atitudine pozitivă față de propria stare de
sănătate orală
5. experiențe stomatologice pozitive în
antecedente
Tratament – Ce ar trebui să avem în vedere?
Academia Americană de Stomatologie Pediatrică (AAPD) - 2012
1. Statusul de dezvoltare al dentației/dentiției.

2. Riscul carios.
3. Igiena orală a copilului.
4. Complianța parentală față de tratamentul stomatologic.
5. Capacitatea copilului de a coopera pe parcursul
tratamentului stomatologic.
Tratament – Ce ar trebui să luăm în considerare?
Douggal MS, Day PF - 2012
1. Motivarea copilului și a părintelui/tutorelui și existența sau

nu a unei complianțe în ceea ce privește planul terapeutic
preventiv sugerat.
2. Extinderea procesului carios în profunzime și în suprafață.
3. Vârsta pacientului și perioada de timp rămasă până la
exfolierea dintelui temporar din cavitatea orală.
4. Simptomele asociate cariei dentare.
5. Gradul de afectare a pulpei dentare.
Tratament – Ce ar trebui să luăm în considerare?
Cameron & Widmer - 2008, Chantal Naulin-Ifi & col. - 2011
1. vârsta copilului → stadiul de dezvoltare al dintelui (maturitate/

stabilitate/resorbție)
2. numărul de dinți care necesită tratament dentar
3. stadiul de evoluție a leziunii carioase (activitatea carioasă)
4. prezența/absența unor complicații (ex. abces, PAAc)
5. riscul carios individual
6. starea generală a cavității orale și igiena oro-dentară
7. igiena nutrițională
8. gradul de cooperare al copilului
9. starea generală de sănătate a copilului
10. statusul socio-economic al aparținătorilor
11. posibilitatea de monitorizare a copilului
Evaluarea riscului carios
Riscul este definit ca probabilitatea ca un eveniment nedorit să apară,

iar evaluarea riscului carios reprezintă procedura clinică de a prevedea
probabilitatea dezvoltării ulterioare a leziunilor carioase.
Experiența carioasă anterioară și în mod special prezență leziunilor

active inițiale reprezintă cel mai bun predictor la copiii preșcolari,
școlari și adolescenți, unicul dealtfel, folosit pentru selecția pacienților
cu afecțiuni carioase pentru a controla leziunile existente prin metode
noninvazive (prevenția secundară).
Evaluarea riscului carios este o procedură subiectivă, cu un rezultat care

se poate dovedi a fi bun sau greșit. Probabilitatea de a identifica subiecții
cu un risc mare la carie este mică (senzitivitate redusă), în timp ce
probabilitatea de a indentifica coresct subiecții cu risc scăzut pentru
apariția cariei dentare este mare (specificitate crescută).
• Prezența restaurărilor dentare

1. Afecțiuni dentare
• Extracții dentare în antecedente
anterioare
• Apariția de leziuni carioase noi
• Prezența unor zaharuri extrinseci non-lactate în diete

(sucroză, glucoză, fructoză, maltoză)
2. Factori • Dietă bogată în zaharuri

care țin de dietă • Momentul consumului – noapte+zahăr, noapte+lapte,
snack-uri cuconținut de zahăr cu 1 oră înainte de a merge
la culcare
3. Factori
socio-economici
4. Folosirea
de fluoruri
5. Folosirea
de factori de
control ai PB
6. Starea
generală de
sănătate
• Conține factori bacterieni specifici și non-

7. Saliva specifici cum ar fi IgA, lizozimul,
lactoferina
• Streptoccocus mutans
• Streptoccocus sobrinus
8. Bacteriile
• Lactobacilus acidophilus
• Lactobaccilus casei, etc.
9. Forma șanțurilor
• scăzut
10. Flerul medicului • moderat => este necesară o prevenție
stomatolog suplimentară???
=> nu este necesară nici o metodă
suplimentară de prevenție pe lângă ceea
ce pacientul face deja
• crescut
Riscul carios
CRESCUT SCĂZUT
 multiple leziuni carioase => extracții dentare  extinderea în suprafață și în profunzime a
procesului carios și eventuala prezență a unei
pulpite pot indica ca și măsură terapeutică
extracția dentară
 un plan de tratament ideal ar trebui să includă  trebuie avută în vedere și necesitatea efectuării
tratamentul tuturor celorlalte leziuni carioase unor alte extracții dentare de echilibrare
(extracția unui dinte la nivelul aceleași arcade)
 trebui inițiată o terapie preventivă imediat după

