Sunteți pe pagina 1din 46

Centrul Național de Expertize Judiciare

Olga Cataraga

15.09.2017
Subiectele :
 1.Termenul „cunoștințe speciale” în procesul penal și civil (1-
7);

 2. Specialistul în activitățile de urmărire penală și specială de


investigație (8-9);

 3. Tipurile de ajutor acordate de către specialist în procesul


judiciar (10-11);

 4. Noțiuni generale de expertiză judiciară (12-17);


Subiectele :
 5. Expertiza judiciară – o formă de ajutor al specialistului în

procesul judiciar (17);

 6. Criteriile de clasificare a expertizelor judiciare (18-19);

 7. Caracteristicele de bază ale expertizei judiciare (20-23);

 8. Noțiunea de obiect al expertizei judiciare (24);

 9. Clasificarea obiectelor expertizei judiciare (25-26);

 10.Cerințe fată de obiectele expertizei judiciare (27);


Subiectele :

 11.Noțiunea de expert, etapele formării expertului judiciar (28-


37);
 12.Noțiunea de specialist, etapele formării specialistului (38-
41);
 13.Formele de utilizare a specialistului și expertului pentru
soluționarea problemelor ce țin de domeniul cunoștințelor
speciale în procesul penal și civil (42-43).
1 Cunoștințe speciale
Cunoștințe În anumit domeniu al științei,
tehnicii, artei, meșteșugăritului, etc.;
Care se utilizează pentru:
 Depistarea;
 Fixarea;
 Ridicarea;
 Interpretarea – urmelor, mijloacelor materiale de probă.
De reținut !!!!!!!!!!
CUNOȘINȚELE JURIDICE NU FAC PARTE DIN
”CUNOȘTINȚELE SPECIALE”
REZUMAT

 - „cunoştinţe speciale” – cunoştinţe din toate


domeniile de activitate umană: ştiinţe, tehnică, artă,
meşteşugărit, cultură etc., cu excepţia cunoştinţelor
juridice, care pot fi utilizate pentru depistarea, fixarea,
ridicarea şi examinarea urmelor şi mijloacelor materiale
de probă.
 Specific pentru termenul de „cunoștințe speciale”,
este faptul, că la ele nu se referă cunoștințele juridice;
2

 persoana care posedă ”cunoştinţe speciale”.


„Specialiștii” nu sunt toate persoanele care dețin
cunoștințe adânci în anumite domenii, ci doar
acelea care pot utiliza cunoștințele din domeniul
lor de bază pentru depistarea, fixarea, ridicarea şi
examinarea urmelor şi mijloacelor materiale de
probă.
Cine sunt specialiștii, unde îi găsim?
De regulă, aceștia sunt un grup limitat de oameni care au
studiat special procedee de aplicare a cunoștințelor din
diferite domenii ale științei, tehnicii, artei,
meșteșugăritului, culturii, etc. (pe care le-au căpătat în
afara procesului judiciar, în timpul studiului la instituții de
învățământ superioare în domeniile menționate și au
obținut diploma de studii) pentru necesitățile procesului
judiciar, anume: depistarea, fixarea, ridicarea şi
examinarea urmelor şi mijloacelor materiale de probă.
Satutul juridic al lor în art.87 CPP.
3 Tipurile de ajutor acordate de către
specialist
 tehnic,
 metodic,
 consultativ
 şi investigativ (de regulă criminalistic)
reprezentanților profesiilor juridice (OUP,
procurori, avocați, judecători);
Ce înseamnă ajutor?
 Tehnic – mânuirea mijloacelor tehnice în scopurile enumerate mai sus
(depistare, fixare, ridicare);
 Metodic – oferirea soluțiilor în probleme de aplicare, utilizare a cunoștințelor
speciale;
 Consultativ – oferirea informațiilor în materie de cunoștințe speciale,
metode noi apărute în domeniul depistării, ridicării, investigării, etc.
 Investigativ -De expertiză - asistență în soluționarea problemelor de ordin
științific (inclusiv din domeniul criminalisticii), apărute în procesul penal sau
civil
De regulă acest ajutor este acordat de către:
În primele trei cazuri – specialistul,
în ultimul – expertul.
4 Expertiza judiciară, noțiuni generale
 Conform art. 2 din L 68/2016

