Sunteți pe pagina 1din 82

UNIVERSITATEA “ ALEXANDRU IOAN CUZA” din IAȘI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI


SPECIALIZARE: PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR

DEFICIENȚE AUDITIVE

Dascălu Loredana-Elena
Pavel Ioana-Bianca
Pruteanu Raluca-Elena
Apetroaei Oana-Maria
Clasificare și etiologie

Dascălu Loredana-Elena
Concepte cheie
 Definiție

 Clasificarea deficiențelor de auz


 deficiențe de transmisie
 deficiențe de percepție
 deficiențe mixte

 Aspecte privind evaluarea pierderilor de auz

 Etiologia deficiențelor de auz


 ereditare
 dobândite
Definiție:

“ Deficiențele de auz fac obiectul surdopsihopedagogiei, știință interdisciplinară care studiază


particularitățile dezvoltării psihofizice ale persoanelor cu disfuncții auditive, stabilește cauzele și
consecințele pierderii auzului, mijloacele de recuperare, compensare și educare în vederea structurării
personalității și integrării lor în viața socială și profesională, principiile și modalitățile prin care persoanele
cu deficiențe de auz pot fi integrate în sistemul școlar și profesional, activitatea rațională cu familia, factorii
sociali și educaționali” ( Gherguț A. , 2013,pag.168)
I. După calea
3. Deficiențe de
mixte transmisie:

1. Deficiențe de
2. Deficiențe de transmisie ( sau
percepție surditatea de
(neurosenzoriale) conducere).
2.Deficit
1.Audiție auditiv lejer-
normală(0- hipoacuzie
20db) ușoară (20-
40db)

II.După 3.Deficit
gradul auditiv mediu-
hipoacuzie
deficienței medie (40-
auditive: 70db)

5.Deficit
auditiv 4.Deficit
profund- auditiv sever-
hipoacuzie hipoacuzie
profundă severă (70-
(cofoză) 90db)
(>90db)

decibél :Unitate de măsură a intensității sonore, egală cu o zecime dintr-un bel ( accesat la data de 10.11 2019) https://dexonline.ro/definitie/decibel
II(a) În funcție de
lateralitate:

1.Deficiențe unilaterale

2.Deficiențe bilaterale
III(a). După 1. Deficiențe
ereditare: 2. Deficiențe
criteriul (transmitere dobândite:
etiologic: genetică)
1. Tipul Siebenmann 1.După criteriul clinic

2. Tipul Sheibe 2.După criteriul audiometric

3. Tipul Mondini

4. Tipul de surditate moștenit


genetic
2.Deficiențe perinatale
(b)1.Deficiențe prenatale 3.Deficiențe postnatale.
(neonatale)
Testarea auzului 1.Acumetria fonică
se realizeaza prin:

2. Acumetria instrumentală:

2.1. Proba Schwabach

2.2 Proba Rinne

2.3. Proba Weber


3.1. Audiometria
tonală
3.2. Audiometria vocală
I. Cauze ereditare
(cu transmitere
genetică)

3. Tipul Mandini
2. Tipul Sheibe

1. Tipul
Sibenmann
II.Dobândite:

1. În perioada prenatală( mai ales 2. În perioada neonatală 3. În perioada postnatală:


în faza embrionară) : ( perinatală) :
• 1.Infecții virale sau bacteriene • 1.Traumatisme obstetricale cu 1. Boli infecțioase de tipul: otită,
ale mamei producer de hemoragii în mastodită, meningită, rujeolă,
urechea internă sau la nivelul oreion, febră convulsiă.
• 2.Ingerarea de substanțe toxice scoarței cerebrale.
• • 2. Traumatisme
sau narcotice. craniocerebrale.
• • 2.Anoxie sau asfixie albastrată
• 3.Diabetul urmată de insuficientă
oxigenare a structurilor • 3. Abuz de medicamente și alte
• substanțe medicamentoase.
nervoase cerebrale
• 4.Iradierei ale mamei în timpul
sarcinii
I. La nivelul urechii extere:
a) Absența pavilionului urechii sau malformații ale
acestuia;
b) Obstrucționarea canalului auditiv extern cu dopuri de
ceară sau alte corpuri străine.

