Profesor coordonator : PIP Veroana Răducanu

Elev : Anea Mihaela – Alexandra

Promoția 2016 – 2019

„ Voi îndruma îngrijirea bolnavilor spre folosul lor, pe cât mă vor ajuta puterile şi mintea şi mă voi feri să le fac orice rău şi
orice nedreptate”
Hipocrate
 Nursingul este o profesie ca orice activitate ce se doreşte a fi profesională, urmăreşte să se sprijine pe baze ştiinţifice.Mult timp
această profesie a fost considerată un serviciu auxiliar profesiei medicale, fără o identitate specială.
 Nursingul este o artă, dar şi o ştiinţă, care necesită înţelegerea şi aplicarea cunoştinţelor şi aptitudinilor caracteristice
acestei discipline. Se bazează pe cunoştinţe şi tehnici derivate din umanitate şi ştiinţele fizice, sociale, medicale şi biologice.
 Asistenta medicală trebuie să asigure implicarea activă a individului şi a familiei sale, a prietenilor, a
grupurilor sociale şi comunităţii, în toate aspectele de îngrijire a sănătăţii, deci să încurajeze autospiritul şi autodeterminarea.
Aparatul digestiv reprezintă totalitatea
organelor care realizează digestia,
adică transformările mecanice, fizice şi
chimice ale alimentelor, pentru a fi
făcute absorbabile şi
asimilabile.Aparatul digestiv este
format dintr-un tub, care se întinde
între gură şi anus, numit tubul digestiv
şi dintr-o serie de organe glandulare
care-şi varsă produşii în acesta, numite
glande anexe ale tubului digestiv
Cuvântul peritonita defineşte, în sens strict, o inflamaţie a seroasei peritoneale, indiferent de etiologia acesteia: agresiune
infecţioasă (bacteriană, fungică), sau neinfecţioasă (iritaţie chimică, etc.), cuprinzând atât inflamaţiile acute cât şi pe cele cronice,
ca în peritonita tuberculoasă.
Multitudinea formelor sub care se pot prezenta peritonitele pretabile la clasificări după numeroase criterii, având toate ca
element definitoriu caracterul de proces septic dinamic intraperitoneal, pot avea evoluţie graduală şi afectare severă
sistemică.
 în fazele iniţiale, seroasa îşi pierde
luciul, devenind congestivă (din
cauza edemului masiv);
 peretele intestinal se îngroaşă
(hiperemie, edem, distensie);
inflamaţia peritoneului,
 duce la paralizia musculaturii
intestinale subiacente - legea Stokes ;
 epiplonul devine turgescent,
edemaţiat, dirijat spre focarul
infecţios datorită
 modificării permeabilităţii capilare,
apare exudatul peritoneal;
 la început, are aspect clar ulterior,
devine tulbure, purulent, urât
mirositor, conţinând detritusuri;
ansele înoată în puroi;
 dar nu în toate cazurile întâlnim
acelaşi tablou.
 Cele mai frecvente complicaţii ale peritonitelor se
datorează modului de producere al peritonitei,
timpului scurs de la instalarea acestei afecţiuni, dar
şi cele care apar postoperator ca rezultat al
contaminării cavităţii peritoneale în timpul sau după
intervenţiile chirurgicale.
 Cele mai frecvente sunt: abcesele peritoneale,
obstrucţia intestinală (cel mai adesea prin bride −
benzi fibroase cicatriceale) , şocul septic şi cele
nosocomiale.
 Abcesele peritoneale (pelviene, subfrenice,
interileale) apar în a doua săptămână postoperator la
circa 20% din pacienţii cu perforaţie apendiculară.
Se manifestă prin febră septică, anorexie, semne
toracice în abcesul subfrenic, diaree şi palparea
colecţiei la tuşeul rectal în abcesul pelvian.
Una din sarcinile importante ale asistentului medical este administrarea medicamentelor. Medicamentele sunt substanţe utilizate cu
scopul de a preveni, ameliora sau vindeca bolile. Acţiunea lor asupra organismului depinde de structura lor chimică, de calea de
administrare şi de doza administrată.
Medicamentele sunt prescrise de medic, asistenta care administrează aceste medicamente trebuie să aibă o serie de cunoştinţe
legate de acestea, pentru a nu transforma efectul lor salutar într-o otravă cu acţiune ireversibilă. Pe de altă parte, fiind în contact
permanent cu bolnavul, el trebuie să ştie cum să-l liniştească, la nevoie, în legătură cu efectul principal sau secundar al substanţelor
administrate. Asistentul medical trebuie să aibă cunoştinţe exacte despre modul cum se administrează medicamentele
Examenele de laborator sunt importante deoarece :
 completează simptomatologia bolilor cu elemente obiective;

 confirmă sau infirmă diagnosticul;

 reflectă evoluţia bolii şi eficacitatea tratamentului;

 semnalează apariţia unor complicaţii;

 permit depistarea unor îmbolnăviri infecţioase ca şi a persoanelor sănătoase purtătoare de germeni patogeni.

