Pe Valea Nilului, strânsă între maluri înalte și stâncoase, s-a făurit, cu

multe milenii înaintea erei noastre o veche civilizație a lumii

mediteraneene, aceea a Egiptului Antic. Ea ne înfățișează cel mai vechi stat
din lume, anterior tuturor celorlalte, înzestrat cu o administrație, o
fiscalitate, o justiție și o armată comparabile cu cele ce-au luat naștere
mai apoi în țările de pe toate continentele, înainte și după era noastră. Dar
lumea Egiptului antic a zămislit o cultură spirituală scânteietoare pe care o
admirau grecii vechi și romanii care se minunau precum fac azi mulțimile de
turiști, să contemple templele, piramidele sau obeliscurile înălțate de
faraoni și supușii lor.
Religia vechilor egipteni era politeistă, iar numărul zeităților de ordinul
sutelor.

Religiile egiptene au fost o succesiune de credințe ale poporului egiptean

începând din perioada predinastică până la apariția creștinismului și
islamismului în perioada greco-romană. Ritualurile se făceau sub conducerea
preoților sau vracilor (folosirea magiei fiind pusă însă la îndoială). Toate
animalele infățișate și venerate în artă, scrierile și religiile Egiptului
Antic (pentru peste 3000 de ani)sunt originare din Africa. Templele erau
centrul așezărilor egiptene, servind ca centre administrative, școli,
biblioteci și folosite și în scopuri religioase.

Natura religioasă a civilizației egiptene a influențat contribuțiile acesteia

la arta antichității. Multe din marile lucrări ale egiptenilor antici
reprezintă zei, zeițe și faraoni (considerați și ei divinități). Arta
Egiptului Antic este caracterizată în general de ideea de ordine. Dovezi ale
mumificării si construcției de piramide în afara Egiptului stau mărturie a
influenței sistemului de credințe și valori ale egiptenilor asupra altor
civilizații, unul din modurile de transmitere fiind Drumul Mătăsii.
1
 ARTA EGIPTULUI ANTIC
Arhitectura - piramide

mormintele hipogee

temple
1
 Piramidele

1.Mastabale

2
 Piramidele Mastable
Piramidele din Egipt Antic au fost construite ca morminte pentru faraoni şi reginele lor.
Ele, încă din cele mai vechi timpuri, i-au fascinat pe călători şi cuceritori, şi au continuat
să-i intrige pe turiştii, matematicienii şi arheologii care le vizitează, explorează şi studiază.
Ridicate încă din timpul primelor dinastii egiptene, piramidele au avut o evoluţie
treptată în diferite forme şi dimensiuni. Primele sunt mormintele tumulare (sub formă de
movile) realizate în timpul regilor egipteni din Regatul Vechi, numite mastabale (numite
aşa de arabi pentru că semănau cu banca de la uşa caselor tradiţionale ale localnicilor). O
mastaba avea o structură joasă, cu acoperișul plat şi cu o faţadă decorată de ornamente.
Avea forma unui trunchi de piramidă, realizat din cărămizi de lut nears, ce cuprindea o
capelă şi o îngrămădire de pietre ce ascundeau cavoul care avea camere de depozitare a
mobilierului şi a proviziilor.
La Saqqara (lângă Memfis) s-au descoperit mastabe mari (lungimea de aproape 25 m)
ornate cu capete de taur, care acopereau adevăratele apartamente funerare.

2.2
2.Piramida în trepte

3
 Piramida în trepte
În timpul faraonului Djoser (Zoser) – dinastia a III-a –, arhitectul şi vizirul Imhotep (în jurul
anului 2670 î.Hr.) a construit, prin suprapunerea unor mastabale din piatră, piramida în trepte.
Monumentul lui Djoser avea fiecare latură de 63 m şi 8,30 m înălţime la prima treaptă. În centrul
piramidei se afla puţul funerar. Piramida a fost extinsă de trei ori prin încorporarea altor
morminte princiare, rezultând o combinaţie de trei mastabale aşezate una peste alta (înălţimea a
ajuns la circa 70 m) cu şapte trepte. Complexul funerar era protejat de un zid de piatră.
Ultimul faraon din dinastia a III-a, Huni, a început construirea unei piramide, la Meydum, la
început în trepte, care apoi au fost umplute rezultând o suprafaţă netedă. Aceasta se poate să fi
fost cauza prăbuşirii piramidei într-o formă curioasă.
Faraonul Snefru, fondatorul dinastiei a IV-a, realizează, în etape, prima piramidă adevărată.
De fapt, el a construit două piramide la Dahshur aflate la circa 1,5 km depărtare una de cealaltă:
• Piramida Îndoită sau Ramboidă (îşi schimbă unghiul de înclinare de la 54 la 42,5
grade);
• Piramida Nordică (are un unghi al pantei mai mic 43 de grade şi 36 de minute). 3.3
3.Piramida cu pereții netezi