II. La nivelul urechii medii:


a) Otite, mastodite, corpi străini
b) Inflamarea trompei lui Eustache
c) Leziuni sau malformții ale oscioarelor, otoscleroză
III. La nivelul urechii interne:
a) Leziuni sau deformări ale labirintului membranos sau
cohlear.
b) Leziuni ale organului Corti, membranei bazilare și
nervului auditiv

IV. La nivelul nervului auditiv și


scoarței cerebrale:
a) Leziuni ale traiectului nervos auditiv sau ale zonei de
proiecție din scoarță ( surditate corticală)
Bibliografie

Cărți:
1.Gherguț A. (2013) Sinteză de Psihopedagogie Specială, Ediția a III a, Editura Polirom, Iași

Site-uri:
http://www.giftedforyou.eu/ro/ghid-auz.html - accesat la data de 09.11.2019
ai.pub.ro/auz/ed_auz.pdf- accesat la data de 09.11.2019
http://www.logopedics.info/surditatea-centrala.php- accesat la data de 15.11.2019
https://www.scribd.com/doc/122977435/Deficienta-de-auz-eseu- accesat la data de 15.11.2019
https://www.scribd.com/document/381511900/Asfixia-albastra-docx- accesat la data de
15.11.2019
Vă mulțumesc pentru atenție acordată!
UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA”, Iași
Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației
Specializarea : Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar

DEFICIENȚE DE AUZ
Tabloul clinic și psihopedagogic

Pruteanu Elena-Raluca
Anul I
Grupa a III–a
Cuprins
 Trăsături ale persoanelor cu deficiențe de auz

 Știați că

 Primii pași în lucrul părintelui cu un copil cu deficiențe de


auz
Din punct de vedere al dezvoltării psihofizice și al
particularităților psihopedagogice, pot fi identificate
următoarele trăsături ale persoanelor cu dificiențe de auz:
- Dezvoltarea fizică generală este normală în condiții de
alimentație și îngrijire corespunzătoare; dezvoltarea
componentelor motorice (mișcarile, mersul, scrisul etc.) prezintă
o ușoară întârziere din cauza absenței vorbirii și stimulului
emoțional afectiv;
- Gesturile și mimica se însușesc în mod spontan în comunicarea cu
persoana cu deficință de auz, constituindu-se treptat într-un limbaj
caracteristic acestor persoane; însușirea limbajului verbal se face în
mod organizat prin activitățile de demutizare, cu sprijinul
specialistului logoped și al familiei;
- Orientarea pe bază de auz este diminuată sau chiar inexistentă, iar simțul
echilibrului poate fi tulburat ca urmare a afecțiunilor de la nivelul urechii interne;
- Gradul deficienței auditive diferă în funcție de cauza, tipul,
locul și profunzimea leziunii componentelor structurale ale
analizatorului auditiv
- La persoanele cu anacuzie,
reprezentarea este un analog al
noțiunii, dar nu și un echilibru
total al ei.

