Dezvoltarea comunicarii la

copilul cu autism prin terapie

ABA
 CE ESTE AUTISMUL?
Autismul infantil este o tulburare pervazivă
de dezvoltare, cu debut înainte de vârsta
de 3 ani, de etiologie necunoscută.
Autismul este un handicap global, care
împiedică persoana să comunice obişnuit,
să înţeleagă relaţiile sociale şi să înveţe
prin metodele obişnuite în învăţământ.
În general că elevul are dificultăţi în trei
sectoare ale dezvoltării. Acestea sunt:
Interacţiune socială
Elevii cu autism pot afişa o rezervă şi
indiferenţă profundă faţă de alte persoane, o
acceptare pasivă a contactului social sau o
manieră de a interacţiona nepotrivită.
Comunicare socială
Elevii cu autism pot să nu vorbească
sau comunice deloc, fie prin limbaj sau
acţiune, sau să înţeleagă cuvinte sau să
nu fie capabili să înţeleagă regulile
inerente conversaţiei normale sau
nuanţele de sens.
Imaginaţie
Elevii cu autism nu sunt deloc capabili
să joace roluri (preferând să înşiruie sau
să ordoneze obiecte), însă pot manifesta
un interes bizar şi uneori obsesiv faţă de
date şi cifre.
Analiza Comporamentala Aplicata (ABA) este...

 Folosirea metodelor analitice

comportamentale si a constatarilor
cercetarii pentru a schimba in mod
semnificativ comportamente
importante din punct de vedere social.
Analiza Comporamentala Aplicata (ABA) nu este...

O metoda de predare
Asociată exclusiv cu “tratamentele” pentru
autism. Este o tehnica ce poate aplica, de
fapt chiar se aplica si in logopedie, si in
ergoterapie, ludoterapie...s.a.
Caracterizta de: - instruire individuala
- intensitatea tratamentului
- varsta copilului
Principiile şi metodele ABA au fost folosite
de Lovaas incepand cu anii 60 pentru a
forma o gama larga de abilitaţi importante
şi pentru a reduce comportamentele
problematice.
TERAPIA ABA FUNCTIONEAZA PE BAZA
DISCRETELOR TRIAL

SD--------------------->R------------------->SR

(Stimul Distinctiv) (Răspuns) (Stimul

Întăritor
 SD= Stimul Distinctiv – O indicaţie în mediu sau instrucţiune care
semnalează că recompensa este disponibilă în urma unui
comportament ţintă .
• Include prezentarea unui obiect , a unei instrucţiuni sau a unei
întrebări.
• SD trebuie să fie clar , simplu şi potrivit nivelului copilului .
• Eliminaţi “zgomotul “ în exces făcând SD-ul concis , folosiţi numai
cele mai importante cuvinte (e.g. ,” Bate din palme “ ar fi o
instrucţiune mai concisă decât “Poţi te rog să aplauzi pentru mine ?
“) .
• Spuneţi întreg SD-ul fără întrerupere.
• Decideţi exact asupra cuvintelor şi folosiţi-le în mod consistent .
• Prezentaţi materialele într-un mod consistent .
• Nu repetaţi SD-ul (e.g.,”Priveşte-mă , priveşte-mă , priveşte-mă
“.)fără ca răspunsul sau non-răspunsul copilului să fie urmat de o
consecinţă (i.e., încheiaţi toate trial-urile dvs .).
• SD-urile trebuie iniţial să fie autoritare şi mai puternice decât
vorbirea dvs caracteristică , apoi să slăbească pentru a ajunge la un
limbaj mai natural .
 R= Răspuns- Comportamentul în care se angajează
copilul .
• Există trei tipuri de răspunsuri:
1.Răspuns Corect – copilul se angajează în
comportamentul dorit în 3 secunde după prezentarea
SD-ului .
2 . Răspuns Greşit – copilul se angajează într-un
comportament alternant după ce SD-ul a fost prezentat .
3 .Non-Răspuns- copilul nu răspunde în 3 secunde după
prezentarea SD-ului .În colectarea datelor , un non-
răspuns se consideră răspuns greşit .
 SR= Stimul Întăritor – Consecinţa ce urmează
răspunsul copilului care schimbă probabilitatea
cu care comportamentul va fi reprodus
.Recompensele pot să fie primare( alimente )
sau secundare ( laude sociale ) - vor creşte
frecvenţa comportamentului . Absenţa unei
recompense, pierderea răspunsului (înlăturarea
unui stimul plăcut ) , sau prezentarea a ceva ce
copilului nu îi place (folosirea unui stimul nedorit)
vor descreşte frecvenţa comportamentului .
Dupa 5-10 repetari in funcţie de copil, cat
de repede invata, cat de atent este, cum
reusim sa-l captam, se ia o pauza, in care
de asemenea trebuie sa se simta bine:
deci poate fi invartit, luat in brate, ne
jucam cu ceva-o minge, orice, totul este sa
se evite in timpul sedintei ca cel mic sa fie
lasat singur, sau sa fie lasat sa se
autostimuleze..etc
 Greşeli Frecvente în Tratament


1 . Nu toate trial-urile sunt încheiate (distincte) .