îndepărtarea factorului cauzator de durere  restaurarea celorlalți dinți cariați
(tratarea durerii dentare)
 stabilizarea leziunilor carioase reprezintă cea

mai bună metodă de tratament, care contribuie
la scăderea ritmului de progresie a leziunilor  un plan de tratament ideal ar trebui să includă
carioase până ăn momentul în care se tratamentul tuturor celorlalte leziuni carioase
vorrealiza restaurări definitive și se vor aplica
terapii de prevenție
 trebui inițiată o terapie preventivă imediat după
îndepărtarea factorului cauzator de durere
(tratarea durerii dentare)
Riscul carios
Risc – scăzut Risc – crescut Risc - scăzut→crescut Risc - scăzut→crescut
Status carios - 0 Status carios - 0 Status carios- puține Status carios–avansat
Consiliere pt a Consiliere și programe Consiliere și programe Consiliere și programe

menține riscul de management de management de management
scăzut adaptate riscului adaptate riscului adaptate riscului
Prevenție primară Prevenție primară Programe de Programe de
(fluorizări, sigilări) management a bolii management a bolii
carioase inițiale carioase avansate
Vizite periodice la Îmbunătățirea igienei Vizite la stomatolog pt Vizite la stomatolog pt
stomatolog acasă diagnostic, prevenție diagnostic, prevenție și
Igiena adecvată și restaurare restaurare
acasă
Înregistrare în fișa Înregistrare în fișa Înregistrare în fișa Înregistrare în fișa
medicală medicală medicală medicală
Monitorizare Monitorizare Monitorizare Monitorizare

Reevaluare la 6 Reevaluare la 6 luni Reevaluare la 6 luni Reevaluare la 3-6 luni
luni în funcție de nivelul
riscului
DIAGNOSTIC CLINIC
Extinderea leziunilor
Preferințele și
Vârsta copilului Localizarea leziunilor
așteptările
Date despre clinicianului și
rezultatele părinților
DECIZIA DE
terapiei
TRATAMENT Istoricul
Riscul carios al Pentru copil progresiei cariilor
pacientului Pentru dinte la dinții temporari
FĂRĂ TERAPIE TERAPIE

TERAPIE PREVENTIVĂ RESTAURATIVĂ
REEVALUARE PERIODICĂ
Modificarea terapiei
Tinanoff N, Douglass JM
Risc scăzut Risc moderat Risc crescut
dmfs < ½ vârsta copilului dmfs > ½ vârsta dmfs > vârsta copilului
Indicatori ai
Fără leziuni în ultimul an copilului 2 sau mai multe leziuni în
riscului
Fără white spot Una sau mai multe ultimul an
carios
Titru scăzut de S. mutans leziuni în ultimul an Titru crescut de S. mutans
Titru moderat de S. Frecvența mare a
mutans consumului de dulciuri
Examinare 12-18 luni Examinare 6-12 luni Examinare 3-6 luni

Diagnostic Radiografii 12-24 luni Radiografii 12 luni Radiografii 6-12 luni
Evaluarea inițială a S. Evaluarea inițială a S. Evaluarea S. mutans
mutans mutans Analiza dietei
Paste cu fluor Paste cu fluor Paste cu fluor
Terapie Fluorizări topice Fluorizări topice
preventivă profesionale și sigilări profesionale și sigilări
Consiliere nutrițională
Nici una Monitorizarea white Monitorizarea white spots
spots și a leziunilor Restaurarea leziunilor
Terapie proximale în smalț proximale în smalț, a
restaurativă Restaurarea leziunilor leziunilor progresive și a
progresive și a celor celor cavitare
cavitare Tratament agresiv pentru a
minimiza progresia cariilor
Terapie în funcție de riscul carios și vârsta copilului. Tinanoff N, Douglass JM

? CARIA DINȚILOR TEMPORARI
Secvențializarea stabilizării
leziunilor carioase acute
Îndepărtarea leziunii
carioase de la
marginile cavității
Aplicarea unei
obturații
provizorii
• Mărirea gradului de
Căștigați cooperare al
timp copilului
necesar • Tratamentul altor
pentru: dinți care necesită
restaurări
Secvențializarea
îngrijirii operative
Obturație provizorie
(stabilizarea leziunii)
Aplicarea de sigilanți
Restaurări minime
unde nu e necesară
analgezia locală
Restaurări extinse,
extracții dentare la
maxilar
(analgezie locală)
Restaurări care
să necesite
analgezie
tronculară
(tot cadranul)
Restaurări
în zona
anterioară
Planificarea tratamentului
 Un prim pas în planificarea tratamentului este reprezentat de
formularea unui DIAGNOSTIC CORECT.
 Un ultim pas este reprezentat de COMPLIANȚA COPILULUI la
tratament și de GRADUL DE SUPORT ȘI CONSIMȚĂMÂNT
PARENTAL.
 Cele mai bune planuri de tratament sunt cele pragmatice,
deoarece un plan de tratament va avea succes dacă este realist
și poate fi finalizat.
Planificarea tratamentului
Medic stomatolog
Lista de probleme
- dinți cariați
- extragem sau tratăm?
Management
- opțiuni pentru managementul durerii și anxietății
- termen scurt – managementul durerii
- stabilizarea și prevenirea apariției leziunilor carioaseulterioare
- termen lung – tratament operativ – terapia pulpară, coroane
metalice preformate, extracții de echilibrare
Angajamentul copilului și al părintelui de