- Treapta senzorială a cunoașterii


(senzații și percepții) poartă pecetea
limbajului mimico-gestual și a
imaginilor generalizate, adică a
reprezentărilor în plan operațional;
- Dezvoltarea psihică prezintă o
anumită specificitate determinată
de gradul exersării proceselor
cognitive și de particularitățile
limbajului mimico-gestual, lipsit
de nuanțe și cu o topică simplistă,
generatoare de confuzii în - Primul sistem de semnalizare
înțelegerea mesajului; (senzorio-perceptiv) este
influențat de specificul
limbajului mimico-gestual și al
reprezentărilor generalizate pe
baza achizițiilor senzoriale și
senzorial-motrice
Gândirea oamenilor nedemutizați operează
în special cu simboluri iconice, comparativ
cu cei demutizați la vârste mici și a căror
gândire folosește simboluri verbale saturate
de elemente vizuale.
- Judecata și raționamentul, la începutul
demutizării, se realizează pe bază de imagini
și parțial pe cuvânt, iar la surdovorbitori, pe
bază de cuvânt și parțial pe imagini.
- Funcțiile mnezice sunt aproximativ
asemănătoare cu cele ale unui auzitor, cu
deosebirea că memoria cognitiv-verbală
se dezvoltă mai lent, în timp ce memoria
vizual-motrica și cea afectivă au o
dezvoltare mai bună;
- Imaginația și capacitatea de a crea noi reprezentări prezintă evidente
influențe ale dominației vizual motorii în asimilarea informațiilor, cu limite de
realizare determinate de nivelul de senzorialitate și de particularitățile judecății
și raționamentelor saturate de vizualitate;
- Întârzierea în învățarea vorbirii,
pierderea perioadei optime de însușire
a limbajului verbal măresc decalajul
în dezvoltarea psihică între elevul care
nu aude și auzitor.
- Unii specialiști consideră că, la intrarea
în școală, persoanele cu deficiențe de auz
prezintă ușoare tulburări de coordonare,
un echilibru static mai slab dezvoltat,
indici scăzuți de rezistență la eforturi de
durată, mers deficitar, indici scăzuți ai
capacității respiratorii. - Aceste tulburări sunt
remediate, în majoritatea
lor, prin implicarea
subiecților în activitățile
școlare
- Persoana cu anacuzie nedemutizată operează cu
imagini generalizate, iar analiza, sinteza, comparația,
abstractizarea și generalizarea, realizate
preponderent prin vizualizare duc la o serie de
caracteristici legate de concentrism, rigiditate,
șablonism, îngustime și inerție în desfășurarea
activității de gândire.
- Comparativ cu gândirea auzitorului,
persoana cu surdomutitate are un
conținut concret neevoluat, iar
abstractizarea este prea puțin accesibilă
acestor forme de gândire.
Evoluția gândirii și a limbajului este dependentă de etapa demutizării în care se află
persoana cu surdomutitate pentru insușirea comunicării verbale.
Concret, etapele demutizării pot fi rezumate la:

 etapa premergătoare demutizării, când gândirea și limbajul operează preponderent


cu imagini
 etapa începerii demutizării, care implică realizarea gândirii și limbajului prin imagini
și numai parțial prin cuvinte;

 etapa demutizării avansate, în care gândirea și limbajul capătă din ce în ce mai mult
caracteristici similare cu cele ale persoanelor normale.
 Legislația din țara noastră permite persoanelor cu handicap care au
absolvit cursurile liceale cu diplomă de bacalaureat să se poată
înscrie la cursurile învățământului superior cu respectarea normelor și
a metodologiilor elaborate de fiecare institut de învățământ superior și
cu asigurarea condițiilor necesare exprimării cunoștințelor și
competentelor din partea persoanei deficiente.
 În țara noastră, persoanele cu handicap de auz au posibilitatea să se pregătească în
meserii ca: desenator tehnic, tehnician dentar, croitor, instalator, tâmplar etc.

 Părinții sunt în general primii care suspectează o pierdere de auz în cazul copilului
lor. O intervenție imediată din partea lor are un impact favorabil asupra copilului.
Primii pași în lucrul părintelui cu un copil cu
deficiențe de auz
Părintele trebuie:

 Să continue să se joace, să cânte și să vorbească copilului său. Este valabil în cazul


tuturor copiilor faptul că un contact pozitiv cu adulții este esențial pentru
dezvoltarea emoțională normală. Este posibil ca în cazul unui copil cu deficiențe de
auz nevoia de apropiere și de comunicare să fie chiar mai mare;
 Să se uite la copil atunci când i se adresează. Buzele, mimica și miscările corpului
aduc informații suplimentare;

 Să vorbească cu voce clară și puternică, nu strigată. Ridicând foarte mult vocea,


poate face ca sunetele sa fie distorsionate și astfel înțelegerea este mult mai
dificila;
 Să se asigure că audiologul sau medicul care se ocupă de copil este specializat în
munca cu copiii;

 Să îl protezeze cât mai curând posibil pentru a se asigura că beneficiază la


maximum de posibilitățile auditive. Cu cât copilul beneficiază mai devreme de
amplificare cu atât șansele unei dezvoltări a limbajului cresc;

 Să găsească un specialist care sa se ocupe de problemă.


