Profesor, Ienciu Monica

Școala Gimnazială ”Mihai Eminescu„

Arad
 STUDIUL
CUPRULUI
ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL
PREUNIVERSITAR
1. Scurt istoric
2. Stare naturală
3. Proprietățile fizice, mecanice și tehnologice ale cuprului
4. Proprietățile chimice
5. Compușii cuprului
6. Obținerea și utilizările cuprului
7. Întrebuințările cuprului
 Tipuri de minerale
și
minereuri

Cuprul nativ
In stare nativa,cuprul este de
regula aproape chimic pur.Poate
contine pana la 2,5% Fe, alteori
argint nativ sub forma de
incluziuni fine, mai rar aur, pana 2
– 3 % ,cu care formeaza solutii
solide(cupru aurifer), bismut,
mercur, fier , arsen, etc.
Cristalizeaza in sistem cubit clasa
hexachisoctaedrica .Reteaua sa
cristalina de cub cu fete centrate
avand atomii dispusi in varfurile
cubului si in mijlocul fiecarei fete
elementare,reprezinta sistemul de
cea mai compacta asezare a
atomilor.
 Sulfuri

Denumirea deriva de la
cuvantul grecesc ,,chalcos’’care
inseamna cupru.Contine teoretic
79,8% Cu ;
Cristalizeaza in sistem
rombic insa este enantiotropa,la
temperaturi mai mari de 91oC
trece in modificatia cubica si
invers.
Apare rareori in stare
cristalizata,sub forma de foite
groase sau stalpi scurti.De
regula constituie mase compacte
fin granulare ,mici incluziuni sau
pseudomorfoze dupa
bronit,calcopirita,uneori blenda
,galena ,covelina,pirita,s.a.
 Calcopirita : CuFeS2

Este mineralul de
cupru cel mai
comun.Denumirea sa provine
din greceste, ,,Chalcos’’ –
cupru si ,,piros’’ – foc
.Contine teoretic :34,57% Cu ;
30,54% Fe ; 34,9% S si mici
cantitati de argint,aur,etc.
Cristalizeaza in sistem
tetragonal,clasa tetragonal –
scalenoedrica.
 Bornitul : Cu5FeS4 sau Cu2S ∙
(Fe,Cu) ∙ S

Formeaza solutii
solide limitate cu
calcopirita , de care se
separa prin racire.Teoretic
, are 63,3 % Cu ; 11,2% Fe
si 25,5% S; insa
compozitia sa variaza in
limite foarte largi
,deoarece contine sub
forma de solutii calcozina
,calcoprita si uneori
incluziuni de argint .
Cristalizeaza in
sistemul cubic , clasa
hexachisoctaedrica.
 Covelina : CuS sau
Cu2S∙Cu2+S2

Denumirea ei provine de la
numele mineralogului italian
Covelli. Contine teoretic 66,5%
Cu si 33,5% S , insa in mod
practic in constitutia covelinei
mai apar fierul, rareori seleniul ,
argintul si plumbul ;
Cristalizeaza in sistem
hexagonal, clasa dihexagonal –
bipiramidala (prezentata in fig. 5.
de mai jos ) .In stare cristalina nu
apare decat rareori sub forma
unor lamele mici si subtiri.
Are o retea cristalina
hexagonala stratificata care
potrivit unor studii
röentgenografice recente, este
mult mai complicata decat s-a
presupus.
 Sulfosaruri
Tetraendritul , Cu12Sb4S13 sau
3Cu2S : Sb2S3
Tennatitul , Cu12As4S13 sau
3Cu2 S: As2S3

Aceste minerale au
numeroase proprietati fizce
comune.
In alcatuirea lor chimica
apar si :
Cu....22 – 53%
Hg....0 – 17,0%
As.......0 – 20,0%
Ag..... 0 – 18%
Ni ....0 – 3,5 %
Sb.......0 – 29,2%
Zn..... 0 – 12%
Co....0 – 4,2%
Be.......0 – 4,5%
Fe......0 – 13%
Mn...0 – 1,5%
S ...20,6 – 29,1%
 Enargitul : Cu3AsS4

Compozitia sa chimica
teoretica este : 48,3% Cu ; 19,1 %
As ; 32,6% S. Mai contine
stibiu(pana la 6,5 %) fier (pana la
5,7%) si cantitati mici de plumb,
zinc si argint sub forma de
incluziuni.
Cristalizeaza in sistem
rombic,clasa rombo –
bipiramidala.
 Bournonitul : CuPbSbS3
sau 2PbS ∙ CuS ∙ Sb2S3