a urma planul de tratament
Părinte Copil
Planificarea tratamentului – etape
 îndepărtarea durerii
 folosirea metodelor de prevenție acasă → efect pe termen lung
 folosirea metodelor de prevenție profesională → efect pe termen
lung
 stabilizarea leziunilor carioase prezente
 efectuarea de restaurări dentare
 realizarea terapiei pulpare
 efectuarea extracțiilor dentare
 management comportamental după efectuarea tratamentuli
stomatologic
 reîntărirea cunoștințelor privind metodele de prevenție
Planificarea tratamentului – etape (Koch G., Poulsen S.- 2009)
I. Tratamentul leziunilor acute:
 curățarea cavităților carioase deschise și obturarea lor cu un material provizoriu
 efectuarea extracției de necesitate
 efectuarea tratamentului endodontic cu caracter de urgență
II. Managementul bolii carioase:
 istoric nutrițional, consiliere nutrițională
 teste salivare, teste bacteriologice
 însușirea tehnicilor de igienă orală corectă, controlul PB
 aplicarea topică de fluoruri
 sigilări
 examen radiologic
III. Tratamentul restaurativ:
 restaurarea dinților permanenți dacă sunt prezenți pe arcadă
 restaurarea dinților posteriori temporari (m2,m1)
 restaurarea dinților temporari din zona anterioară
 realizarea tratamentului “protetic” – menținătoare de spațiu, coroane pedodontice
IV. Estimarea riscului și stabilirea unui program de re-evaluare: 3, 6, 9 luni
?

Planificarea tratamentului – etape
 Planul terapeutic final depinde de lista problemelor

existente și de expectanțele medicului în ceea ce
privește gradul de cooperare a copilului în acceptarea
tratamentului.
Tratament preventiv
DIETA
CONTROLUL
PLĂCII PREVENȚIE FLUORIZARE
BATERIENE
SIGILAREA
ȘANȚURILOR
ȘI
FOSETELOR
Tratament Preventiv
 trebuie atent monitorizată frecvența aportului de zaharuri și
cantitatea totală a acestora/zi
 sfatul nutrițional trebuie să fie:
 practic/pertinent
 pozitiv
 personalizat pentru copil și părinte
DIETA  sfatul nutrițional poate fi dat numai dacă se pornește de la un
istoric al alimentației pe 3-4 zile și trebuie să fie în deplin acord
cu stilul de nutriție și cu statutul socio-economic al familiei
 limitarea consumului de zaharuri extrinseci (NME) doar la
mesele principale (sucroză, glucoză, fructoză, lactoză)
 fără alimente sau băuturi (excepție=apa) cu 1 oră înainte de
culcare
 fără aport de lichide pe timpul nopții (excepție=apa)
Tratament preventiv
 Crește rezistența smalțului la demineralizare

 Scade producția de acid din placă
 Crește remineralizarea
 Sistemic – apă, tablete cu F, sare, lapte
Fluorizarea  Topic – pasta de dinți (<5 anipână la 500 ppm),
clatiri orale (>6ani ≈ 225 ppm NaF (0.05%)/zisau
≈900 ppm(0.2%) NaF/spt), soluții, geluri, lacuri,
etc.
 Sitemic și topic – picături/tablete
Tratament preventiv
 În carii ale dinților temporari

 Copii cu nevoi speciale
 Monitorizare continuă la fiecare 6-9 luni
 Studii -> cel puțin 50% din sigilanți se mențin
SIGILAREA intacți până la 5 ani post aplicare
ȘANȚURILOR
ȘI  Cel mai eficient sigilant este pe bază de bis-
FOSETELOR
GMA (bisphenol A-glycidyl methacrylate)
 Sigilantul poate fi transparent/opac,
granular/negranular
 Sigilați imediat după ce controlul umidității o
permite
 La aplicarea sigilantului este necesar un foarte
bun control al umidității
Tratament preventiv
 Periaj dentar corect cu periuțe manuale sau

mecanice – tehnicile FONES, BASS
CONTROLUL
PLĂCII  Folosirea aței dentare
BACTERIENE
 Folosirea CHX (atenție a efectele adverse)
 Periaj dentar profesional