4
 Piramida cu pereții netezi
Piramidele de la Giseh (Giza)
Experienţa acumulată în construirea piramidelor a fost folosită de fiul lui Snefru, faraonul Keops (Hufu)
care a construit cea mai cunoscută dintre piramide – Marea Piramidă de la Giseh. La fel ca şi faraonii
dinaintea lui, imediat ce a urcat pe tron a şi început să planifice construirea casei sale pentru „eternitate” pe
malul vestic al Nilului. De obicei, cimitirele egiptene din antichitate erau construite pe malul vestic al
Nilului, fiindcă soarele „moare” (apune) în această parte a Nilului.
Construirea piramidei era strâns legată de venerarea zeului soare Ra (Re) de la Heliopolis. Arhitecţii
piramidei cunoscând importanţa locului de odihnă al faraonului, au proiectat piramida având laturile sale
orientate spre punctele cardinale nord, sud, est şi vest. Cerinţele religioase ale acelor timpuri au făcut ca
intrarea în piramidă să fie făcută în partea nordică, îndreptată spre steaua polară.
Dimensiunile piramidei erau:
• înălţimea sa era de 145,75 m (din care azi lipsesc circa 10 m)
• laturile piramidei au fiecare 229 m (cu o diferenţă de 20 cm între cea mai lungă şi cea mai scurtă)
• unghiul de înclinaţie al laturilor este de 54 de grade şi 54 de minute
Pentru construcţia sa se estimează că au fost folosite 2.300.000 de blocuri de piatră, cu greutatea între 2 şi
15 tone. Piatra era din calcar şi era adusă de la carierele de piatră din Tura. Examinarea structurii arată
că Marea Piramidă a suferit cel puţin trei schimbări de plan în timpul construcţiei. Planul iniţial era să se
sape o cameră mortuară subterană la mare adâncime, ceea ce aproape a fost realizat, dar foarte curând a fost
abandonat, pentru a se construi o a două cameră funerară amenajată în corpul piramidei (numită în mod
eronat „Camera Reginei”) şi la care se ajungea printr-un coridor prelungit ce urca spre o galerie mare până la
a treia cameră cu pereţii din granit, care adăpostea sarcofagul fără capac al defunctului. În pereţii de nord şi
sud ai piramidei au fost observate tuburi lungi, care ajungeau până în exteriorul piramidei (cel mai lung
măsoară 47 m şi este înalt de 8,5 m.

4.4
Al patrulea faraon din dinastia a IV-a, frate sau fiu al faraonului Keops, a
fost Kefren (Hafra). El a fost constructorul celei de a doua piramide de
la Gizeh (înălţime 144 m, iar latura de 215 m).
A treia piramidă, înaltă de 66,40 m şi cu latura de 108 m aparţine
lui Mykerinos (Menkaura). Cele trei piramide formează un complex funerar
unic, care chiar dacă sunt distanţate între ele relevă o unitate prin realizarea
arhitectonică în sine.
Piramidele erau construite într-un complex arhitectural din care făceau
parte mai multe grupuri de clădiri, ce includeau temple, capele, alte
morminte şi ziduri masive. De asemenea, rămăşiţe ale unor bărci funerare au
fost aduse la suprafaţă de arheologi, cele mai bine conservate fiind cele de la
Gizeh.
Piramide mai mici au continuat să fie construite încă timp de 1.000 de
ani. Unele au fost descoperite, iar altele rămân să fie descoperite, multe
dintre ele fiind încă îngropate în nisip. Dar fiindcă a devenit evident faptul
că piramidele nu au oferit protecţia dorită pentru corpurile mumificate ale
regilor (au devenit ţinte ale tâlharilor), mai târziu regii au fost îngropaţi în
morminte ascunse, tăiate în stânci de piatră.