Expertiză judiciară – activitate de cercetare ştiinţifico-


practică, efectuată în cadrul procesului civil, penal sau
contravențional (denumit în continuare proces judiciar) în
scopul aflării adevărului prin efectuarea unor cercetări
metodice cu aplicarea de cunoștințe speciale și procedee
tehnico-ştiinţifice pentru formularea unor concluzii
argumentate cu privire la anumite fapte, circumstanțe,
obiecte materiale, fenomene și procese, corpul și psihicul
uman, ce pot servi drept probe într-un proces judiciar;
Scopul expertizei

Cercetările – pentru formularea unor concluzii


argumentate;
Concluziile - cu privire la anumite fapte,
circumstanțe, obiecte materiale, fenomene și
procese, corpul și psihicul uman;
Concluziile - pot servi drept probe într-un proces
judiciar (exemplu – pnct. 2) alin.(2),art. 93 CPP
RM) depinde de modul de dobândire.
Expertiză-cercetare, examinare
Cercetările – metodice;
Cercetările – cu aplicarea cunoștințelor speciale;
Cercetările – efectuate de către experți judiciari
cu competențe recunoscute;
Cercetările – prin procedee tehnico-ştiinţifice;
 Cercetările – asupra obiectelor, fenomenelor,
circumstanțelor, etc., aflate în legătură cauzală cu
fapta investigată
„expertiza judiciară”

 – o cercetare ştiinţifico-practică, efectuată de o


persoană competentă – „expert judiciar” asupra
problemelor apărute în procesul de investigare a cauzei,
pentru care sunt necesare „cunoştinţe speciale”. Obiectele
expertizei judiciare sunt doar cele legate de cazul concret
şi concluziile formulate de către expert asupra acestora, în
urma cercetărilor efectuate, se referă doar la ele și la
circumstanțele date cercetate.
5 Expertiza judiciară – formă de ajutor

 Expertiza judiciară nu se efectuează după bunul plac al expertului, ci


doar în conformitate cu „metodica de efectuare a expertizelor
judiciare” care presupune anumite etape de cercetare și obligă atât
respectarea strictă a consecutivității lor, cât și a procedeelor și
mijloacelor aplicate pentru aceste cercetări.
 Pentru fiecare specialitate de expertiză, în funcție de obiectele și
obiectivele concrete, în metodici sunt specificate atât particularitățile
de examinare a obiectelor, a procedeelor şi a arsenalului de metode
de cercetare specifice, cât și a condițiilor de aplicare a mijloacelor
tehnice speciale, pentru realizarea obiectivelor scontate.
6 CRITERIILE DE CLASIFICARE A EXPERTIZELOR
JUDICIARE
L.68/2016 Articolul 27. Clasificarea expertizelor judiciare
 (1) Expertizele judiciare se clasifică după următoarele criterii:
 a) consecutivitatea efectuării expertizelor;
 b) volumul cercetărilor;
 c) numărul de experţi care au participat la efectuarea
cercetărilor;
 d) numărul de domenii ştiinţifice aplicate la efectuarea expertizei.
CRITERIILE DE CLASIFICARE A EXPERTIZELOR
JUDICIARE
 (2) După consecutivitatea efectuării cercetărilor, expertizele
judiciare pot fi clasificate în primare şi repetate.
 (3) După volumul de cercetări, expertizele judiciare se
clasifică în expertize de bază şi expertize suplimentare.
 (4) După numărul de experţi participanți la cercetări,
expertizele judiciare pot fi clasificate în expertize individuale şi
expertize în comisie.
 (5) După complexitatea domeniilor ştiinţifice aplicate la
efectuarea expertizelor judiciare, acestea se clasifică în
monospecializate şi complexe.
 După nr. de domeni de științe utilizate (Monodisciplinare și
pluridiciplinare) – este încurcat în L 68/2016
7 CARACTERISTICILE DE BAZĂ ALE EJ
CARACTERISTICILE DE BAZĂ ALE EJ
CARACTERISTICILE DE BAZĂ ALE EJ

 Ordonanța , încheierea - baza procesuală;

 Metodica - baza științifică;

