Sunteți pe pagina 1din 9

Arta acului

Mijloc de ornamentare
În decorul obiectelor de artă populară la
moldoveni pe parcursul timpului au fost utilizate
multiple puncte de cusături, care au servit la
crearea unor valori ale artei irepetabile.
Avînd ca scop determinarea particularităţilor tehnice şi decorative formate prin
intermediul acului şi aţei şi comparînd acest gen de creaţie cu aceeaşi artă la
alte etnii vom depista unele deosebiri. De exemplu, la români unii autori
evidenţiază „cusături” sau „cusături şi broderii”, accentul fiind pus pe cusături,
la ruşi „sciotnaia vîşivca” (broderie pe fire numărate) şi „gladcaia vîşivca”
(broderie netedă) etc. La moldoveni precumpăneşte termenul „broderie”,
indiferent cu ce fel de punct de cusătură este realizat.
Cercetînd colecţiile de piese ornamentate prin puncte de cusătură şi comparînd cu
arta acului răspîndită astăzi pe teritoriul Moldovei este evident procesul de dispariţie,
de uitare a multor puncte decorative de cusut (cheiţe de îmbinare a ţesăturilor pentru
cămaşe, cheiţa cu feston, cusătura netedă „butuc” pe fire numărate, punctul bătrînesc,
încreţul la mînecă și la gulerul cămăşii femeieşti, şabacul, cusătura cu mărgele sau cu
paiete) îndeosebi în îndeletnicirile casnice pentru decorarea ţesăturilor.
Mai frecvente sînt punctele de
cusătură: „înaintea acului, în urma acului,
tivul cu găurele, butucul neted etc.
Prin anii '60-'70 ai secolului al XX-lea în satele
Moldovei apăruse punctul de cusătură „persan” sau
flauşat, cusătură cu aplicaţii reliefate, care nu s-au
reţinut mulţi ani şi a dispărut. În continuare devenise
modă la sate să se brodeze în cruciuliţe mileuri lungi
de 1 m – 1 m 40 cm
În anii ‘65 se coseau în cruciuliţe compoziţii de
diferite flori, mai des trandafiri, astre după schiţe
colorate. Această modă de broderie în mare parte
a dispărut, dar rămăşiţele ei mai continuă să fie
utilizate în casele de la ţară ca deschisuri de pernă,
pernuţe mici, prostiri de pat etc.