Tratament restaurativ
Tratamentul restaurativ în funcție de vârsta copilului
Tipologială carioasă cel mai frecvent întâlnită la această etapă de

vârstă este ECC – 2.5-15% (Koch&Poulsen - 2009)
 Tratament:
 Renunțarea la alimentația nocturnă, la băuturile îndulcite
A. 0-3
ani  Igienă nutrițională
 Igienă orală – periaj dentar cu pastă de dinți cu fluor,
pentru a îndepărta resturile alimentare și a expune zilnic
leziunile carioase la fluor
 Tratament non-invaziv prin aplicarea de ciment GIC fără
prepararea unei cavități (Naulin-Ifi, 2011), atât la nivelul
unor leziuni oprite în evoluție cât și la nivelul unor leziuni
active
Tipologială carioasă cel mai frecvent întâlnită la această etapă de

vârstă este ECC – 2.5-15% (Koch&Poulsen - 2009)
 Tratament:
 Dacă leziunile nu sunt accesibile curățirii prin periaj, se vor
A. 0-3
ani îndepărta cu atenție, cu ajutorul instrumentarului manual
(excavatoare mici, linguri Black), resturile alimentare și
zonele de țesut dentar moale și se aplică un lac cu fluor
sau un strat subțire de sigilant GIC (ex. Vitrebond).
 Repetarea procedurii 1/lună, în mod regulat până la oprirea
în evoluție a leziunii; dentina va deveni din galben deschis
galben închis, maro sau chiar neagră, iar suprafața
dentinei va deveni dură la palparea cu sonda.
A. 0 - 3 ani
Tratament:
 Leziunile profunde trebuiesc curățate pas cu pas, necesitând în
unele cazuri efectuarea analgeziei locale. În astfel de situații,
metoda Cariosolv este o variantă mai puțin cauzatoare de
durere decât folosirea instrumentarului manual sau rotativ.
 În cazul leziunilor foarte extinse de la nivelul Ic max (care sunt
primii afectați) și/sau molarilor, poate fi necesară efectuarea de
extracții dentare (nu m2 și c), sub anestezie generală, urmate de
aplicarea unor menținătoare de spațiu mobilizabile/fixe.
 Tratament restaurator - prin obturații cu materiale compozite,
compomere, coroane pedodontice anterioare (Strip crown,
Frasaco) sau posterioare
B. 3 – 6 ani
 cariile sunt predilect localizate la nivelul feței ocluzale a mt2 și la

nivelul feței distale a lui mt1
 cariile cu localizare la nivelul incisivilor temporari scad ca și
incidență după vârsta de 3 ani, dar, dacă există, trebuie tratate
 leziunile oprite în evoluție nu necesită un tratament special
 rata de progresie a leziunilor inteproximale la nivelul smalțului la
dinții temporari a fost de 2,5 ani, comparativ cu 4 ani la dinții
permanenți tineri și cu >7 ani la adulții tineri (Scwartz și col - 1984) și
de 1,6 ori mai mare la nivelul feței distale a mt2 comparativ cu fața
mezială a M1 la copii cu vârste de 6-12 ani (Mejare și col. 2000)
B. 3 – 6 ani
 introducerea tehnicilor restaurative adezive a condus la o atenție
mai mică pe designul cavității pentru retenția obturației
 în prepararea cavităților pentru materiale de obturație adezive
cum ar fi CGI sau compozitele și compomerii medicul trebuie să se
concentreze în primul pe îndepărtarea țesutului carios moale și
activ, și în al doilea rând pe finisarea marginilor cavității și pe
îndepărtarea marginilor nesusținute
 cele mai comune tipuri de cavități preparate la dinții temporari la
copiii cu vârste cuprinse între 3-6 ani sunt:
 clasa I la nivel molar
 clasa II la nivel molar
 clasa III la nivelul incisivilor și caninilor
B. 3 – 6 ani
 prepararea cavității de clasa I pe suprafețele ocluzale ale molarilor

temporari ar trebui să fie ghidată de extinderea leziunii carioase, dar
trebuie avut permanent în vedere realizarea formei de retenție, din
moment ce majoritatea studiilor raportează ca motiv principal de eșec
al tratamentului restaurativ la DT lipsa retenției (atât pentru materialele
de tip compomer cât si pentru cele de tip RMGIC) (Espelid și col. 1999,
Kilpatrick și col, 1995, Andreson-Welckert și col, 1997)
 deschiderea la nivelul S (pentru a crea accesul la dentină) se face cu
 o freză mică rotundă diamantată (ISO#14) de turbină
 o freză mică rotundă de oțel (ISO #009) de turbină
 îndepărtarea dentinei alterate se va face cu freze rotunde pentru
piesa contraunghi (ISO #014 -> ISO #021)
B. 3 – 6 ani
 materialul adeziv de obturație se aplică la nivelul întregii suprafețe

