* Sistemul de frânare este sistemul de bază în ceea ce

priveşte siguranţa traficului rutier, de aceea eforturile

din ultima perioadă s-au concentrat asupra lui.
* În ansamblul unui autovehicul rolul sistemului de
frânare este de:
* -reducere a vitezei autovehiculului până la o valoare
dorită , sau chiar oprirea lui.
* -imobilizare a autovehiculului în staţionare , pe un
drum orizontal, precum şi pante.
* -menţinerea vitezei constantă în cazul coborârii unor
pante lungi;
* Eficacitatea sistemului de frânare asigură punerea în
valoare a performanţelor de viteză ale automobilului,
deoarece de el depinde siguranţa circulaţiei la viteze
mari.
* Stabilitatea care constituie calitatea automobilului de
menţinere a traiectoriei în procesul frânării, depinde de
tipul frânelor, natura şi starea căii de rulare,
performanţele impuse.
* Fidelitateaeste calitatea frânelor de a obţine deceleraţii
identice la toate roţile, pentru un efort de acţionare
determinat.
* Confortuleste calitatea care contribuie la creşterea
securităţii circulaţiei rutiere (progresivitatea fânării,
eforturi reduse la pedală, absenţa zgomotelor şi
vibraţiilor).
* Determinarea momentelor de franare necesare la
puntile autoturismului;
* Parametrii capacitatii de franare;
* Calculul franei disc deschis;
* Constructia si Calculul franei tambur;
* Coeficientii de eficacitate ai sabotilor;
* Momentul de franare ai franei tambur cu saboti
interiori;
* Autoblocarea sabotilor;
* Verificarea la uzura a franelor;
* Presiunea specifica
* Lucrul mecanic specific de franare;
* Puterea specifica de franare pe garnitura de frictiune;
* Calculul termic al franelor;
* Calculul termic al franei la franare intensiva;
1 : Pedala de frână : Transmite forţa de
apăsare a şoferului către cilindrul
principal.
2 : Servofrâna cu depresiune : Utilizează
o sursă de energie exterioară
(depresiunea din admisie) pentru a mări
forţa de apăsare a conducătorului.
3 : Pompă centrală tip tandem:
Generează şi distribuie frânei lichidul
atunci când conducătorul apasă pedala
de frână.
4 : Rezervorul de lichid de frână :
Stochează lichidul de frână.
5 : Frâna cu disc (faţă) : Transformă
energia cinetică în energie calorică.
6 : Repartitorul forţei de frânare : Evită
blocarea roţilor spate modificând
presiunea din cilindrii receptori.
7 : Frâna cu tambur (spate) : Transformă
energia cinetică în energie calorică.
Conductele şi lichidul de frână : Transmit
presiunea (forţa) din cilindrul principal în
cilindrii receptori.
 *
Scop : Să păstreze controlul vehiculului în frânarea
de urgenţă.
Rol : Să evite blocarea roţilor.
Caracteristicile sistemelor ABS : ABS-ul trebuie să se
adapteze foarte rapid condiţiilor de aderenţă
aleatoare.

1.Unitate hidraulică
2.Captor viteză roată
3.Coroană dinţată
4.Contactor STOP
5.Rulment instrumentat
6.Martor Nivocode+Stop+Service
7.Martor ABS