4.4.4
Mormintele hipogee -
Valea Regilor

4
 Valea Regilor
Mormintele hipogee. Se afla presarate de-a lungul vaii Nilului pe
zeci de kilometri formand Valea
Regilor/Reginelor/Nobililor/Artizanilor/Sclaviilor si a alte
categorii sociale. Cea mai mare descoperire in V.Regilor a fost
facuta la inceputul sec.XX-mormantul lui Tutankamon la 4
noiembrie 1922 de catre o echipa de arheologi conduse de englezul
Carter. In camera mortuala s-a decoperit un sac de piatra in care se
aflau inca 3 sacrofage din aur. In cel mai mic se afla lui
Tutankamon pe a carui fata se afla o masca de aur. Acest tezaur se
afla la muzeul national din Cairo.
4.4
 Temple din Egipt
Templul Hatshepsut din Luxor

5
Templul reginei Hatshepsut - monument al Patrimoniului Mondial

O scara lunga de piatra merge pana la intrarea in templu. Pana la templu, pelerinul trece prin trei curti
inchise una intr-alta. Aceste trei curti-terase sunt inconjurate cu figurine sculptate - vulturi pazitori,
faraoni, modele geometrice.

Majoritatea sculpturilor care o infatisau pe regina au fost distruse de fiul vitreg al acesteia si succesorul
ei la tron. Aceasta este o urmare a urii izvorate din reaua lui tratare de catre regina..

Pe partea dreapta a lungii scari se afla Coloanele Nasterii, impodobite cu inscriptii in relief care arata
originea divina a reginei Hatshepsut. In capatul acestor randuri de coloane, dupa urcarea catorva trepte,
se afla Capela lui Anubis - coloanele sunt frumos impodobite, iar peretii sunt in intregime pictati.
Deasupra nisei din peretele drept al incaperii, Thutmosis III este infatisat inchinand vin zeului soare
Sokaris. Hathor este infatisat pe peretele din fata, ceilalti pereti infatisandu-i pe Hatshepsut (mutilata) si
pe Tuthmosis inchinand ofrande lui Anubis.
In interiorul sanctuarului central, Capela lui Hathor pastreaza inca reliefuri infatisandu-o pe regina
Hatshepsut care il cinsteste aducandu-i ofrande (pe partea stanga) si un portret al lui Senenmut (pe
partea dreapta).
Senenmut era cel mai apropiat om de curte al reginei - acesta a cazut din gratia acesteia dupa 15 ani de
devotament, motivele ramanand inca necunoscute. In momentul in care sanctuarul acestuia a fost
excavat pentru prima data, locul era plin cu multe cosuri incarcate cu "obiecte" folosite aparent in
ritualuri de fertilitate. Este posibil ca ruperea legaturii de prietenie sa fi avut loc in urma unei relatii
intime.
In curtea superioara a templului se ajunge pe un drum flancat de capete de vultur
Sanctuarul reginei Hatshepsut se afla pe stanga - acesta pastreaza insemne ale preotilor si ofrandelor
acestora. De cealalta parte se afla Sanctuarul zeului Soare - acesta este de fapt o curte interioara cu un
altar central. In spatele acestuia se afla Sanctuarul lui Amun, sapat in stanca bruta. 5.5
Templul lui Ramesses II, Luxor

6
 Templul lui Ramses al II-lea
Templul Luxor a fost construit în mare parte de către Ramses al II-lea și
Amenhotep al III-lea. În ceea ce privește arhitectura și tipul încăperilor , se crede
că acesta a fost conceput în ideea de a găzdui diferite ritualuri ale unui festival
În perioada Egiptului Antic, când Luxor se numea Teba, aveau loc foarte multe
festivaluri, marea majoritate dinrte ele fiind pentru a comemora diferiti zei

6.6
Templul lui Horus

7
 Templul lui Horus
Acest templu este cel mai important monument istoric al Egiptului Antic. Oamenii
de știință cred că data de începere a construcției sale a fost 237 î.Hr., iar
construcția a fost realizată în timpul domniei dinastiei întregii Ptolemaică și a
durat timp de aproape 180 de ani. toate temple ale Anticului Egiptul a constat din
elementele clasice care erau inerente culturii perioadei Noului Regat. Sanctuarul
dedicat Muntelui a fost reconstruit de mai multe ori, iar chiar împăratul roman
Augustus a contribuit la modificarea templului. Arhitectura clădirilor Pe ambele
laturi ale intrării se află un pilon masiv, considerat al doilea ca mărime din Egipt.
În spatele lui, în aer liber, în curtea închisă de un zid mic, s-au ținut audierile
generale ale instanțelor, iar locuitorii locali și-au exprimat plângerile și
nemulțumirea. La intrarea în Templul lui Horus, în Edfu se află o statuie de zece
metri a unui zeu, sub forma unui șoim, sculptat de stăpâni capabili de granit negru.