2 . Folosirea excesivă a numelui copilului , care poate duce la “debranşarea” copilului la auzul
numelui său sau numele devine un suplinitor pentru “ Pregăteşte-te “ .
3 . Nu se impune /cere contactul vizual atunci când acesta este necesar (e.g., în timpul conversaţiei
sau al formulării unei cerinţe ).
4. Nerecompensarea copilului pentru comportamente ce apar frecvent , spre exemplu , vine singur la
lecţie , stă jos , s-a şters la gură ........) .
5 . Absenţa trial-ului nepromptat după un trial promptat .
6. Nepromptarea după 2 trial-uri greşite , permiţând astfel repetarea greşelilor .
7 .Nepromptarea îndeajuns de des a răspunsurilor la itemi nou introduşi .
8 . Oferirea unei recompense primare pentru un trial promptat ( e.g., nu se foloseşte recompensarea
diferenţială ).
9. Învăţarea în sine nu este ridicată la valoarea de recompensă pentru copil .
 10 . Lipsa utilizării prompt-ului gradat ( folosiţi întotdeauna prompt-ul minimal necesar )
.
11. Lipsa de creativitate în alegerea recompensei .
12 . Lipsa programării generalizării . Copilul , în cele din urmă , trebuie să înveţe să
răspundă la SD-uri în mediul natural .
13 . Necaptarea şi direcţionarea eficientă a atenţiei copilului înainte de prezentarea unei
instrucţiuni .Folosirea unui timp prea lung la începutul unui sitting pentru captarea
atenţiei copilului , astfel încât copilul se va baza pe acest lucru .

 14 . Aşteptarea pasivă pentru copil ca să ni se alăture înainte de prezenarea unui SD .

15 . Captarea atenţiei printr-o instrucţiune înainte de prezentarea SD-ului ( e.g., “ uită-te
la mine “ ) .
16 . Acceptarea de către tutore a autocorectării sau a angajării în răspunsuri multiple
din partea copilului .
17 . Aşteptarea mai mult de 3-5 secunde după un non-răspuns înainte de consecinţe .
18 . Promptarea răspunsului întârziat în locul închiderii trial-ului şi promptarea trial-ului
următor .