A.Disc
B.Tambur
- - - - Circuit electric
____Circuit hidraulic
 ABS-ul trebuie să răspundă următoarelor cerinţe :
* Dirijabilitate (împiedicarea roţilor faţă să de blocheze).
* Deceleraţie maximă (utilizarea maximă a aderenţei).
* Stabilitate direcţională (împiedicarea roţilor spate să se
blocheze); reglarea presiunii de frânare spate.
* Gestionarea cuplului de forţe diferite care apare în
timpul frânării pe o şosea cu aderenţă diferită la roţi.
* Să pună la dispoziţie informaţia de viteză.
Observaţie : Un câştig de distanţă de oprire poate fi
efectiv adus doar în anumite condiţii.
 *
ESP este un sistem bazat pe sistemul de
frânare al autovehiculului ca un instrument
de conducere al autovehiculului. Atunci
când funcţia de control a stabilităţii este
activată comută priorităţiile care
guvernează sistemul de frânare. Funcţia de
bază a frânei roţii este decelrarea sau
oprirea autovehiculului şi devine secundară
atunci când ESP este activ pentru a menţine
rularea stabilă pe traiectorie, indiferent de
condiţii.
Conceptul ESP
Aplicarea controlului stabilităţii în buclă
închisă pentru situaţiile limită definite de
dinamica autovehiculului are ca scop
controlul:
-vitezei longitudinale
-vitezei laterale
-gradul de giraţie definit ca
unghiul de rotaţie în jurul axei verticale
-care depăşesc limitele de
stabilitate.
Frana simplex are in compunere un
sabot primar si unul secundar care
pot fi articulati sau flotanti. In
functie de modul de actionare al
sabotilor se deosebesc: frana cu
deplasare egala a sabotilor si forta de
actionare diferite frane cu deplasare
independenta a sabotilor in forte de
actionare egale.
Frana simplex cu deplasare egala a
sabotilor are o uzura egala a
sabotilor de frecare. Momentul de
franare este cu ceva mai redus decat
la frana simplex cu forte egale de
actionare a sabotilor. Deplasarile
egale ale sabotilor se realizeaza cu
dispozitive mecanice cu o cama
simpla sau cu pene transversale.
Frana simplex cu actionarea sabotilor
cu forte egale prezinta o uzura mai
mare a garniturii de frecare a
sabotului primar. Actioarea acestei
frane se face in general cu un
dispozitiv hidraulic (cu pistoane
avand acelas diametru) si mai rar cu
un dispozitiv mecanic. Aceste frane
prezinta o constructie simla si rigida.
*
Frana duplex are in compunere
doi saboti primari independenti
care pot fi articulati sau flotanti.
Prin dispunerea sabotilor astfel
incat ambii sa lucreze ce saboti
primari momentul de franare
creste mult.Coeficientul de
eficacitate pentru franra duplex
depinde de mersul de rotatie a
tamburului.