7.7
Templul lui Amon-Ra din Karnak

8
Templul lui Amon-Ra, simbolul faraonilor

Templul lui Amon-Ra din Karnak este cea mai mare constructie religioasa ridicata vreodata.
El a fost cladit in partea de nord a orasului Teba, pe malul estic al Nilului. Aici, faraonii au
intreprins lucrari de constructie pe durata a doua mii de ani.
Amon-Ra este fuziunea dintre doua zeitati importante, Amon si Ra. Zeul dual era considerat de
egiptenii antici zeul soare si regele zeilor. Se crede ca la ridicarea templului au contribuit 30 de
faraoni .templul lui amon-ra din karnak ,cea mai mare constructie religioasaPrintre ei s-a
evidentiat faraonul Tutmosis al III -lea ,care a construit cele mai multe edificii in cadrul
Templului lui Amon-Ra .La inceput , el a demolat sala destinata luntrii divine ,care a fost
construita de regina Hatsepsut ,si a ridicat alta in loc ,din granit roz , cu un mic pilon la intrare
.Intre sala si intrare se afla o mica sala-vestibul ,unde se regasesc doi stalpi de granit .Ei
simbolizau Egiptul de Sus si Egiptul de Jos si erau decorati cu imagini ale plantelor de lotus si
papirus ,care erau emblemele celor doua teritorii egiptene.Aceste coloane monolite s-au pastrat
pana in prezent 8.8
 Sculptura
1. Rond- Boss
2. Baso- relief
Tematica sculpturii e diversa incepand cu reprezentatia sculpturii de
oameni, faraoni, zei si pasari.
Statuile rond-boss ce intruchipeaza faraonii sunt reprezentate in 2 pozitii:
1.Pe tron cu picioarele lipite, cu brațele pe tron
2. În picioare , cu bratele pe piept, cu picioarele liptite, cu privirea inainte.

9.9
Sculptura Templele de la Abu Simbel

Ramses al II –lea cu Nefertari 9

Nefertari

10
Sfinxul

11
Sculptură în care apare Horus ca un copil ce stă pe 2 crocodili 12
Baso-relief

Ramses al II-lea

13
Nefertiti
Cu surâsul sau fermecător şi enigmatic,
imaginea reginei Egiptului, Nefertiti,
este una dintre cele mai intens
reproduse. Considerată o capodoperă a
artei egiptene.

14
Faraonul Akhanaton, sub forma unui sfinx,
vemerează discul solar.
15
Paleta lui Narmer 16
Basorelief din Complexul Dendera
17
 Pictura

Pictură din mormântul lui Perneb, care este expusă în Muzeul

Metropolitan de Artă din New York, SUA

19
Pictură în care apare Apophis

20
Pictură pe perete

21
Pictură de pe pereții mormântului lui Horemheb

22
A trait 96 de ani, dintre care 67 i-a petrecut pe tronul Egiptului. A purtat nenumarate
razboaie, a ridicat cladiri colosale si a avut nenumarate femei. El a fost Ramses II 23
Civilizația Egiptului antic s-a dezvoltat datorită fluviului Nil și inundațiilor sezoniere.
24
Egiptenii purtau doar una sau doua piese mari de imbracaminte infasurate pe corp in diferite
moduri. Atat barbatii cat si femeile din Egipt purtau tunici cusute pe masura potrivita, care
semanau cu un tricou lung care ajungea pana la genunchi (pentru barbati) sau pana la glezne
(pentru femei).
25
26
27
28
29
30
Osiris – zeul egiptean al mortilor
31
Artele decorative
Ceramica bogat decorată a perioadei predinastice devine mai simplă în perioada
Vechiului Regat. Bijuteriile de aur sau din pietre semiprețioase au ca teme diverse
forme animale sau vegetale, care constituie o sursă de inspirație constantă de-a
lungul întregii istorii a Egiptului antic.

Cu excepția câtorva piese rare - cum ar fi tronul din lemn încrustat cu aur al reginei
Hetepheres I (soția lui Sneferu si mama lui Kheops) - puține piese de mobilier au
dăinuit până în zilele noastre. Totuși arta funerară ne oferă suficiente informații
privind forma scaunelor, a paturilor sau a meselor. Având un aspect simplu, acestea
sunt împodobite cu forme vegetale, iar picioarele reproduc pe cele de diverse
animale.