 Raportarea rezultatelor – Raport de expertiză,


 Raport de constatare – acte procesuale
Când și cum se numește expertiza?
Când sunt necesare ”cunoștințe
speciale”;
Nu se adresează întrebări juridice;
Totul se pune la dispoziția expertului;
Întrebările reiese din materialele
acumulate și obiectele prezentate;
Întrebările se formulează de către
ordonator.
8 obiectul expertizei judiciare

 -obiectul propriu-zis, material, care se examinează în


cadrul expertizei;
 -obiectul raportului de expertiză, adică obiectivele unui
caz concret de expertiză, concretizate prin întrebările
puse de organul judiciar expertului, la care acesta
trebuie răspundă
9 Obiectul generic al expertizei
 Obiectul generic al expertizei judiciare se deduce chiar din legea
procesuală unde este stipulată motivaţia generală a dispunerii unei
expertize, şi anume: „în cazurile în care, pentru constatarea,
clarificarea sau evaluarea circumstanţelor ce pot avea importanţă
probatorie pentru cauza penală sânt necesare cunoştinţe specializate
în domeniul ştiinţei, tehnicii, artei, meşteşugului sau în alte domenii" (art.
142 Cod procedură penală).
 obiectul expertizei, fiind legat nemijlocit de cel al probaţiunii, îl
constituie lămurirea unor împrejurări de fapt ale cauzei pentru care
sunt necesare cunoştinţe de specialitate. Deci, obiectul expertizei
reclamă o anume competenţă (ştiinţifică, tehnică sau de altă natură)
în afară de cea juridică, care îi revine în exclusivitate organului de
urmărire penală şi instanţei de judecată.
obiectul specific

 este necesar să cunoaştem obiectul specific al fiecăreia


dintre specialitățile de expertiză precum şi obiectele
expertizate, purtătoare de informaţii, în legătură cu care
se pune problema stabilirii unor fapte şi împrejurări de
fond, spre exemplu: -obiectul material al expertizei
medico-Iegale îl constituie, în principal, corpul uman
(stabilirea cauzei şi datei morţii, stabilirea sănătăţii
psihice, examinarea secreţiilor biologice, a părului etc.)
 Obiectul unei expertize judiciare se determină şi în
funcţie de obiectul fiecărui gen de expertiză
10 Cerințe față de OEJ
 obiect material;
 îndeplinește un rol informațional în stabilirea anumitor date
de fapt;
 se află în legătură cauzală cu faptele investigate sau
precăutate ;
 divizate în obiecte de expertizat și obiecte de referință;
 proveniența credibilă;
 comparabile;
11 Expert –experiență
Expert

 persoană experimentată,
 competentă în domeniile „cunoştinţelor speciale”
 denotă un grad de pregătire în specialitate superior specialistului nu
numai prin faptul că poate acorda ajutor la depistarea, fixarea,
ridicarea şi examinarea urmelor şi mijloacelor materiale de probă,
dar şi investighează prin metode ştiinţifice aceste urme, mijloace
materiale de probă și formulează concluzii ale expertului – opinii
științifice asupra problemelor înaintate de ordonatori, care au apărut
în procesul investigării cazului judiciar şi soluţionarea lor cere
utilizarea „cunoştinţelor speciale”.
EXPERT