Contine
teoretic 13% Cu ; 42,5% Pb
; 24,7% Sb ; 19,8 % S,
alaturi de care mai apar
fierul (pana la 5%) , argintul
(pana la 3%) ,urme de zinc
si mangan. Este
asemanator tetraedritului
insa are un luciu mult mai
puternic ;
Cristalizeaza in
sistemul rombic ,clasa
rombo-bipiramidala.
 Oxizi

Cupritul : Cu2O

Denumirea acestui
mineral deriva din latinescul
,,cuprum’’ – cupru. Compozitia
chimica teoretica : 88,8% Cu si 11,2
% O insa contine sub forma de
impuritati cupru nativ si uneori
Fe2O3 , SiO2 si H2O in special in
varietatile criptocristaline.
Cristalizeaza in sistem
cubic , clasa pentagon –
trioctaedrica.
 Carbonati
Malachitul : Cu2[ CO3 ]
[ OH ]2 sau CuCO3 ∙ Cu(OH)2

Se pare ca numele
acestui mineral deriva din
cuvantul grecesc ,,mahale ’’ care
inseamna nalba , probabil datorita
asemanarii dintre culoarea sa si
cea a plantei
respective.Conpozitia chimica ,
teoretica : 71,99% CuO ; 19,9 %
CO2 si 8,2% H2O ; Mai poate
contine cantitati mici de CaO ,
Fe2O3 , SiO2 sub forma de
incluziuni mecanice sau adsorbtii.
Malachitul
cristalizeaza in sistemul monoclin
, clasa prismatica (vezi fig. 10. de
mai jos), insa cristalele cu habitus
prismatic sunt foarte rare. De
regula apare sub forma de mase
stalactitice , cu structura fibroasa
, radiara mase reniforme , cu
structura concentrica zonara si
mase pamantoase.
 Azuritul : Cu3 (CO3)2 (OH)2
sau 2CuCO3 ∙ Cu(OH)2

Denumirea
acestui mineral este
legata de culoarea sa
albastra. Contine teoretic
69,2 % CuO , 25,6 % CO2
si 5,2% H2O . Mineralul
este de regula curat,
rareori contine impuritati ,
cristale fine de aur nativ.
Cristalizeaza
in sistemul monoclin
clasa prismatica ( fig. 11.
de mai jos ) .Cristalele au
forme aciculare ,
prismatice , scurte sau
tabulare.
 Alte minerale

Calcantitul :
CuSO4 ∙ 5H2 O

Denumirea lui
provine din cuvintele
grecesti ,,chalcos’’ – cupru
si ,,ante’’ – flori. Teoretic
contine 31,8% CuO , 31,2 %
SO2 si 36,1 % H2O .Sub
forma de impuritati mai
contine fier ,uneori zinc ,
vanadiu ,cobalt si mai rar
magneziu.
Varietatea cu
magneziu se numeste
magnocalcantit.
Nu apare decat
rareori in stare cristalizata
(sistemul triclinic , clasa
pinacoidala). In mod
obisnuit se gaseste sub
forma de mase compacte
sua stalactitice cu
structura radiar-fibroasa .
 Brochantitul :
CuSO4 ∙ 3Cu(OH)2 ;

Contine teoretic 70,3%

CuO ; 17,7% SO3 ; 12,0% H2O ; Se
formeaza de regula in zona de
oxidare a zacamintelor de cupru
.in conditii aride., deseori in
concrestere cu malachitul si
antleritul
Cristalizeaza in sistem
ortorombic.
 Turcoaza :
CuAl6(PO4)4 (OH)8
5H2O

Sinonim cu o
denumire mai veche
kallait si cu o varietate cu
continut de fier denumita
rashleighit. Continuturi
teoretice : 9,5% Cu ; 38,8
% Al2O3 ; 34,12% P2O3 ;
19,47 % H2O ;
Cristalizeaza in
sistemul triclinic ;clasa
pinacoidala ,insa cel mai
frecvent apare ca mase
criptocristaline ,reniforme
sau sub forme de cruste,
vinisoare si concentratii
de forme neregulate.
 PROPRIETĂŢILE FIZICE,MECANICE ŞI TEHNOLOGICE ALE CUPRULUI