31=
Tronul din lemn încrustat cu aur al reginei Hetepheres I

32
Artele decorative
Ajungând la cel mai înalt grad de desăvârșire, artele decorative ale Noului Regat rivalizează cu
sculptura și pictura acestei perioade în ceea ce privește perfecțiunea.

Îmbinarea utilului cu esteticul se remarcă și în arta bijuteriilor, a coafurii, cosmeticii, a obiectelor

de mobilier, a jucăriilor. Ca și în celelalte arte, și aici este vizibil rafinamentul aristocratic la care
s-a ajuns în această ultimă perioadă de apogeu a civilizației antice egiptene. Obiectele uzuale de la
curtea regală sau utilizate de cei înstăriți demonstrează o tehnică foarte elaborată, plină de
rafinament. Astfel obiectele funerare descoperite, în 1922, la mormântul lui Tutankamon,
confecționate din alabastru, abanos, fildeș și pietre semiprețioase, sunt combinate într-o manieră
complexă.

Și ceramica Noului Regat afișează aceeași idee a decorării, având suprafețe sclipitoare, ornate cu
diverse motive florale. Ca și pictura de pe pereții mormintelor, obiectele decorative ilustrează
gradul înalt de rafinament la care a ajuns civilizația egipteană.

Arta ornamentală și cea a bijuteriilor (mai ales de aur) este apreciata la justa ei valoare abia după
descoperirea, în 1922, a mormântului lui Tutankamon. 32-
 Pandantive

33
Pandantiv cu un wedjad și alte detalii, care îi aparținea lui Tutankhamon
Pandantiv ce îi aparținea lui Tutankhamon 34
Pandantiv ce îi aparținea lui Tutankhamon
35
Pandantiv ce îi aparținea lui Tutankhamon
36
Pandantiv ce reprezintă un scarabeu, provenind din mormântul lui Tutankhamon
37
Pectoral din mormântul ficei lui Senusret II

38
Inel din aur și carneol pe care sunt incripționate numele „Ramses al II-lea” și
„Nefertari” (soția lui). El se află la Muzeul Luvru din Paris, Franța 39
Inel din aur și carneol pe care sunt incripționate numele „Ramses al II-lea” și „Nefertari”
(soția lui). El se află la Muzeul Luvru din Paris, Franța 40
Zeități

Zeul Soarelui in Barca Solara

Ra si Amun, din mormantul lui Ramses IV

Imentet si Ra din mormantul lui Nefertari

41
Ra a fost reprezentat in multe forme. Cea mai uzuala era aceea a unui om cu cap de soim si
disc solar deasupra, cu un sarpe in spirala in jurul discului.

Alte forme il reprezentau ca un om cu cap de gandac sau cu cap de berbec. Zeul Soare
mai era ilustrat si integral in forma animal ca berbec, gandac, phoenix, starc, sarpe, pisica
sau leu, printer altele.

In unele scrieri, Zeul Soare este descris ca un rege imbatranit cu carne aurie, oase argintii
si parul de culoarea pietrei pretioase lapis lazuli.

Rolurile lui Ra

Cea mai reprezentativa functie a Zeului Soare a fost, desigur, cea solara. Pentru egipteni,
soarele reprezenta lumina, caldura si dezvoltare. Din aceasta cauza zeitatea solara a fost
foarte importanta, pentru ca soarele era considerat conducatorul intregii sale creatii.
Discul solar era vazut ca trupul sau ochiul Zeului Soare.

41-
reprezentare a lui Horus ca
soim, Luvru relief al lui Horus din Templul lui
Seti I din Abydos

42
Ca zeul al cerului, legenda spune ca ochiul drept al lui Horus era soarele, iar cel stâng, luna, si acestia traversau
cerul în zbor, în forma sa de soim.

Ulterior, motivul pentru care luna nu este la fel de stralucitoare ca soarele a fost explicat de o legenda numita
Lupta dintre Horus si Seth, în care protectorul Egiptului de Sus, Seth si cel al Egiptului de Jos, Horus, se lupta
asiduu pentru Egipt, si cum niciunul nu reusea sa îl doboare definitiv pe celalalt, ceilalti zei l-au declarat pe Horus
învingator.