ocluzale, pentru a acoperi toate fisurile și șanțurile, la fel ca în cazul
obturațiilor preventive
 în cazul cavităților mici de clasa a II-a în care punctul de contact nu
este distrus, se preferă folosirea ca și material de obturație a CGI
modificate (RMGIC), iar unghiul de la suprafața cavității trebuie să fie
de aprox. 90°, dat fiind faptul că CGI este relativ fragil
 în cazul cavităților aproximale mari, cu pierderea totală a punctului
de contact, materialul de obturație preferat este compomerul sau
compozitul, dat fiind faptul că aceste materiale sunt mai rezistente la
forțele de masticație
B. 3 – 6 ani
 prepararea cavității de clasa a III-a pe suprafețele incisivilor
și caninilor se face pornind de la nivelul feței vestibulare,

folosind pentru deschiderea cavității și îndepărtarea dentinei
alterate freze sferice la piesa contraunghi
 pentru crearea accesului se poate folosi freză rotundă
diamantată la turbină
 designul cavității se face în funcție de extinderea în suprafață
și de mărimea procesului carios
 Cea mai populară și cea mai frecventă metodă folosită în

tratamentul leziunilor carioase ale dinților temporari pentru
prepararea tradițională/convențională (Black) constă în folosirea
turbinei (100.000-300.000 rpm) sau a piesei contraunghi (500-1.500
rpm)
 Folosirea lupelor de mărire 2.5x or 3.5x pentru stomatologia

pediatrică restaurativă.
 Astăzi există și metode conservative, cunoscute sub numele
de Microdentistry/ Minimal Invasive Dentistry/ Minimal
Intervention Tooth Preparation, cum ar fi:
Tehnicile mecanice rotative – care implică freze

Tehnicile mecanice ne-rotative:
1. abraziunea cu aer
2. air polishing
3. ART
4. ultrasonics and sono-abrasion
Tehnicile chemo-mecanice: Carisolv, Caridex, enzime
Fotoablația cu laser
Îndepărtarea dentinei cariate și instrumentarea
cavității – cum se poate realiza?
(Luc Martens, Ghent, Belgium)
Convențional (G.V. Black) Microdentistry (tooth
substance saving
preparations)
Extensia preventivă Prepararea șanturilor și Prevenirea extensiei

fostelor
Obturează fără frezare
Laser
Frezează și obturează La preparații de tip box Air abraziune
Îndepărtarea chemo-
mecanică a cariei
Anestezie La cavități adezive Fără/cu mai puțină

anestezie
Microdentistry
Fisurotomia
- Kit de 3 freze: fissurotomy original, fissurotomy Micro STF,
fissurotomy Micro NTF – design anatomic care permite lărgirea
șanțurilor și eliminarea cariilor mici fără îndepărtarea excesivă a
smalțului sau dentinei sănătoase
- Indicații: leziunile șanțurilor și fosetelor
- lungimea capului fissurotomy original și fissurotomy Micro NTF -

2,5mm - permite limitarea frezării la structura dentară pană sub
nivelul JAD și nu mai departe în dentină
- lungimea capului fissurotomy Micro STF – 1,5mm - o indică în
ameloplastia dinților temporari și a premolarilor
- forma conică a frezelor permite lezarea mai puțini tubuli dentinari,

ceea ce reduce căldura degajată și vibrațiile
Microdentistry
Micro Diamond Prep System - set de 8 freze
Indicații:
- No. 889 M 007 - șanțuri și fosete
- No. 838 M 007 – prepararea marginii incizale în timp ce pereții
linguali și vestibulari rămân integri
- No. 830 RM, 830 M, 935 AM – îndepărtează defectele de smalț (pete
albe, culoare nedorită) înainte de restaurarea cu rășini compozite
Microdentistry
Polymer Caries Removal Burs (smart burs)
- aceste freze au un ax metalic și lame de polimer, care permit doar

îndepărtarea dentinei afectate, păstrând structura dentară
sănătoasă
- se folosesc la piese de mână cu viteze mici 500-800rpm
- Dentina afectată – 0-30 knoop hardness
- Dentina sănătoasă – 70-90 knoop hardness
- Smalț sănătos – 360-430 KHN
- Lame polimer – 50 KHN
Microdentistry