Proprietatile fizice :
Numarul atomic : 29
Structura electronica :
electroni 1s2 2s2p6 3s2p6d10 4s1 total 29ē
stratul K L M N
Greutatea atomica: 63,54
Izotopi stabili : 2 ,cu masa atomica 63 sau 65
Izotopi radioactivi :9 ,cu masele 58,59,60,61,62,63,64,65,66,67,68
Volumul atomic : 7,10 cm3/atom gram ;
Greutatea specifica( la 20oC): 8,9592 g/cm3
Duritatea(pe scara Mohs) : 3,0
Temperatura de topire (la ρ= 1atm) : 1083 + 0,1oC
Temperatura de fierbere (la ρ=1atm) : 2595oC
Coeficientul de dilatare liniara :
Intre 20 si 100 oC ....(16,47 ∙ 10-6/grd)
Intre 0 si 300 oC .... :
LT = L0 [(1+ 16,25T + 0,00483T2 ) X 10-6]
Contractia volumetrica la solidificare :4,92% precum cuprul lipsit
de oxigen si cuprul dezoxidat ;
 Parametrul Simbolul U.M. Cupru recopt Cupru
ecruisat
Rezistenta de rupere la σr daN/mm2 17 – 22 42 – 45
tractiune
Alungire relativa σ % 35 – 50 5–6
Duritate HB – 35 – 40 95 – 110
Limita de curgere σc daN/mm2 7 – 10 35 – 38
Limita de σr daN/mm2 1,5 – 2,0 10 – 14
proportionalitate
Limita de elasticitate σe daN/mm2 2,5 – 3,0 10 – 14
Strictiune ψ % 70 – 80 30 – 35
Modul de elasticitate E daN/mm2 Longitudinal : 11500
Transversal : 4240
Proprietatile tehnologice ale cuprului tehnic :

Parametrul U.M. Valoarea

Tensiunea superficiala dyn/cm 1103 – 1130
o
Temperatura de recristalizare C 220
o
Temperatura de recoacere C 400 – 700
o
Temperatura de prelucrare la cald C 900 – 1050
o
Temperatura de turnare C 1150 – 1250
Contractie la turnare % 2,1
4.1) Rezistenta la coroziune
Comportarea cuprului,metal din grupa IB fata de agentii atmosferici :

in aer uscat , la temperatura camerei Cu nu se combina cu oxigenul din aer fiind stabil;
in aer umed , la temperatura camerei Cu se acopera cu un strat de Cu2O care il apara de oxidiare in profunzime ;
in aer umed, la temperatura camerei in prezenta de CO2 sau SO2 Cu se acopera cu o pelicula verzuie de ,,cocleala’’ de
fapt un carbonat bazic : CuCO3 ∙ Cu(OH)2 sau un sulfat bazic : CuSO4 ∙ 3Cu(OH)2 ;
incalzite in aer Cu se oxideaza relativ usor la CuO negru,la temp. cuprinse intre 200 – 375oC, iar la temp. mai mari de
900oC, la Cu2O rosu ;
cu vaporii de apa Cu nu descompune apa nici la temperaturi ridicate;

4.2) Reactia cu elementele nemetalice

Comportarea Cu,metal in grupa I B in reactia cu nemetalele:

 Cu hidrogenul nu reactioneaza direct si nici la cald !

 Cu oxigenul reactioneaza si formeaza : la temp.mai mici: Cu + ½ O2 →CuO
la temp.mai mari: 4Cu + O2 → 2Cu2O
 Cu halogenii reactioneaza cu usurinta, chiar la rece = > Cu X2
 Cu fluorul nu reactioneaza numai la suprafata formand un strat protector de CuF2 ; cu iodul se combina mai greu generand
indeosebi CuI ; cu clorul deasemeni formeaza CuCl2 ;
 Cu carbonul, siliciul, azotul si borul nu reactioneaza direct si nici la cald
 Cu sulful , seleniul si cu telurul Reactioneaza usor, direct , la incalzire : => CuS, CuSe, CuTe ;
4.3) Reactia cuprului cu acizii
3 Cuo + 8 HNO3 (dil) → 3 CuII ( NO3)2 + 2 NO + 4 H2O …………Acidul azotic(concentrat) pasiveaza cuprul
Cuo + 2H2SO4 (conc.) → CuII SO4 + SO2 + 2 H2O ……………..Acidul sulfuric conc. ataca incet Cu la rece, mult mai repede la
cald !
2Cuo + 4 HCl(conc) + ½ O2 → 2 H[CuICl2] + H2O
Cuo + 2 HCl(conc) + ½ O2 → CuII Cl2 + H2O ……………. Acidul clorhidric conc. reactioneaza cu Cu in prezenta oxigenului din aer
care oxideaza Cu(I)sau Cu(II),formandu-se halogenocomplex la oxidarea metalului monovalent ,solubil spre deosebire de halogenuri;
Cuo + 2HCl (conc.) → H[CuICl2 ] + ½ H2 ↑ Cand concentratia ionilor cuprosi scade semnificativ prin formarea anionului complex
stabil,potentialul Cu devine negativ fata de cel al H 2 si reactia are loc cu degajare de hidrogen molecular;
2Cuo + 2CH3COOH(conc.) + O2 → CuII(CH3COO)2∙ CuII(OH)2 ……….. Acidul acetic conc. ataca cuprul in prezenta
oxigenului,formad un acetat bazic de Cu(II) solubil;