19 . Raportul disproporţionat dintre eşecuri şi succese .
20 .Acceptarea tiparului “ câştigi-stau : pierzi –fac ce vreau “ ca şi comportament din
partea copilului .
21 . Lipsa criteriilor clare de răspuns .
22 . Promptarea după consecinţă în locul promptării simultane sau imediate după
prezentarea SD-ului .
23 . Promptarea din neatenţie .
24 . Neintroducerea itemilor sau programelor noi când copilul a masterat cele curente .
25 . Prea mulţi itemi /programe curente .
26 . Nestructurarea timpului liber de joacă al copilului .
27 . Prelungirea inutilă a sitting-ului şi pierderea atenţiei copilului sau reducerea
motivaţiei pentru răspunsuri clare , rapide .
 Programe pentru dezvoltarea
limbajului la copilul cu autism.
 Programe pentru dezvoltarea
limbajului receptiv nivel incepator
 Îndeplineşte comenzile simple
 Identifică părţile corpului
 Identifică obiectele
 Identifică imaginile
 Identifică persoanele familiare
 Îndeplineşte comenzile ce presupun verbe
 Identifică verbele în imagini
 Identifică obiectele în mediu
 Indică (cu degetul) imagini într-o carte
 Identifică obiectele prin funcţia (utilitatea) lor
 Identifică posesia
 Identifică sunetele din mediu
 Programe pentru dezvoltarea limbajului
expresiv nivel incepator
 Arată către itemii doriţi ca răspuns la întrebarea “Ce vrei?”
 Arată spontan către itemii doriţi
 Imită sunete şi cuvinte
 Denumeşte obiectele
 Denumeşte imaginile
 Cere verbal itemii doriţi
 Exprimă sau gesticulează “da” şi “nu” pentru itemii preferaţi şi pentru cei
respinşi
 Denumeşte persoanele familiare
 Face o alegere
 Răspunde când este salutat
 Răspunde la întrebări sociale
 Denumeşte verbele în imagini, la sine şi la alţii
 Denumeşte obiectele după funcţia (utilitatea) lor
 Denumeşte posesia
 Programe pentru dezvoltarea
limbajului receptiv nivel intermediar
 Identifică camerele
 Identifică emoţiile
 Identifică locaţiile
 Îndeplineşte instrucţiile (comenzile) duble
 Dă două obiecte
 Recuperează obiecte care nu sunt la vedere
 Identifică atributele (caracteristicile)
 Identifică persoanele din comunitate
 Se preface (pretinde că…)
 Identifică categoriile
 Identifică pronumele
 Îndeplineşte instrucţiile cu prepoziţii
 Identifică un obiect aflat la vedere atunci când îi este descris
 Plasează în ordine cartonaşe secvenţiale
 Identifică genul
 Identifică itemul care lipseşte
 Răspunde la întrebările wh (Care? Unde? Cum? Când? Cine?,etc)despre obiecte şi imagini
 Răspunde da/nu la întrebări legate de obiecte şi acţiuni
 Numeşte un obiect prin atingere
 Programe pentru dezvoltarea limbajului
expresiv nivel intermediar
 Imită fraze din două sau trei cuvinte  Spune “Nu ştiu” atunci când este rugat să
numească obiecte necunoscute
 Cere itemii doriţi printr-o propoziţie, ca răspuns la
“Ce vrei?”  Răspunde la întrebări wh de tipul: “Ce este asta?”
şi “Unde este…”
 Cere spontan itemii doriţi, printr-o propoziţie
 Denumeşte prepoziţiile
 Îşi strigă părinţii de la distanţă
 Denumeşte pronumele
 Denumeşte obiectul după funcţia acestuia
 Răspunde la întrebări ce ţin de cunoştinţele
 Denumeşte funcţii ale obiectelor generale
 Denumeşte şi indică părţi ale corpului conform  Denumeşte genul
funcţiei acestora
 Descrie imaginile printr-o propoziţie
 Denumeşte funcţia părţilor corpului
 Descrie obiectele aflate la vedere folosind atribute
 Denumeşte locaţiile
 Îşi aminteşte evenimente din trecutul apropiat
 Denumeşte emoţiile
 Răspunde la întrebări de tipul “Unde?”
 Denumeşte categoriile
 Denumeşte obiectele care aparţin unei camere
 Foloseşte propoziţii simple
 Denumeşte funcţia camerelor
Este un…
 Denumeşte funcţia persoanelor din comunitate
Văd o…
 Răspunde la întrebări de tipul “Când?”
Am o…
 Descrie secvenţe de imagini
 Face schimb de informaţii
 Transmite un mesaj
Am…
 Face jocuri de rol cu păpuşile
Văd…
 Oferă ajutor
Informaţii sociale
 Programe pentru dezvoltarea
limbajului receptiv la nivel avansat
 Îndeplineşte instrucţiile complexe, formate din trei comenzi
 Îndeplineşte comenzi complexe date de la distanţă
 Numeşte o persoană, un loc sau un obiect atunci când acestea sunt
descrise
 Numeşte un obiect din care se vede numai o parte
 Identifică obiecte care sunt la fel
 Identifică obiecte care sunt diferite
 Identifică ce nu aparţine unui grup, în funcţie de caracteristică sau de
categorie
 Identifică pluralul versus singular
 Răspunde la întrebările wh despre o scurtă povestire
 Răspunde la întrebările wh despre un subiect
 Îndeplineşte comenzile “Întreabă…” versus “Spune…”
 Găseşte obiectele ascunse atunci când i se dau indicii privind locaţia
 Discriminează situaţiile în care trebuie să pună o întrebare de cele în care
trebuie să răspundă (să ofere informaţii în schimb)
 Programe pentru dezvoltarea limbajului
expresiv nivel avansat
 Răspunde “Nu ştiu” la întrebările
nefamiliare
 Denumeşte categoria căreia îi
aparţine un anumit item
 Denumeşte itemii dintr-o
categorie
 Repovesteşte o poveste
 Descrie obiecte care nu se află la
vedere, folosind atribute
(caracteristici)
 Îşi aminteşte evenimente trecute
 Descrie subiecte
 Spune propriile poveşti
 Îşi exprimă confuzia şi cere
lămuriri
 Denumeşte pronumele posesive
 Foloseşte timpul corect al verbelor
 Pune o întrebare şi repovesteşte
informaţiile obţinute
 Ascultă o conversaţie şi răspunde
la întrebări legate de acea
conversaţie
 Îşi afirmă cunoaşterea
 Răspunde la întrebări avansate de
cunoştinţe generale
 Descrie felul în care se face ceva
 Descrie similarităţile şi diferenţele
dintre obiecte
 Răspunde la întrebări de tipul
“Care…?”
 Pune întrebări wh atunci când îi
sunt oferite informaţii vagi