42-
Verdele, culoarea vieții vegetale și de aceea culoarea
bucuriei și tinereții era închinată zeului OSIRIS, zeu
al reînvierii și a nemuririi ce stăpânea lumea de
dincolo.

43
OSIRIS, ZEUL AL MORTII SI REINVIERII
Osiris ocupa un loc important in religiile de mistere, ca zeu al mortii inviat. In iconografia
egipteana, el este cel mai adesea reprezentat ca un zeu suveran, cu cele trei atribute ale sale:
sceptrul, biciul, toiagul de viata lunga, asemanator unei raze de soare.

Conform legendei egiptene, dupa moartea sa, Osiris a plutit pe apele Nilului si a fost sfartecat;
ulterior Isis a strans laolalta toate bucatile, cu exceptia uneia – partea barbateasca, pe care o
inghitise un peste. Acest amanunt minor, in genere neglijat in interpretarile mitului, se dovedeste a fi
de cea mai mare importanta. Un text religios din Vechiul Egipt face din Osiris intemeietorul
agriculturii in valea Nilului. Germinarea plantelor este legata de descompunere, precum o viata
noua de o prealabila nimicire. Libatiile funerare il vor ajuta pe decedat sa isi reia locul pe lumea
cealalta, la fel cum samanta umezita renaste in pamant sub forma unei plante. Moartea apare drept
seceratorul, care pune capat vietii, dar si ca o conditie care face posibila o alta viata.

43-
Pisica în Egiptul Antic

Zeiţa egipteanã a familiei şi vieţii era

Bast şi avea cap de pisicã

44
 Pisica
În aceastã zonã pisica nu ajunge sã fie doar apreciatã pentru vânarea rozãtoarelor, ci chiar divinizatã.
Exportul de pisici era strict interzis, iar uciderea unei feline se pedepsea cu moartea. Pisicile erau mumificate
dupã moarte şi îngropate în gropi sacre, deseori cu provizii de şoareci mumificaţi. O astfel de groapã putea
conţine mumiile a 300000 de pisici, ca la Beni Hassan. În concepţia teocraticã egipteanã, un om obişnuit nu
putea deţine o fiinţã divinã, prin urmare faraonul era proprietarul felinelor. Omul putea însã sã le furnizeze
hranã şi adãpost, trebuind sã le aducã la grânar noaptea şi sã le ia înapoi dimineaţa. Pentru asta primeau şi o
compensaţie, dacã îşi declarau felina drept servitor…

La moartea pisicii se ţinea doliu, toatã familia îşi rãdea sprâncenele, se bãtea cu mâinile în piept, bocea, deci
se practica un ritual complet. În mitologia egipteanã pisica se considera a avea o influenţã directã asupra
cãsãtoriei sau sãnãtãţii. Zeiţa egipteanã a familiei şi vieţii era Bast şi avea cap de pisicã, fiind deseori
reprezentatã purtând o amuletã a ochiului atoatevãzãtor, utchat-ul. Pentru cã era o crimã împotriva faraonului
sã-l deposedezi de feline, o bunã bucatã de vreme acestea nu au ajuns în afara Egiptului, cu o
excepţie:pisicile de pe corãbii sau din caravane. Abia dupã cuceririle persane şi romane Egiptul a oferit lumii
întregi comoara sa preţioasã:pisica sãlbaticã africanã, care a decãzut din poziţia privilegiatã de divinitate în
cea de animal de companie…
Stelă reprezentând o depunere de
ofrande (dinastia a XII-a),
MuzeulLuvru
 Tronul lui Tutankamon
, una din valoroasele piese
descoperite la mormântul
faraonului
Lada de zestre a lui Tutankamon
Artele decorative țin de amenajarea interiuorului și
împodobirea personală . Constau în frumoase piese de
mobilier, precum scaune, paturi, mese, vase de lux, având toate
ornamente bogate și foarte frumoase, cu o stilizare a formei
ce atinge desăvârșirea. Liniile curbate ale mobilierului și
chiar a carelor de luptă sunt atât de moderne. Mormântul lui
Tutankamon, descoperit în 1922, a furnizat cele mai multe
piese intacte din acest punct de vedere.
Există o mulțime de o biecte cu pietre prețioase , la care se
adâugau culori și smalț. S-au găsit o sumedenie de vase ,
linguri, cuțite, oglinzi, piepteni, cutii de fard și sticle de
parfum.
Valea Regilor