4.4) Reactia cuprului cu bazele :

Cuprul ,argintul si aurul nu sunt atacate de baze tari ,nici in solutie concentrata nici in topitura.

5) COMPUSII CUPRULUI :
5.1) Compusii cuprului la S.O. = +1
5.1.1) Oxidul cupros : ( Cu2O )
5.1.2) Halogenuri cuproase (I) : CuX
5.1.3) Saruri cuproase (I) : cu oxoacizii:
5.2) Compusii cuprului cu S.O. = +2
5.2.1) Oxidul cupric : CuIIO
5.2.2) Hidroxidul cupric, CuII(OH)2
5.2.3) Dihalogenurile cuprice anhidre si hidratate ,CunX2 cu X=F,Cl,Br,I, atat in formula anhidra cat si
hidratata ;
5.2.4) Sarurile anhidre si hidratate ale cuprului(II ) cu oxiacizii
6) OBTINEREA CUPRULUI
AER

Instalatia de topire in suspensie Concentr

at + cua
rţ
a concentratelor de cupru

1
2
Instalatia de topire in suspensie 3

a concentratelor de cupru GAZE

(procedeul finlandez) 4

5
1 – cuva de reactie
2 – zidarie de ceramica
3 – arzator de concentrat
4 – boita
5 – cuva de evacuare a gazelor 7
6 – cuptor cu vatra
6
7 – arzator 10
8
9
8 – mata 11

9 – zgura
10- orificiu de evacuare a zgurei
11- orificiu pentru evacuarea
matei
 6.1.5) Covertizorul orizontal

1.corpul convertizorului
2.gura de incarcare ,golire si evacuare a gazelor
3.inel de sprijin
4.role de sprijin
5.coroana dintata
6.roata dintata motoare
7.conducta de aer
8. conducta de aer
9. guri de vant

Convertizorul este prevazut cu un sistem de

basculare.
Capacitatea de productie a convertizorului se
determia cu relatia
C= V uI Td, [t/an]
in care:
V u = volumul util al convertizorului ,in m3
I = indicatorul de utilizare intensiva t/m3 h
 Principiul
rafinarii
electrolitice :