1. abrazia cu aer
- tehnică pseudo-mecanica, nerotativă utilizată pentru îndepărtarea

țesutului cariat
- principiul abraziei cu aer constă în aplicarea cu o presiune foarte

mare de particule non-toxice, precum ioni de oxid de aluminiu, pentru
a îndepărta cu precizie smalțul, dentina, țesutul carios și obturațiile
vechi
- Avantaje: este mai silențioasă și mai eficientă din punct de vedere al

timpului și al consumului de energie, nu necesită anestezie, nu
produce vibrații și căldură.
- este acceptată cu ușurință de către pacient
- maximizează conservarea structurii dentare.
- interiorul cavității preparate este fin, făcând-o mai ușoară de
Microdentistry

1. abrazia cu aer
Dezavantaje:
- dentina moale, infiltrată trebuie îndepărtată manual
- din cauza îndepărtării mai ușoare a dentinei decât a smalțului, este

necesar ca smalțul să fie îndepărtat prin frezaj clasic
- lipsa totală a senzației tactile, deoarece capul instrumentului nu

atinge suprafața dintelui. Din această cauză medicul trebuie să fie
capabil să prevadă limitele cavității înainte de a tăia, pentru a
reduce riscul mare de preparare în exces a cavității.
Microdentistry

1. abrazia cu aer
Contraindicații:
- alergie severă la praf, pacienți cu astm, afecțiuni pulmonare cronice

obstructive
- plăgi recente
- afecțiuni parodontale active
- aparat ortodontic recent
- carii subgingivale
Microdentistry

2. air polishing
- jet la presiune înaltă ce conține bicarbonat de

sodiu și se proiectează asupra suprafeței
dentare, producând un efect de tăiere/șlefuire
- rata de abrazie este influențată de: viteză,

presiune, timpul de abrazie, forma și duritatea
particulelor utilizate
Microdentistry

2. air polishing
Avantaje:
• îndepărtează petele și placa bacteriană mai repede decât
metodele
• mai puțin abrazivă decât pastele de lustruit
• nu este dureroasă dacă jetul nu este îndreptat direct spre
țesuturile
• orice lezare a țesuturilor moi dispare în 24 ore
• poate fi utilizată în siguranță pe implanturi de titan,
aparate ortodontice fixe, preparări pentru sigilări,
îndepărtarea bacteriilor de pe suprafețele radiculare
• produce surfasaj radicular uniform și îndepărtează 100%
din bacterii și/sau endotoxinele bacteriene de pe cement
Microdentistry

3. ART
 a fost introdusă de Frencken și col (1998) ca și metodă de

tratament pentru copiii din țările în curs de dezvoltare, necesitând
resurse tehnice minime
 soluție intermediară între stomatologia non-operativă și cea
restaurativă
Microdentistry

3. ART
constă în îndepărtarea superficială a dentinei cariate

doar cu instrumentar manual
 obturarea cu material de tip CGI ca și material de

obturație și sigilare în același timp
 tratamentul are la bază ideea că procesul carios intern

se oprește în evoluție atunci când leziunea este sigilată
și eventualele infiltrații din cavitatea orală sunt evitate
Microdentistry

3. ART
 Indicatii:
 tratamentul cariior de pe o singură suprafață

 copii mici și necooperanți
 dinti temporari
 dinți permanenți
Microdentistry

3. ART
 Indicatii:
● copiii foarte mici care nu au mai fost la stomatolog
● pacienții cu anxietate/ frică puternică
● pacienți cu o dizabilitate fizica și/sau psihică
● în cazurile clinice cu risc carios crescut, tratament
intermediar, pentru a stabiliza situația
Microdentistry

3. ART
 Contraindicații:
● prezența infecției (abces sau fistulă)

● pulpă expusă
● inflamația cronică a pulpei
● cavități inaccesibile instrumentarului manual
Microdentistry

3. ART
 Avantaje:
1. utilizează instrumentar de mână ieftin, ușor, când
echipamentul dentar electric scump nu e disponibil
2. deoarece este o procedură aproape fără durere, necesitatea
anesteziei este eliminată sau minimizată
3. ART presupune îndepărtarea doar a țesuturilor dentare
decalcifiate, ceea ce are ca rezultat cavități relativ mici și
conservă țesuturile sănătoase dentare pe cât posibil de mult
4. Țesuturile dentare sănătoase nu necesită să fie îndepărtate
pentru a asigura retenția materialului de obturare.
Microdentistry