Bibliografie
 Gherguț A., 2013, Sinteze de Psihopedagogie Specială, Editia a III-a,
Polirom, Iasi
 http://www.scritub.com/medicina/DEFICIENTA-DE-AUZ121151727.php- 8.11.2019
VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIA ACORDATĂ!
Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” Iași
Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației
Specializarea: Științe ale Educației/Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar

MIJLOACE DE COMPENSARE ȘI
DE INTERVENȚIE

Pavel Ioana-Bianca
Concepte cheie
1. Compensarea
2. Forme ale compensării
3. Implantul cohlear
4. Timpanoplastia
5. Protezarea
6. Tipuri de proteze și clasificarea acestora
7. Terapii specifice de compensare
8. Demutizarea
9. Bibliografie
1. COMPENSAREA

Compensarea intervine în cazul tulburărilor de auz și constă întru-un proces complex de


reechilibrare a funcționării organismului, în scopul adaptării la solicitările mediului, pe
baza legii unității și interacțiunii părților componente ale unui sistem.
2. FORME ALE COMPENSĂRII

COMPENSAREA
COMPENSAREA
FUNCȚIONALĂ
ORGANICĂ
(INTRASISTEMATICĂ)

COMPENSAREA
DE TIP MIXT
COMPENSAREA ORGANICĂ

• Este întâlnită în cazul


hipoacuziilor prin creșterea
eficienței percepției auditive.
COMPENSAREA FUNCȚIONALĂ
(INTRASISTEMATICĂ)

• Se realizează în cazul pierderii totale


a auzului și presupune restructurarea
schemei funcționale prin preluarea de
către analizatorii valizi a funcției
pierdute.
COMPENSAREA DE TIP MIXT

• Este întâlnită în anumite cazuri de


hipoacuzie cu implicarea structurilor
organice și funcționale.
3. IMPLANTUL COHLEAR

Implantul cohlear este un dispozitiv


electronic utilizat pentru subiecții cu
hipoacuzie severă sau profundă, cu o
inteligență de nivel normal, o sănătate
generală bună și un bun echilibru
psihologic pentru care protezele auditive
nu sunt eficiente.
4. TIMPANOPLASTIA

• Timpanoplastia este o tehnică


chirurgicală care repară un
defect al membranei
timpanice prin plasarea unei
grefe, medial sau lateral, de
inelul membranei timpanice.
5. PROTEZAREA

• “Protezarea este un proces recuperator de


aplicare în/pe urechea cu pierdere de auz a
unui echipament/sistem electroacustic
portabil, utilizând calea aeriană și/sau
osoasă și/sau cartilaginoasă, pentru a mări
intensitatea sunetului în organul auditiv și a
permite persoanei cu deficiență
recepționarea sunetelor acustice și a
limbajului oral.”(Gherguț A., 2013, pg.183)
6. TIPURI DE PROTEZE ȘI CLASIFICAREA ACESTORA

DUPĂ PRINCIPIUL
AMPLIFICĂRII, PROTEZELE
SE ÎMPART ÎN:

PROTEZE CU PROTEZE CU PROTEZE


AMPLIFICARE AMPLIFICARE PRIN
LINEARĂ SELECTIVĂ COMPRESIE
DUPĂ LOCUL AMPLASĂRII,
PROTEZELE POT FI
CLASIFICATE ASTFEL:

LA NIVELUL
ATAȘATE URECHII
DE CORP INTERNE

LA NIVELUL INTRODUSE ÎN
URECHII EXTERNE CANALUL AUDITIV
(RETROAURICULAR) (INTRAAURICULAR)
7. TERAPII SPECIFICE DE COMPENSARE (TSC)

• Terapiile specifice de compensare includ:

TERAPIA
TULBURĂRILOR CONSILIEREA ȘI
AUDIOLOGIA ORIENTAREA
DE LIMBAJ ȘI
EDUCAȚIONALĂ ȘCOLARĂ
DEZVOLTAREA
LIMBAJULUI

LABIOLECTURA PSIHODIAGNOZA
8. DEMUTIZAREA

• Demutizarea este o activitate complexă de înlăturare a mutității cu metode și mijloace specifice,


prin valorificarea căilor organice nealterate și pe baza compensării funcționale.