1 – cuva de electroliza
2 – electrolit
3 – catod
4 – anod
5 – namol anodic

Capacitatea de productie (C) a

unei sectii de electroliza se
calculeaza cu relatia :
n
C = ∑ K I Ta [t/an]
i=n

unde :
n – nr de cuve electroliza
K – suprafata catodica totala in
m2
I – indicator de utilizare
intensiva,in t/m2 ∙ h
Td – timp disponibil ,in h/an
7.1.) Cupul industrial
Cuprul brut (cupru de convertizor ) - se produce in lingouri de 20 ... 80 kg destinate rafinarii termice sau in anozi
care se supun rafinarii electrolitice.
Cuprul rafinat termic – are o gama larga de intrebuintari ,exceptand fabricareaconductorilor electrici.
Cuprul rafinat electrolitic - in electrotehnica, Cuprul de mare puritate chimica si spectrala implica procedee de
obtinere cu totul speciale ,folosindu-se aproape exclusiv in scopuri stiintifice.
7.2.) Domeniile de intrebuintare ale cuprului si a aliajelor sale.
7.2.1.) Cuprul industrial ,cuprul slab aliat si aliajele cu continuturi de cupru ridicate.
Cablurile si sarmele de cupru sunt solicitate pentru realizarea liniilor electrice de inalta tensiune
,precum si in domeniul comunicatiilor in constructia de vehicole si a liniilor pentru exploatarea acestora,in
constructia de locuinte,in electrotehnica (bobine , electromagneteti).
7.2.2.) Intrebuintarile alamelor
Alamele se prelucreaza in sarma ( 3....9%)
vergele si bare * 39 ...62%)
table ,benzi si placi (24 ...46%)
tevi (5....21%) .
7.2.3) Intrebuintarile bronzului :
Bronzul cu fosfor se folosesc in special sub forma laminata,in timp ce bronzurile cu aluminiu si cele
cu
mangan se pot prelucra atat prin laminare cat si prin turnare.
 BIBILIOGRAFIE
 1.) Sever Banciu , „ Din istoria descoperirii elementelor
chimice ", Ed. Albatros , Bucuresti , 1981
 2.) Otilia Spiridon Bizerea , „ Introducere in chimia
metalelor. Metale reprezentative " , Ed. Mirton , 2001
 3.) Otilia Spiridon Bizerea , „ Metale tranzitionale de tip d si
compusii lor " , Ed. Politehnica , 2005
 4.) Otilia Spiridon Bizerea , „ Elemente de chimia metalelor
. Lucrari practice" , Ed. Mirton , 2005
 5.) Maria Brezeanu , E.Cristurean , A.Antoniu , D.Marinescu
, M.Andruh , „ Chimia metalelor " , Editura Academiei
Romane , Bucuresti, 1990
 6.) A.Chiriac , C.Radovan , Daniela Dascalu , V.Chiriac, „
Compendiu de chimie generala pentru licenta " , Ed.
Universitatii de Vest , Timisoara , 2006
 7.) V.Chiriac , Veronica Chiriac , A. Chiriac , Daniela
Dascalu , „ Consultatii la chimie in pagini de ziar “ , Ed.
Mirton , 2006
 8.) Veronica Chiriac , V. Chiriac , Daniela Dascalu , Delia
Isac , „Curs de chimie generala “ , Ed. Mirton , Timisoara ,
2003
 9.) Veronica Chiriac , A.Chiriac , V.Chiriac , „ Teste de
chimie anorganica “ , Ed. Mirton , Timisoara , 2003
 10.) Veronica Chiriac , V.Chiriac , Codruta Cofan ,
 „ Intrebari , exercitii si probleme de chimie generala ,
Ed. Mirton , Timisoara , 2002
:
 11.) A.Chiriac , Delia Isac , Rodica Iagher , Mia Isacu, Laura
Pitulice , „Chimie – Formare initiala si continua " ,
Ed.Universitatii de Vest , Timisoara , 2002
 12.) Petre Danila , Maria Danila , „ Seria substantelor
minerale utile – Cuprul – “ , Ed. Tehnica , Bucuresti , 1982
 13.) I.Fetita si Al. Fetita , „ Manual pentru clasa a IX- a ,
licee industriale si scoli profesionale “ ,
 Ed. Didactica si Pedagogica , R.A. Bucuresti , 1992
 14.) I. Ganescu , C.Patrosescu , M.Raileanu ,S.Florea,
 A.Ciocioc , Gh. Brinz , „ Chimie pentru definitivat “, Ed.
Didactica si Pedagogica , Bucuresti , 1989
 15.) G.Marcu , Maria Brezeanu . Cornelia Bejan , Cornelia
Batca , Rodica Catineanu , „ Chimie anorganica “ , Ed.
Didactica si Pedagogica , Bucuresti , 1992
 16.) C.D. Nenitescu , „ Chimie generala “ ,
 Ed. Didactica si Pedagogica , Bucuresti , 1979
 17.) C.Pumnea , N.Ionita , S.Sontea , „ Tehnologii din
industria metalurgica si prelucratoare “ , Ed. Didactica si
Pedagogica , Bucuresti , 1989
 18.) I.Risavi , I. Ionescu , „ Chimie si probleme de chimie
pentru concursurile de admitere in invatamantul superior “
, Ed. Tehnica , Bucuresti , 1974
 19.) S.Sontea , M.Vladoi , N.Zaharia , „Metale si aliaje
neferoase de turnatorie “ ,Ed. Didactica si Pedagogica,
Bucuresti , 1989