3. ART
 Avantaje:
5. Florul eliberat din glass ionomer probabil remineralizează dentina
sterilă demineralizată și previne dezvoltarea cariilor secundare
6. Tratamentul combinat preventiv și curativ poate fi făcut într-o
singură ședință
7. Repararea defectelor restaurării poate fi făcută ușor
8. Nu este scumpă și nu necesită mult timp
9. Permite stomatologilor să ajungă la oameni care altfel nu și-ar fi
permis servicii de sănătate orală
Microdentistry

3. ART
 Dezavantaje:
1. Restaurările nu durează mult. Media este de 2 ani.
2. Din cauza rezistenței scăzute la uzură a glassionomerilor, utilizarea
lor este limitată.
3. Un amestec relativ nestandardizat de glassionomeri poate fi fi
produs datorită mixării manuale.
4. Utilizarea continuă a instrumentarului manual pe o perioadă lungă
de timp poate avea ca rezultat oboseala mâinii.
Microdentistry

3. ART
 Tehnică:
1. Se usucă cu un rulou suprafața dentară de lucru
2. Se îndepărtează cu un excavator țesuturile dentare cariate moi și
smalțul nesusținut
Este foarte important ca:
- tot țesutul cariat moale să fie îndepărtat la joncțiune amelo-dentinară
- Să se evite expunerea pulpară în cavitățile profunde, lăsând o
porțiune mică de dentină afectată lângă regiune pulpară
Microdentistry
Tehnicile mecanice ne-rotative: 3. ART

 Tehnică:
3. Curățarea cavității preparate – pentru a îmbunătăți adeziunea chimică
a GIC la structura dentară:
- condiționer de dentină – acid poliacrilic 10%- se curăță pereții
cavității 10-15 secunde și se usucă cu bulete de vată
- se repetă procedura dacă cavitatea este contaminată cu salivă sau
sânge
4. Se spală și se usucă cavitatea
5. Se inseră GIC în cantități mici, cu un fuloar – întâi în colțuri și zonele
de smalț nesusținut
6. După 1-2 min se verifică ocluzia
Microdentistry

4. instrumentarea cu ultrasunete și sono-abrazia
- Instrumentarea cu ultrasunete a fost propusă încă din anii 1950 de

Nielsen, care a observat că este cu atât mai ușor de tăiat cu cât sunt
mai dure țesuturile
- dentina cariată aparent nu putea fi îndepărtată
Sono-abrazia a fost dezvoltată ca o modificare a acestei metode,

utilizează frecvențe înalte și piese cu diferite vârfuri abrazive
Avantaje
- minimizează sau elimină zgomotul, vibrațiile, căldura și presiunea
- modifică procedura de preparare a cavităților aproximale, protejând
astfel dinții adiacenți de iatrogenii
Microdentistry

Dezavantaje
- abrazia relativ scăzută și excursia destul de mare a vârfurilor
- slăbirea prismelor de smalț, asociindu-se cu fisuri adiacente
situsurilor preparate
Microdentistry

- recent → vârfuri diamantate CVD (chemical vapor deposition)

Avantaje
- prepararea conservatoare a cavităților, datorită tăierii foarte precise a
vârfului
- grad ridicat de tolerare: fără multă presiune, cu puțin zgomot și cu
diminuarea sau dispariția durerii (mișcarea vibratorie nu determină
aspirarea hidrodinamică a odontoblaștilor)
- apa pentru răcirea vârfurilor curge pe toată lungimea lor, garantând
irigarea interiorului cavității
- nu taie materiale și țesuturi moi
Dezavantaje
- timp de tăiere mai lent
- nu se îndepărtează țesutul dentar moale cu aceeași eficiență cu care
taie țesutul dur
Microdentistry

Indicații
- prepararea conservatoare a cavităților
- îndepărtarea sigilanților, a restaurărilor cu rășini compozite, a
cimenturilor glassionomere și a amalgamurilor
- îndepărtarea pigmenților și a defectelor superficiale ale smalțului
și ale dentinei
Microdentistry
Îndepărtarea chemo-mecanică a cariilor implică înmuierea chimică a

dentinei cariate urmată de îndepărtarea sa prin excavare ușoară.
Reactivul implicat este generat prin mixarea unui aminoacid cu

hipoclorit de sodiu, monochloraminoacidul rezultat degradează
selectiv colagenul demineralizat din dentina cariată
Microdentistry
Avantaje
- scade îndepărtarea dureroasă a dentinei sănătoase, astfel reducând
necesitatea anesteziei locale
- potrivit pentru tratamentul dinților temporari
- conservă structura dentară sănătoasă
- reduce riscul expunerilor pulpare
Dezavantaje
- ineficiente pentru îndepărtarea unei părți dure ale leziunii
- instrumentarul poate fi necesar pentru îndepărtarea țesutului cariat
sau materialului
- lasă o suprafață cu multe denivelări
- procedura e lentă
Microdentistry
- 1989 Goldberg și Kei – au îndepărtat țesutul cariat moale

folosind bacteria Achromobacter Collagenase, fără afectarea
țestului sănătos de sub leziune
- enzima Pronase, care este o enzimă proteolitică nespecifică din