 Asistentul medical va pregăti materialele necesare prelevării de sânge, urină, alte produse biologice şi patologice.
 Materialele necesare prelevării produselor biologice sunt :
 materiale sterile (ace, seringi, soluţii de Na, tampoane de vată, sonde urinare);

 materiale nesterile (recipiente pentru colectarea materialelor folosite, tăviţă renală, lampă de gaz, garou, stativ pentru eprubete,
urinar);
 materiale de protecţie (muşama, aleză). Pregătirea pacientului constă în pregătirea psihică a acestuia şi pregătirea fizică (poziţia).
 Examinarea radiologică a tubului digestiv se efectuează după administrarea
unei substanţe de contrast pe cale orală sau rectală.
 Scop: studierea morfologiei şi funcţionalităţii tubului digestiv pentru stabilirea
diagnosticului gastrite cronice, ulcer gastro-duodenal, tumori ale tubului
digestiv. Examinarea radiologică este contraindicată la pacienţii caşectici, în
stare gravă, adinamici, care suferă de tromboze, ileus, în perforaţia tubului
digestiv, cu hemoragie gastro-intestinală acută, cu peritonită acută precum şi
femeile gravide în prima jumătate a sarcinii.
 Radiografia abdominală pe gol
 nu necesită o pregătire specială a pacientului;
 se efectuează în serviciul specializat de radiologie;
 radiografia se poate efectua şi la patul bolnavului;
 măsurile de protecţie care se impun pentru asistentul medical care participă la
efectuarea radiografiei în cazul copiilor şi a sugarilor sunt purtarea obligatorie a
sorţului şi colierului radiologic –impregnat cu plumb.
  Pacientul s-a prezentat la U.P.U. pe data de 7 iunie 2019 cu dureri violente în regiunea epigastrică pentru investigaţii şi
tratament. După efectuarea investigaţiilor împreună cu simptomele descrise se stabileşte diagnosticul de peritonită acuta, cauzată
de apendicită acută gangrenoasă perforată.
 Bolnavul este supus intervenţiei chirurgicale, operaţia a evoluat în condiţii bune, fără complicaţii. În timpul spitalizării el a
primit:
 tratament medical (antibiotice, sedative);

 a fost echilibrat hidroelectrolitic şi volemic;

 regim alimentar pre şi post operator;

 repaus la pat.

 Bolnavul este externat pe data de 14.07.2019 vindecat, cu următoarele recomandări:

 renunţarea la obiceiurile dăunătoare (cafea , tutun);

 evitarea meselor în cantitate mare şi la intervale mari;

 evitarea alimentelor greu digerabile, iritante pentru stomac (condimente, prăjeli, sosuri, cafea, conserve, alcool chir dacă este
consumat ocazional);
 respectarea regimului alimentar – consumul de mese în cantităţi mici şi dese (5-7 mese pe zi);

 evitarea eforturilor mari,

 revine la control peste 14 zile, sau în momentul în care starea de sănătate se modifică
  [1]Anatomia şi Fiziologia Omului (Compendiu) Cezar Th. Niculescu - Editura Corint 2009.
[2] Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii medicali (redacţia Lucreţia Titircă editura Viaţa medicală românescă 2008.

 [3] Semiologie medicală, Victoria Ulmeanu, Constanta, Editura Ponto, 1996.

 [4] Manual de medicină internă pentru cadre medii, Corneliu Borundel, Bucureşti, Editura All, 2000.

 [5] Tratat de medicina internă, Radu Paun, Bucuresti, Editura Academiei Romane, 1999.

 [6] Tehnica îngrijirii bolnavului, Carol Mozes, Bucuresti, Editura Medicala, 2006.

 [7] Ilustrated manual of nursing practice - second edition.

 [8] Introduction to Nursing – Addison Wesley 2001.

 [9] Traite de medicine –sub redactia Jean Hamburger 1991.

 [10] Pediatrie Florea Iordăchescu Editura Naţional 2006 Bucureşti.

 [11] Urgenţe în pediatrie – ghid pentru moaşe şi asistenţi medicali, Crin Marcean, Colecţia Fundeni, 2006.

 [12] Manual de chirurgie pentru studenţi 2003 sub redacţia Eugen Brătucu

 [13] Lucrări practice – sub redacţia Mircea Beuran, Editura Universitară Carol Davila, Bucureşti,2005.

 [14] Manual de chirurgie – sub redacţia Mircea Beuran - Editura Universitară Carol Davila,

 Bucureşti, 2003.

 [15] Peritonite acute generalizate şi localizate – Chirurgie generală Popescu I., Vasilescu C.

 (sub red Angelescu N., Andronescu PD.), Editura Medicală, Bucureşti, 2000.

 [16] www. adam atlas

 [17] poze din colecţia Clinicii de Chirurgie a Spitalului Clinic de Urgenţă Copii ”M.S.Curie”