 Numărul experților, raportat la cel al


specialiștilor în sensul atribuit, pornind de la rolul
lor în procesul judiciar este și mai mic, având în
vedere că un expert nu poate fi conceput, decât ca
un „specialist cu experiență”;
Expertul este cercetător și interpretator
științific
 Totodată, în procesul efectuării expertizei, expertul nu doar înregistrează careva
rezultate în urma examinărilor, ci interpretează aceste rezultate prin
raționamente logice, fondate pe legitățile de bază ale unei sau altei științe,
acțiunea cărora este deja demonstrată prin experiența științifică, descrisă în
literatura de specialitate, monografii, articole, aprobate și recunoscute de
oamenii de știință.
 În același timp, expertul, de fiecare dată când este cazul (indiciat în metodă),
singur realizează experimentul științific asupra obiectelor examinate în cadrul
expertizei, demonstrând acțiunea acestor legități și în cazul obiectelor și
circumstanțelor expertizate.
 Expertul apreciază rezultatele obținute prin prisma cunoștințelor sale în
domeniul respectiv al științei, experienței profesionale, formulările în concluzii
sunt bazate pe un complex precis de criterii științifice de apreciere a
rezultatelor, în care sunt incluse și „convingerile proprii” sau „simțul profesional”.
Expert înseamnă – experiență
După cum vedeți, o persoană nu poate fi expert fără experiență, deoarece, în acest
caz, concluziile formulate ar fi doar concluziile unui specialist, dar numai nu ale unui
expert.
Credibilitatea concluziilor expertului este superioară celor formulate de alți cercetători,
deoarece doar expertul, prin însăși esența activității sale, poate formula cele mai
obiective concluzii, luând în calcul procesul fiziologic de automatizare și stereotipizare a
deprinderilor ştiinţifico-practice pe parcursul acumulării experienței, fapt ce îl situează la
nivel de „bio-robot investigator”, când practic se elimină subiectivismul în formularea
concluziilor, deoarece, în aprecierea rezultatelor, pentru expert nu există niciun mărunțiș
care poate fi neglijat.
Statutul juridic al expertului – L68/2016, CPP, art. 88 și altele conexe, CPC art.50,51,52,56
Calitatea de „expert” întrunește următoarele:
 – studii de bază într-un anumit domeniu de știință, artă, etc.(cu
excepția celor juridice);
 – specializare în depistarea, fixarea, ridicarea şi examinarea
urmelor şi mijloacelor materiale de probă, (posedarea
„cunoştinţelor speciale” într-un anumit domeniu);
 – experiență în depistarea, fixarea, ridicarea şi examinarea
urmelor şi mijloacelor materiale de probă (experienţă în
aplicarea „cunoştinţelor speciale” într-un anumit domeniu);
 – capacităţi şi experienţă demonstrate, de examinare ştiinţifică
a urmelor şi mijloacelor materiale de probă (experienţă
demonstrată în aplicarea „cunoştinţelor speciale” într-un anumit
domeniu la examinarea urmelor şi mijloacelor materiale de
probă);
Etapele în formarea expertului, argumentate
ştiinţific:

 1. obţinerea calităţii de cercetător;


 2. obţinerea calităţii de specialist;
 3. activitatea în calitate de specialist pentru
acumularea experienţei;
 4. obţinerea calităţii de expert.
Conținutul etapelor de formare a
expertului
 Toate etapele presupun studii şi evaluare, doar că studiile date se
deosebesc de cele percepute obişnuit, pentru că în acest caz (de
formare a specialistului şi expertului) persoanele se află în proces de
transformare a cunoştinţelor lor de bază din domeniul respectiv al
ştiinţei, tehnicii, artei, meşteşugăritului, culturii etc., cu excepţia
cunoştinţelor juridice, în anumite niveluri de „cunoştinţe speciale”.
 La prima etapă, de „cercetător” - persoana învaţă să utilizeze
cunoştinţele sale pentru depistarea, fixarea, ridicarea şi examinarea
urmelor şi mijloacelor materiale de probă, astfel transformându-le la
nivel teoretic în „cunoştinţe speciale iniţiale”
Conținutul etapelor de formare a
expertului
 La etapa a doua, de „specialist” - persoana aplică cunoştinţele sale
pentru depistarea, fixarea, ridicarea şi examinarea urmelor şi
mijloacelor materiale de probă, devenind deja posesor de
cunoştinţe speciale;
 La etapa a treia, de „activitate în calitate de specialist” - persoana
consolidează şi perfecţionează aplicarea cunoştinţelor sale speciale
pentru depistarea, fixarea, ridicarea şi examinarea urmelor şi
mijloacelor materiale de probă, devenind posesor competent de
cunoştinţe speciale şi putând să formuleze opinii în baza examinărilor
efectuate, acumulează experienţă în acest sens, adică se
pregăteşte pentru etapa următoare de obţinere a calităţii de
„expert” judiciar - etapa a patra.
12„specialist”

 – studii de bază superioare într-un anumit domeniu menţionat mai


sus (cu excepţia celor juridice);
 – specializare în depistarea, fixarea, ridicarea şi examinarea
urmelor şi mijloacelor materiale de probă, deci posedarea
„cunoştinţelor speciale” într-un anumit domeniu. De menționat, că
aceste cunoștințe sunt altele, decât cele căpătate în procesul de
studii de bază, și se numesc „speciale”, obținute post universitar;
Etapele de formare a specialistului