Frana duplex este o frana

echilibrata si realizeaza aceeasi
uzura a garniturilor de frecare.
1. – arc de readucere saboti; 2.-
Deficienta franei duplex cu saboti
primari, numai la mersul inainte saboti; 3,5 –saibe; 4- arc; 6- bolt;
consta in obtinerea unui moment 7 – cilindru hidraulic; 8.- tambur;
de franare redus la mersul inapoi 9- taler; 10- bolt; 11- tampon;
al automobilului. Valoarea
momentului de franare obtinut la
12- rondela; 13- bucsa
mersul inapoi determina marimea excentrica; 14- contra piulita;
pantei pe care poate fi imobilizat 15- racord; 16- canal.
un automobil cu frana de
stationare.
In cazul in care sabotii sunt
primari pentru ambele sensuri
de rotatie a tamburului frana
poarta denumirea de duo-
duplex.
Frana duo-duplex prezinta
avantajul unei eficacitati
ridicate atit la mersul inainte
cat si la mersul inapoi avand
acelasi coeficient de
eficacitate.
La franare pistoanele din cei doi
cilindrii departeaza sabotii, iar
acestia sub actiunea fortelor de 1-tambur; 2,13- bolturi de
frecare se deplaseaza pe sprijin; 3,7- saboti; 4,8,11,12-
directia de rotatie. Fiecare arcui de readucere; 5,9 –
sabot are doua rezerve fixe pe dispozitiv de reglare joc
care se sprijina in functie de dintre sabot si tambur; 6,10-
sensul de rotatie al tamburului. cilindru receptor; 14,15-
brate.
*
Frana servo sau frana cu
amplificare are doi saboti primari,
iar sabotul posterior este actionat
de catre sabotul anterior. Datorita
fortelor de frecare dintre sabotul
anterior si tambur forta de
actionare a sabotului posterior
este mai mare in comparatie cu
forta de actionare a sabotului
anterior. In modul acesta
momentul de franare se mareste
in mod substantial.
Fig 1.4. Constructia franei
In cazul in cre sabotii sunt primari
uniservo.
numai la mersul inainte, frana
poarta denumirea de uniservo, iar
in aczul in care sabotii sunt 1- tambur; 2- bolt pentru
primari pentru ambele sensuri de articulatie sabot 4; 3,4- saboti;
mers, frana ste intilnita sub 5,7- arcuri; 6- cilindru
numele de duo-servo. receptor; 8- dispozitiv de
reglare joc dintre sabot si
tambur.
*
Capetele superioare ale sabotilor
1,2 sunt apasate cu ajutorul
arcurilor pe Reazemul imobil 5, iar
capetele inferioare sunt legate
inter ele prin dispozitivul de
reglare 4 si printr-un arc. La
franare pistoanele cilindrului
receptor 6 actioneaza sabotii 1,2
prin intermediul tamponului 3.
Venind in contact cu tamburul de
franare sabotii se deplaseaza in
sensul de rotatie pana cind unul din
ei ajunge in contact cu opritorul 5.
In functie de sensul de rotatie fie
ca sabotul 1 actioneaza sabotul 2,
prin intermediul dispozitivului de
reglare 4, fie ca sabotul 2
actioneaza sabotul 1. Excentricul 7
serveste la reglarea jocului
sabotului 2.
Modul de actionare a sabotilor depinde de
tipul mecanismului de franare al
sistemului de franare. Eficacitatea franei
depinde in mare masura de modul de
actionare al sabotilor.
ACTIONAREA SABOTILOR LA FRANELE
CU ACTIONARE HIDRAULICA.
Fig.1.6. Tipuri de cilindrii hidraulici
La franele cu actionare hidraulica
actionarea sabotilor se face in
cu dubla actiune
majoritatea cazurilor, cu ajutorul unor
cilindrii in interiorul carora se afla niste
pistoane.
Cilindrii hidraulici de actionare pot fi cu
dubla actiune si cu simpla actiune.
Cilindrii hidraulici cu dubla actiune au
doua pistonase si se utilizeaza la franele
simple, duo-duplex si duo-servo.
Cilindrii hidraululici cu simpla actiune au
Fig 1.7.Tipuri de cilindrii cu simpla
un singur pistonas si se utilizeaza la actiune.
franele duplex sau uni servo.
In fig.1.12.a se prezinta actionarea mecanica a sabotilor unei frane simplex.
In fig 1,12.b, se prezinta actionarea mecanica a sabotilor in cazul unei frane
duo-duplex.
In fig 1.12.c se prezinta actionarea mecanica a sabotilor la frana uni-servo.
Functionarea este saemanatoare ca la frana simplex din fig 1.12.a.
In fig 1.13, se prezinta frana cu disc
deschisa, compusa din discul 2
montat pe butucul roti 3 precum si
din cadrul (suportul) 5, in care se
gasesc pistoanele 4 prevazute cu
garniturile de frecare 1 cadrul
monobloc se monteaza flotant sau
fix de talerul franei.
*

1 cadru, 2 garnituri de protectie piston, 3 garnitura de transare piston, 4 garnitura de etansare

ax 8, 5 rondela, 6 capac levier de comanda a franei de mana, 7 arc disc, 8 ax, 9 levier de
comanda a franei de mana, 10 saiba, 11 rulment mare, 12 manson, 13 arc, 14 piston.