Componentele
demutizării

Componenta Structura
fonetică Lexicul
gramaticală
Existența a
Un volum redus al numeroase clișee
vocabularului însușit verbale, cuvinte cu
conținut semantic
sărac sau deformat

Pe baza observațiilor efectuate în activitățile practice s-a constat că, în cazul persoanelor cu deficiențe de
auz în curs de demutizare, procesul de comunicare prezintă următoarele particularități:

Cuvintele sunt Existența unui decalaj


folosite așa cum au vizibil între vocabularul
fost prezentate inițial activ și cel pasiv (între
(în cazul nominativ vocabularul utilizat în
sau acuzativ), fără exprimare și vozabularul
inflexiuni stocat
Predispoziție către exprimări în
Evitarea
Folosirea construcții simple, fără prea
exprimării
incompletă a multe sinonime, redundante din
în
propozițiilor cauza unui vocabular activ
propoziții
destul de sărac

Din registrul greșelilor care se manifestă în comunicarea verbală a persoanelor cu deficiențe de auz,
enumerăm:

Dezacorduri
Utilizarea incorectă
frecvente între
a desinențelor,
părțile de
respectiv a sufixelor
propoziție sau
și a prefixelor
părțile de vorbire
Absența sau
folosirea incorectă Greșeli de
a propozițiilor și topică
conjuncțiilor
9. BIBLIOGRAFIE

CĂRȚI
1. Gherguț A. (2013) – Sinteze de Psihopedagogie Specială, Ediția a lll-a, Editura Polirom, Iași

SITE-URI
1. https://proceduri.romedic.ro/timpanoplastia?fbclid=IwAR2ELbQC7tG7w-
vzOuiHp5yduX49BCdYqe6VzdHbccXUro9stxjPQfk89kE, accesat la data de 10.11.2019
2. https://ro.scribd.com/doc/122463772/Procesul-de-demutizare-si-laturi-ale-
demutizarii?fbclid=IwAR3Y87TkZMyU5kZJ7PQK1wIPG4Dr9EWs7_2BTJ7ws_cNZQ2RSdiNaFKz1Vo, accesat
la data de 13.11.2019
3. https://www.turciasisanatateata.ro/implantul-
cohlear?gclid=CjwKCAiAzanuBRAZEiwA5yf4uuwiceRdkCxoWzWoQJ5TN689QwExJ1tlPQDA9EzIeucg3s1a_13
SbhoCKl8QAvD_BwE&fbclid=IwAR39q3hkQbYwDPXbXkArjuFwWwUGRaxO9qOf3gH1MjCFJOBi3uZgkLeL--o,
accesat la data de 16.11.2019
4. https://www.cochlear.com/ro/home/understand/hearing-and-hl/hl-treatments/hearing-aids, accesat la data de
16.10 2019
5. http://www.creeaza.com/familie/medicina/COMPENSAREA-LA-DEFICIENTII-DE-174.php, accesat la data de
16.11.2019
VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIA
ACORDATĂ!
Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” Iași
Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației
Specializarea: Științe ale Educației/Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar

Cum comunicăm cu persoanele


cu deficiențe auditive ?

APETROAEI OANA MARIA


1. FORME DE COMUNICARE ÎN PROCESUL
EDUCAȚIONAL AL COPIILOR CU DEFICIENȚE
DE AUZ
CUPRINS
2. CUM COMUNICĂM CU PERSOANELE CU
DEFICIENȚE AUDITIVE?

3. REGULI DE COMUNICARE CU PERSOANELE CU


DEFICIENȚE AUDITIVE

4. GREȘELI CE SE MANIFESTĂ ÎN COMUNICAREA


VERBALĂ
1. Forme de comunicare in procesul educațional al copiilor cu deficiențe de auz

Antrenamentul
auditiv-verbal
Limbajul semnelor
Abordarea auditiv -
orală

Metoda orală

Comunicarea totală Dactilemele


a) Limbajul semnelor

Este un limbaj vizual, utilizat de multe


persoane cu pierderi de auz, constând în
mişcarea mâinilor, feţei şi corpului, pentru
a exprima cuvinte, nume sau concepte.
b) Abordarea auditiv - orală

Această metodă învaţă copilul să


asculte şi să utilizeze în aceeaşi măsură
indicii vizuali (cititul pe buze/
labiolectura).

