Cap

Cap I.
I. NOŢIUNI
NOŢIUNI DE
DE TERMOCHIMIE
TERMOCHIMIE

Efecte termice în reacţiile chimice

 Cuprins

• Natura energiei
• Căldura de reacţie
• Fenomene exoterme şi endoterme
• Entalpia de reacţie
• Căldura de formare
• Legea lui Hess
Termeni noi

Energia
-Entalpie de
Este principiul Capacitatea unui
reacţie conservării energiei corp
-Căldură de şi al echivalenţei dintre de a efectua un
neutralizare diferitele forme lucru,
de energie. o acţiune
-- căldură de
combustie
-Legea lui Principiul I Să ne amintim…
al termodinamicii de la fizică ! Căldura
Hess
-Energia în
sisteme
biologice Energia transferată
Parametrul de stare de la un corp cu
al corpului temperatură mare

Temperatura
la un corp cu
temperatură
mai mică
 Natura energiei !

Totalitatea experimentelor acumulate în decursul secolelor de către

omenire au condus la concluzia că formele de mişcare ale materiei (substanţă şi
câmp), determinate de interacţiunile care se manifestă permanent în Univers, se
transformă reciproc unele în altele, în raporturi cantitative strict determinate.
Acest fapt a permis: pe de o parte introducerea noţiunii de energie ca o
măsură comună şi generală a mişcării din natură pentru a exprima cantitativ
capacitatea de a efectua lucru mecanic, iar pe de altă parte enunţarea uneia din cele
mai generale legi din natură — principiului I al termodinamicii cunoscut şi sub numele
de „Legea conservării şi transformării energiei”.

• „Există un fapt, sau dacă doriţi o lege, ce guvernează fenomenele

naturale cunoscute până în prezent, Nu este cunoscută nici o
excepţie de la această lege — ea este exactă atât de mult cât ne
permit cunoştinţele actuale. Legea se numeşte conservarea energiei:
ea stabileşte că există o anumită mărime, pe care o vom numi
energie, care nu trebuie să se modifice în numeroasele schimbări pe
care natura le suferă.
laureatul premiului Nobel, profesorul Richard Feynman
 REŢINE !

Termochimia : studiază efectele termice asociate reacţiilor chimice

Noţiunile pe care le utilizează termochimia, precum şi legile acesteia
au la bază principiul I al termodinamicii: ΔE = Q + L
Variaţia energiei interne a unui sistem ( ΔE ) este egală cu suma energiilor primite
sau cedate de sistem sub formă de lucru mecanic sau căldură.
ΔE < 0 rezultă Efinal < Einiţial indică faptul că sistemul cedează energie în mediul exterior
ΔE > 0 rezultă Efinal > Einiţial indică faptul că sistemul primeşte energie din mediul exterior
OBS ! Starea iniţială se referă la reactanţi, iar starea finală la produşii de reacţie
Căldura ( Q ) este fie absorbită,fie degajată în cursul celor mai multe reacţii chimice.
Temperatura corpului uman este în general de 36,5°C, deoarece multe dintre reacţiile chimice ,
cum ar fi oxidarea metabolică a „zahărului” la dioxid de carbon şi apă produce căldură,
care menţine corpul cald.
O bucată de gheaţă se topeşte când este ţinută în mână,deoarece absoarbe căldură.

Aminteşteţi!
Ce sunt reacţiile exoterme şi endoterme?
 Entalpia de reacţie

Cea mai mare parte a transformărilor fizice şi chimice, inclusiv ale

sistemelor vii au loc la presiune constantă.
Când este vorba de spre căldura cedată sau absorbită la presiune
constantă chimiştii folosesc o mărime specială, numită entalpie, notată
cu H.
Entalpia de reacţie reprezintă variaţia de căldură a reacţiilor chimice, la
presiune constantă
Entalpia unui sistem nu se poate măsura dar se poate evalua şi calcula
variaţia de entalpie, ΔH ( Variaţia de entalpie a unui sistem este egală
cu căldura primită sau cedată de un sistem la presiune constantă )
ΔH = Qp
ΔH = Hfinal – Hiniţial = Hproduşi – H reactanţi
Într-o reacţie chimică , variaţia de entalpie este egală cu diferenţa
dintre suma suma entalpiilor produşilor de reacţie şi suma entalpiilor
reactanţilor
ΔH =Σnproduşi Hproduşi – Σnreactanţi Hreactanţi
Variaţia de entalpia a reacţiei de sinteză a unui mol de substanţă
compusă din elementele componente reprezintă entalpia molară de
formare a substanţei respective ( se exprimă în kj-mol ).
Măsurată în condiţii standard, entalpia molară de formare se
numeşte entalpie molară de formare standard şi se notează cu H°f
sau ΔH°
OBS !
Cu cât ΔH0f a unei substanţe este mai mică (negativă), cu atăt
substanţa este mai stabilă.
Aplicaţii
I. Calculaţi variaţiile de entalpie în cazul reacţiilor :
C(s) + O2 (g)→ CO2(g)
C2H4(g) + 3O2 (g)→ CO2(g) + 2H2O(g)
II. 2. Se dau următoarele ecuaţii termochimice:

H2(g) + 1/2 O2(g) → H2O(l) ∆H = - 68,31 kcal / mol

1/2H2(g) + 1/2 Cl2(g) → HCl(g) ∆H = - 21,83 kcal / mol

S(s) + O2(g) → SO2(g) ∆H = - 70,92 kcal / mol

Cgrafit + O2(g) → CO2(s) ∆H = - 94,03 kcal / mol

Stabilitatea compuşilor rezultaţi creşte în ordinea:…………………………………..

Se dau entalpiile de formare: C(s)=0kJ/mol, O2(g)=0kJ/mol, CO2(g)=-

393,2kJ/mol, C2H4(g)=52,25kJ/mol, H2O(g)=-214,6kJ/mol,
Dacă ai înţeles…rezolvă următoarele exerciţii !!!
I. 1. Definiţi noţiunile : a. Entalpie
căldură de formare
2 . Enunţaţi principiul I al termodinamicii
II.Calculaţi variaţiile de entalpie în cazul reacţiilor şi
arătaţi tipul reacţiilor:
C(s) + O2 (g)→ CO2(g)
C2H4(g) + 3O2 (g)→ CO2(g) + 2H2O(g)
2Al(sz) + 3/2 O2 (g)→ Al2O3(sz)
2Fe(sz) + 3/2 O2 (g)→ Fe2O3(sz)
30 p puncte
Se dau entalpiile de formare: C(s)=0kJ/mol,
O2(g)=0kJ/mol, CO2(g)=-393,2kJ/mol,
C2H4(g)=52,25kJ/mol, H2O(g)=-214,6kJ/mol,
Al(s)=0kJ/mol, Al2O3(s)=-1670kJ/mol, Fe(s)=0kJ/mol,
Fe2O3(s)=-821,4kJ/mol
 Bibliografie
Manuale de clasa a XII / C1
Editura Corint ) G Tănăsescu şi
Maria Negoiu )
şi Editura ART Grup Editorial
( l. Vlădescu; I. A. Badea; L.I.
Doicin; M Nistor )
Chimie generală - Neneţescu

Material propus de :
Prof. Angelica Enache
Colegiul Tehnic Mihai Viteazu , Vulcan