Sunteți pe pagina 1din 13

BOALA LYME

Milea Daniel
Boala Lyme - Definitie

Boala Lyme (borelioza) este o boală


infecțioasă cu manifestări multisistemice
(cutanate, articulare, neurologice, cardiace)
determinată de spirocheta aparținând
genului Borrelia.
Care sunt cauzele bolii Lyme?

Cauzată de un tip specializat de bacterii numite


spirochete.
Transmis prin muscatura de o capusa sau
purici infectati. Alte insecte care se hrănesc cu
sânge de animale ar putea fi implicate.
Capusele care cauzeaza
boala Lyme

Black-legged Tick Lone Star Tick

Rocky Mountain Tick


Boala Lyme - Etiologie
Mod de transmitere – vectorul infectant
•habitatul căpușelor: zone împădurite cu arbuști mici, stratul de frunze
uscate, iarba înaltă, în condiții de umezeală
•ciclul de viață a căpușelor (ou – larvă – nimfă – adult)

are durată de doi ani, având ca gazde: șoareci,


păsări, căprioare, oameni
•nimfele sunt responsabile de peste 90% din
cazurile de boală Lyme, fiind foarte
active în perioada mai – iulie
•dimensiunea unei nimfe este extrem de mică(1-2mm),
fiind greu de vizualizat, însă pe măsură ce se hrănește
cu sânge dimensiunile sale cresc considerabil
•cu cât o căpușă stă mai mult atașată de piele și se hrănește mai mult
(48-72 de ore) cu atât crește riscul transmiterii infecției la om
•doar 1-3% din totalul mușcăturilor de căpușă sunt urmate de
apariția bolii Lyme

Nimfă de căpușă înainte de


masă și după masă
Mod de transmitere – vectorul infectant
Boala Lyme-tablou clinic

Stadializare:

Stadiul 1 - boală localizată precoce

Stadiul 2 - boală diseminată precoce

Stadiul 3 - boală tardivă (persistentă)


Boala Lyme - Tablou clinic
Stadiul 1

Eritemul migrator
este prezent la 70-90% din pacienți, fiind leziunea
patognomonică pentru boala Lyme
deși leziunea are mare valoare în diagnosticul bolii,
doar 30% din pacienți își amintesc de mușcătura
căpușei (căpușa este extrem de mică, iar mușcătura
nedureroasă)
apare la câteva zile (în medie 7-10 zile) de la
mușcătură
80% din pacienți au un singur episod de eritem
migrator, 20% având episoade recurente
Eritemul migrator se remite spontan in 3-4 saptamani
de la aparitie
aspect clinic:
zonă eritematoasă (maculă sau papulă)
care se extinde lent (zile – săptămâni)
apărută la locul mușcăturii căpușei

 aspectul leziunii poate fi uniform sau


poate apare o zonă centrală decolorată

aspectul de “țintă” sau “bull’s eye”


(zonă centrală eritematoasă înconjurată
de o zonă clară, iar în periferie eritem)
apare la un număr redus de pacienți (37%
conform unui studiu din America de Nord)

leziunea este asimptomatică sau


simptomatică (prurit, senzație de arsură)

leziunile pot fi:


- unice, ajungând uneori la mari
dimensiuni (16-60 cm)
-multiple, la 40% din pacienți, fără a fi
însă rezultatul a mai multor mușcături

localizare: axilă, zona inghinală, spațiul


popliteu

pentru diagnostic leziunea trebuie sa


aibă cel puțin 5 cm în diametru (conform
recomandărilor CDC - Centers for Disease
Control and Prevention )
Stadiul 2

Leziunile secundare
apar prin diseminarea hematogenă a infecției, în
stadiul 2 de boală
sunt reprezentate de:
- leziuni anulare secundare (în comparație cu eritemul
migrator au dimensiuni mai mici, sunt mai deschise la
culoare și mai puțin edematoase)
- eritem difuz
- urticarie
- leziuni evanescente
- limfocitom
Limfocitomul determinat de Borrelia

apare la mai puțin de 1% din pacienți


localizare: mai frecvent la nivelul
lobului urechii,obrazului sau areolei
mamare, ocazional la nivelul nasului,
extremităților sau scrotului
tinde să apară în zonele de eritem
migrator (anterior sau concomitent)
aspect clinic: tumefacție
nodulară/placă roșie-albăstruie, de
cîțiva centimetri în diametru
poate fi însoțit de adenopatie regională
se poate remite spontan
alte denumiri: lymphadenosis
benigna cutis, lymphocytoma cutis,
hiperplazie cutanată limfoidă
Masuri profilactice