BAZA DE DATE

BAZA INFORMATIONALA A ORGANIZATIEI

Baza informaţională reprezintă totalitatea informaţiilor care deservesc întreaga organizaţie.
 BAZA DE DATE
 Bazele de date sunt colecţii de date între care există o legătură logică de conţinut.
 Manipularea informaţiilor dintr-o bază de date se face cu un software specializat, numit sistem de gestiune a
bazelor de date, care asigură regăsirea rapidă a informaţiilor.

Baze de date individuale. Se mai numesc şi baze de date pentru microcalculatoare. Sunt colecţii de fişiere
de date integrate folosite de o singură persoană.
Baze de date partajate. Companiile creează baze de date pentru uzul propriu. Ele pot fi stocate pe un calculator
mare şi administrate de un specialist în informatică numit administrator de bază de date.
Baze de date distribuite. În cazul companiilor care au o distribuţie teritorială a birourilor, a filialelor şi/sau a
reprezentanţelor, este foarte probabil ca datele să nu fie stocate într-un singur loc, ci în mai multe locuri. Ele devin
accesibile angajaţilor prin diferite reţele de comunicaţii.
BAZA DE DATE

Sistemul de gestiune a bazelor de date

Pentru gestionarea datelor din baza de date trebuie să se folosească un Sistem de Gestiune a Bazelor de
Date (SGBD).

Sistemul de gestiune a bazelor de date furnizează instrumentele necesare pentru manipularea datelor,
dintre care cele mai importante sunt:
􀃆 căutarea uneia sau a mai multor instanţe ale unei entităţi care îndeplinesc anumite criterii,
􀃆 sortarea în diferite moduri a instanţelor diferitelor entităţi din baza de date,
􀃆 generarea unor rapoarte folosind datele stocate în baza de date,
􀃆 generarea unor formulare pentru introducerea şi validarea datelor.
 BAZA DE DATE
Cele mai răspândite modele de organizare a bazelor de date sunt următoarele:
 ierarhice,
 reţea,
 relaţionale.
Baze de date ierarhice. În acest model de organizare a bazelor de date, entităţile sunt structurate sub formă de noduri.
Nodurile sunt puncte care conectează ramurile unui arbore descendent.
Baze de date reţea. Şi în acest caz există o aranjare ierarhizată a nodurilor, cu deosebirea că un nod copil poate să aibă mai
multe noduri părinţi.
Baze de date relaţionale. Cel mai flexibil model de organizare îl reprezintă bazele de date relaţionale, în care nu există o
cale de acces ierarhizată la o anumită dată. Baza de date este formată din mai multe tabele, fiecare dintre ele fiind format din
linii şi coloane. Între tabele se stabilesc legături prin intermediul unor câmpuri cheie.
 BAZA DE DATE

Structura tabelului este definită prin:

 numele câmpurilor care corespund numelor de atribute ale entităţii;
 tipul câmpurilor care corespunde tipului domeniului de definiţie al atributului.
 BAZA DE DATE

Operaţiile specifice prelucrărilor tabelare sunt:

1. Operaţii de actualizare prin care sunt aduse la zi informaţiile din tabel. Aceste operaţii pot fi:
 adăugarea de noi înregistrări,
 ştergerea unor înregistrări sau
 modificarea valorii unor câmpuri din tabel.
2. Operaţii de consultare (interogare) prin care se obţin informaţii din tabel. Aceste operaţii pot fi:
 operaţii de calcul statistic cu valorile din câmpurile unui tabel (suma valorilor unui câmp, media aritmetică a
valorilor unui câmp, valoarea minimă sau maximă a unui câmp, numărul de înregistrări din tabel),
 operaţii de căutare a anumitor înregistrări – operaţiile de căutare trebuie să precizeze criteriul de căutare şi
modul de afişare a informaţiilor (pe ecran, la imprimantă);
 operaţii de sortare (de reordonare a înregistrărilor din tabel, folosind un criteriu de sortare),
 BAZA DE DATE

Restricţii de integritate.
􀃆 Valoarea cheii primare trebuie să fie diferită de constanta Null (lipsa oricărei valori)
􀃆 Valoarea cheii secundare trebuie să fie inclusă în mulţimea valorilor cheii primare.
Există mai multe tipuri de relaţii determinate de conectivităţile maxime ale entităţilor ale
căror instanţe sunt înregistrate în tabele între care s-a stabilit o legătură printr-o asociere.
1. Una–la–una (one–to–one). Înseamnă că o înregistrare din primul tabel este legată la o singură înregistrare din al doilea
tabel.
2. Una–la–mai–multe (one–to–many). Înseamnă că o înregistrare din primul tabel poate fi legată cu mai multe
înregistrări din al doilea tabel.
3. Mai-multe-la-mai-multe (many–to–many). Înseamnă că o înregistrare din primul tabel poate fi legată de mai multe
înregistrări din al doilea tabel, şi invers, o înregistrare din cel de-al doilea tabel poate fi legată de una sau mai multe
înregistrări din primul tabel.
Condiţia care trebuie respectată pentru a putea fi asigurată legătura între o înregistrare din tabelul sursă şi o înregistrare
din tabelul destinaţie se numeşte condiţia de integritate referenţială. Ea este specifică relaţiilor dintre tabelele bazei
de date şi este formată dintr-o colecţie de reguli şi restricţii impuse tabelelor între care s-au stabilit relaţii.
BAZA DE DATE
NORMALIZAREA DATELOR

Prima formă normala

Aducerea unei baze de date la prima formă normală înseamnă eliminarea câmpurilor compuse şi a
câmpurilor repetitive.
A doua formă normala
Divizarea tabelelor bazei de date trebuie să continue astfel încât fiecare tabel obţinut să nu conţină dependenţe
funcţionale parţiale, adică fiecare înregistrare a unui tabel trebuie să fie identificată unic de cheia primară.
A treia formă normala
Fiecare tabel obţinut să nu conţină dependenţe funcţionale tranzitive, adică un câmp x nu trebuie să depindă de
un camp y care depinde la rândul său de un câmp z.
STUDIU DE CAZ
STUDIU DE CAZ
STUDIU DE CAZ