Abordarea auditiv orală combină


antrenarea auzului şi utilizarea unor
proteze auditive sau a implantului
cohlear cu terapia limbajului şi
labiolectura.
c) Dactilemele

Sunt folosite în mod frecvent pentru a


ajuta limbajul vorbit. Există sisteme de
dactileme care folosesc doar degetele de
la o singură mână şi sisteme care
utilizează ambele mâini.
Dactilemele sunt folosite ca sistem de
suport al limbajului vorbit pentru
înlăturarea confuziilor care pot surveni
şi pentru uşurarea labiolecturii.
d) Metoda orală

Această metodă utilizează la maximum


potenţialul labiolecturii şi resturile auditive ale
copilului pentru a-l învăţa să articuleze.
e) Comunicarea totală

“Folosirea tuturor tipurilor de comunicare in ideea de a se completa reciproc și


de a ajuta la o cât mai corecta înțelegere a mesajului.
Este un amestec al unei game de abordări diferite, iar acest amestec poate fi
particularizat de la școala la școala, de la clasă la clasă.”
(A., Gherguț, 2013, pag. 182-183)
“Educatorii sunt cei mai în măsură să decidă forma de comunicare adoptată în relațiile cu
persoanele cu deficiențe de auz în funcție de:
-Nivelul deficienței

-Nivelul inteligenței

-Particularitățile personalității elevului cu deficiență


• Nu se poate spune ca una dintre aceste forme de comunicare este superioară alteia;
eficienta lor se vede în practică. Important este ca persoana cu deficiență să știe să
comunice eficient și să înțeleagă mesajul.” (A., Gherguț, 2013, pag. 183)
2. CUM COMUNICĂM CU PERSOANELE CU
DEFICIENȚE AUDITIVE?

Comunicarea cu copilul deficient de auz presupune folosirea


comunicării totale, utilizarea tuturor mijloacelor comunicative
pentru a trimite un mesaj, pentru ca acesta să fie
înțeles.
In comunicarea cu copilul deficient de auz profesorul ideal trebuie să ştie că mimico-
gesticulaţia are un rol foarte important, şi anume:

 Ea poate inlocui cuvântul

 Îl poate completa

 Îl poate acompania
 “Evitarea exprimării în propoziții
 Folosirea incompletă a propozițiilor
 Greșeli de topică
Dezacorduri frecvente între parțile de propoziție sau
parțile de vorbire
 Absența sau folosirea incorecta a prepozițiilor sau a
conjucțiilor
6. Greșeli ce se manifestă
Utilizarea incorecta a desinențelor, respectiv a sufixelor și
prefixelor
în comunicarea verbală
Predispoziție către exprimări în construcții simple, fără
prea multe sinonime, redundante din cauza unui vocabular
activ destul de sarac.”
(A., Ghergut, 2013, pag. 185)
BIBLIOGRAFIE
 http://www.licdefauzcluj.ro/pdtk/cap03/1.%20Modalitati%20de%20cominicare.pdf
(accesat la data de 7.11.2019)
 http://prodeaftoolkitromania.blogspot.com/2012/11/comunicarea-cu-persoanele-cu-
deficienta.html (accesat la data de 7.11.2019)
 http://www.giftedforyou.eu/ro/ghid-auz.html (aceesat la data de 7.11.2019)
 http://ascultaviata.ro/wp-content/uploads/2015/06/Pierderea-de-auz-un-ghid-
pentru-parinti-si-educatori.pdf (accesat la data de 13.11.2019)
 https://ro.scribd.com/doc/122977435/Deficienta-de-auz-eseu (accesat la data de
13.11.2019)
 file:///C:/Users/Acer/Downloads/rezumat_teza_doctorat_ioana_serban.pdf (accesat
la data de 13.11.2019)
 Gherguț A., 2013, Sinteze de psihopedagogie specială, Ediția a III-a Editura Polirom,
Iași
MULTUMESC
PENTRU ATENTIE !