Datorita faptului ca fortele de actionare trebuie sa fie sensibil mai mari fata
de franele cu tambur, in multe cazuri se utilizeaza servomecanisme in
sistemul de actionare.
*

Utilizarea franei cu disc ca frana de stationare sau de siguranta cu

o eficacitate suficienta este o problema dificila datorita
coeficientului de eficacitate redus al acestuia. Pentru a asigura o
eficacitate suficienta sunt necesare forte foarte mari la maneta de
frana sau cursa de asemenea necorespunzatoare a acesteia.
Actionarea hidraulica a franelor este in
prezent cea mai raspindita la automobile.
Avantajele principale ale actionarii
hidraulice a franelor sunt:
franarea concomitenta a tuturor rotilor;
repartizarea dorita a eforturilor de franare
intre punti cat si intre saboti se realizeaza
foarte usor;
randament ridicat datorita in special
rigiditatii mari a mecanismului de actionare
;
timp redus la intrare in actiune;
constructia simpla si intretinere usoara.
Dintre dezavantajele actionarii hidraulice
se pot enumera:
imposibilitatea realizarii unui raport de
tensiune ridicat;
scoaterea din functiune a integului sistem
de franare in cazul spargerii unei conducte
(la sistemul cu un singur circuit)
patrunderea aerului (care este comprimat )
in instalatie duce la marirea cursei pedalei
si reduce foarte mult eficienta franarii;
1.Pompa centrala sau cilindru
principal constitue elementul de
comanda al actionarii hidraulice.
Pompa centrala trebuie sa
satisfaca urmatoarele cerinte :
intrarea rapida in functiune a
sistemului de franare; de
franarea rapida excluderea
posibilitatilor de patrundere a
cercului in instalatie si prevenire,
pierderilor de lichid.
Pompa centrala, destinata
sistemului de franare cu un
singur circuit se compune din
doua parti principale: principiul
propriu zis si reversul de lichid.

Fig. 3.5. Pompa centrală în tandem utilizată la acționarea cu dublu circuit. 1 – corp;
2 - piston primar; 3 - resort pentru pistonul primar; 4 - racorduri circuit faţă;
5 - piston secundar; 6 - resort pentru pistonul secundar; 7 - racord circuit spate;
8 - supapă dubla (refulare şi reţinere); 9 - supapă de purjare; 10 - racorduri de
comunicare
cu rezervorul de lichid frână; 11 - ştifturi.
*

In functie de masa de energie

utilizata se deosebesc urmatoarele
tipuri de mecanisme:
servomecanism cu depresiuni care
utilizeaza energia dependenta creata
in colectorul de admisie al motorului
cu aprinder prin scanteie sau de o
pompa de vacuum antrenata de
volumul atmosferic a autoturismului;
servomecanismul pneumatic care
utilizeaza energia aerului comprimat
debitat de un compresor antrenat de
motorul automobilului.
servomecanismul hidraulic care
utilizeaza energia hidraulica generat
de o pompa antrenata de motorul
autovehiculului.
* Sistemul de franare are urmatoarele funcții:
* · reducerea vitezei;
* · asigură oprirea autovehicolului;
* · cand autovehiculul se află intr-o treaptă de viteză, il
poate menține pe loc, dacă este
* nevoie.
* Sistemul de franare se clasifică in:
* · sistemul principal de franare denumit și frana principală
sau frana de serviciu;
* · sistemul suplimentar de franare sau frana de staționare
cu rolul de a menține
* automobilul imobilizat pe o pantă.
* Exista două feluri principale de sisteme de franare :
* · sistem de franare pe disc;
* · sistem de franare pe tambur.
Comandată prin intermediul pedalei de frană, aceasta acționeaza
simultan pe toate roțile vehiculului. Pedala deplasează un piston in
cilindrul pompei de frană, iar presiunea se transferă prin intermediul
lichidului de frană la dispozitivele situate la fiecare roată:
- frană pe discuri, solidari fixați pe roți și plăcuțele mobile;
- frană pe tamburi, solidari fixați prin roți și pe ferodourile mobile.
· Frână de parcare (de mână)
Se mai numește "frană de staționare". Acționeaza pe două roți, de
obicei pe cele din
spate, prin intermediul unui cablu de frană, astfel incat plăcuțele sau
ferodourile presează pe discuri sau tamburi blocandu-le.
· Sistemul antiblocaj (ABS)
Sistemele de franare cunosc o dezvoltare continuă, astfel incat să
asigure o securitate cat mai mare la franare, indiferent de starea
carosabilului, de viteza și alti factori.