Streptomyces Griseus, a fost folosită
- gel experimental ce conține pepsină în acid fosforic/ sodiu

bifosfat este considerat o alternativă chemo-mecanică de
îndepărtarea a cariei
Microdentistry
- laserele utilizate pentru țesuturile dure pot îndepărta țesuturile

cariate, dentina, cementul, materialele compozite
- nu pot îndepărta amalgamul, porțelanul, aurul
- capabil să îndepărteze țesutul cariat și să prepare cavitatea într-un
mod neregulat, ideal pentru plasarea restaurărilor din glassionomeri
sau rășini compozite
- precizia îmbunătățită face să nu compromită țesuturile dentare
sănătoase
Microdentistry

Caria DT - C2

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caria DT - C2

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CARIA DINȚILOR TEMPORARI

De ce trebuie să știm cum apare și care sunt

SĂ FIM CAPABILI SĂ EXPLICĂM ORICĂRUI

Astăzi, se constată un declin în ceea ce privește

 utilizarea pe scară largă a fluorului

1. Caria în dentația temporară reprezintă un factor cu

Alte motive pentru a trata cariile dinților temporari:

• asigură realizarea corectă a funcțiilor sistemului

• păstrează lungimea arcadei

• previn malocluziilor dinților permanenți

Leonard B. Smith, 2006

 efectele adverse ale neglijării leziunilor carioase:

b. A dintelui adiacent în cazul cariilor proximale

c. afectarea parodonțiului (tratamentul cariei proximale)

d. modificările de ocluzie induse de supraînălțări (foarte frecvente în cazul

4. Remineralizarea smalțului (favorizată de aportul ionilor de fluor) prin

5. Durată limitată a restaurărilor dentare

►copilul: fiecare caz trebuie individualizat acţionându-se în interesul copilului

► extinderea leziunilor: un număr crescut de dinți afectați de procesul carios

Oprirea în evoluție a procesului carios

repararea sau limitarea efectelor

protejarea și păstrarea structurilor dentare

restabilirea adecvată a funcțiilor sistemului

restaurare estetică (unde este posibil)

a face ușoară menținerea unei igiene orale bune

Academia Americană de Stomatologie Pediatrică (AAPD) - 2012

1. Statusul de dezvoltare al dentației/dentiției.

Douggal MS, Day PF - 2012

1. Motivarea copilului și a părintelui/tutorelui și existența sau

Cameron & Widmer - 2008, Chantal Naulin-Ifi & col. - 2011

1. vârsta copilului → stadiul de dezvoltare al dintelui (maturitate/

Riscul este definit ca probabilitatea ca un eveniment nedorit să apară,

Experiența carioasă anterioară și în mod special prezență leziunilor

Evaluarea riscului carios este o procedură subiectivă, cu un rezultat care

• Prezența restaurărilor dentare

• Prezența unor zaharuri extrinseci non-lactate în diete

2. Factori • Dietă bogată în zaharuri

• Conține factori bacterieni specifici și non-

 trebui inițiată o terapie preventivă imediat după

 stabilizarea leziunilor carioase reprezintă cea

Consiliere pt a Consiliere și programe Consiliere și programe Consiliere și programe

Monitorizare Monitorizare Monitorizare Monitorizare

FĂRĂ TERAPIE TERAPIE

Examinare 12-18 luni Examinare 6-12 luni Examinare 3-6 luni

Terapie în funcție de riscul carios și vârsta copilului. Tinanoff N, Douglass JM

 Un prim pas în planificarea tratamentului este reprezentat de

formularea unui DIAGNOSTIC CORECT.

 Un ultim pas este reprezentat de COMPLIANȚA COPILULUI la

tratament și de GRADUL DE SUPORT ȘI CONSIMȚĂMÂNT

 Cele mai bune planuri de tratament sunt cele pragmatice,

deoarece un plan de tratament va avea succes dacă este realist

Angajamentul copilului și al părintelui de

CARIA DINȚILOR TEMPORARI

 Planul terapeutic final depinde de lista problemelor

 Crește rezistența smalțului la demineralizare

 În carii ale dinților temporari

 Periaj dentar corect cu periuțe manuale sau

 Folosirea CHX (atenție a efectele adverse)

 Periaj dentar profesional