 La prima etapă, de „cercetător” - persoana învaţă să


utilizeze cunoştinţele sale pentru depistarea, fixarea,
ridicarea şi examinarea urmelor şi mijloacelor materiale
de probă, astfel transformându-le la nivel teoretic în
„cunoştinţe speciale iniţiale”

 La etapa a doua, de „specialist” - persoana aplică


cunoştinţele sale pentru depistarea, fixarea, ridicarea şi
examinarea urmelor şi mijloacelor materiale de probă,
devenind deja posesor de cunoştinţe speciale;
Corelația între expert și specialist

 Din cele expuse, rezultă că aceste două noţiuni „specialist” şi


„expert”, prezintă nivelurile de competenţă a persoanelor ce
posedă cunoştinţe speciale, (cunoștințe în depistarea, fixarea,
ridicarea şi examinarea urmelor şi mijloacelor materiale de
probă), doar că „specialistul” impune numai cunoştinţe
SPECIALE pe care le poate aplica, iar expertul – în mod
obligatoriu – experiență demonstrată în aplicarea acestor
cunoștințe SPECIALE.
REZUMAT
CE este ”specialist” și ce este ”expert”
aceste două noţiuni „specialist” şi „expert”, prezintă nivelurile de
competenţă a persoanelor ce posedă cunoştinţe speciale,
(cunoștințe în depistarea, fixarea, ridicarea şi examinarea urmelor şi
mijloacelor materiale de probă), doar că „specialistul” impune numai
cunoştinţe SPECIALE pe care le poate aplica, iar expertul – în mod
obligatoriu – experiență demonstrată în aplicarea acestor
cunoștințe SPECIALE.
 activitatea lor este doar în limitele
13. Formele de utilizare a specialistului și expertului pentru
soluționarea problemelor ce țin de domeniul cunoștințelor
speciale în procesul penal și civil
 Pentru acordarea tuturor tipurilor de ajutor, menționate supra;
 Rezultatele cercetărilor efectuate d către expert – PV CFL percheziție, ridicare, etc., PV
audiere, aviz consultativ, raport de constatare, raport de expertiză;

 NU POT FI UTILIZAȚI PENTRU SOLUȚIONAREA PROBLEMELOR JURIDICE!!!!


 NU POT FI UTILIZAȚI PENTRU SOLUȚIONAREA PROBLEMELOR CE NU NECESITĂ CUNOȘTINȚE
SPECIALE!!!!!!!
Posibilitatea antrenării experților străini
la efectuarea expertizelor
 Art. 82 L. 68 din 14.04.16
 Expertiza se efectuează conform
legislației R. Moldova

Plata expertului străin - solicitantul;


Literatura
 1. Stancu Emilian, Criminalistica, vol-1, ed.Ш, editura
ACTAMI, Bucureşti, 1999;
 2. Publicaţii periodice internaţionale din domeniul
teoriei şi practicii expertizei judiciare.
 3. Averianova T.V., Statcus V.F., Библиотека судебно-
го эксперта, ISBN 978-5-9916-2509-8, 2013 г.;
 4. Ищенко П.П., Специалист в следственных действиях. Уголовно-
процессуальные и криминалистические аспекты. Москва,
Юридическая литература, 1990 г. ;
 5. Криминалистическая экспертиза, выпуск Y,YI, Высшая школа
МООП СССР, Москва, 1969;
Literatura

 6. Россинская Елена, Галяшина Елена, Настольная книга судьи.


Судебная экспертиза, Издательство: Проспект ISBN 978-5-392-13457-1,
2014 г.;
 7. Россинская Елена, Галяшина Елена, Судебная экспертиза.
Сборник документов, Издательство: Проспект, ISBN 978-5-392-12307-0,
2014 г. ;
 8. Erori în concepția contemporană a profesiei de expert judiciar, Olga
Cataraga, CNEJ RM, revista științifico-practică INFO-MED, Medicină legală
categoria C, nr/1 (27) a.2016.
Sfârșit

VĂ MULŢUMESC
PENTRU ATENŢIE