Sunteți pe pagina 1din 19

Disciplina

Tehnologii de prelucrare prin deformare plastica

11/28/2019 Vladimir COMSA 1


Obiectivele lucrarii
 Modul de determinare al fortei de taiere
atat dupa contur inchis cat si dupa
contur deschis in situatiile cand muchiile
taietoare ale sculei sunt inclinate sau
paralele

11/28/2019 Vladimir COMSA 2


1.Determinarea fortei in functie
de pozitia muchiilor active
 Tăierea intervine datorită actiunii perechii de
muchii tăietoare a sculei asupra semifabricatului,
muchii ce pot fi paralele sau înclinate sub actiunea
fortelor transmise de sculă, semifabricatul intrã
într-o stare de tensionare caracteristicã forfecãrii
pure, deci semifabricatul în zona cea mai puternic
tensionatã este solicitat în plan dupã o directie de
întindere si dupã alta de compresiune asa cum se
vede în fig. 4.1.

11/28/2019 Vladimir COMSA 3


 Deformarea semifabricatului cuprinde 3 faze:
 la început apar deformãri elastice
 odatã cu cresterea tensiunilor apar deformãri plastice
 în final apar fisurile de forfecare care cuprind întreaga
suprafatã a materialului
 Fisurile se propagă după un unghi β=4÷6° între muchiile
active, conditiile optime ale tăierii apărând atunci când
fisurile ce pornesc dintre cele două muchii active se
suprapun pe aceeasi suprafatã din interiorul
semifabricatului fig. 4.2.
 În situatia în care jocul dintre muchiile active nu este
optim, fisurarea se produce dupã un volum, rezultând o
calitate a suprafetei tãiate inferioare si consum de
energie suplimentar fig. 4.3.
Este necesar ca jocul dintre muchiile active sã fie egal cu
jocul optim.

11/28/2019 Vladimir COMSA 4


 Aspecte ale straturilor din zona de tãiere in functie
de fazele si deformatiile ce apar fig 4.4

 zona A - straturile superioare datoritã deformatiilor plastice


ale procesului de tãiere, sunt rotunjite;
 zona B - apare un strat lucios care indicã frecãrile în
momentul pãtrunderii sculei;
 zona C - apare un strat rugos datoritã propagãrii fisurilor de
forfecare din fata muchiilor tãietoare;
 zona D - este zona strivitã a materialului, datoritã reactiunii
tãisului opus sculei.

11/28/2019 Vladimir COMSA 5


 Forta de tăiere propriu-zisă este forta capabilă să
învingă rezistenta materialului, ea producând fisurile de
forfecare
 Forta totalã de tãiere pentru cazul cel mai general se
determinã cu relatia:
 Ftot = F+ Fd+ Fi+ Fînd (daN) (4.1)

 F - forta de tãiere propriu-zisã


 Fd - forta de desprindere a materialului de pe poanson
 Fi - forta de împingere a materialului prin orificiul
plãcii active
 Fînd - forta de îndoire a materialului tãiat în situatia în
care tãierea se executã în muchii active înclinate.

11/28/2019 Vladimir COMSA 6


 Particularizând relatia 4.1. apar următoarele
situatii:

1. la tăierea după contururi deschise unde semifabricatul


se îndepărtează singur de pe tăisul sculei Fd= Fi=0
apărând si aici două situatii:

 sculele au muchii tãietoare si paralele Fînd=0


Ftot=F (daN) (4.2)
 sculele au muchii tãietoare înclinate Fînd< >0
Ftot=F+Fînd (daN) (4.3)

11/28/2019 Vladimir COMSA 7


2. la tăierea după contururi închise sau deschise, fără
posibilităti de distantare a semifabricatului fată de tăisul sculei
Fi si Fd . Apar si aici două situatii:

 sculele au muchii tãietoare si paralele Fînd=0

Ftot=F + Fi + Fd (daN) (4.4)

 sculele au muchii tãietoare înclinate Fînd< >0

Ftot= F + Fi + Fînd (daN) (4.5)

11/28/2019 Vladimir COMSA 8


 Forta de tãiere propriu-zisã în situatia în
care muchiile active sunt paralele, se
determinã cu relatia:
F= k L g τf (daN) (4.6)
 L - lungimea conturului de tãiere;
 g - grosimea semifabricatului;
 tf - rezistenta la forfecare a semifabricatului;
 k - coeficient ce tine seama de influenta factorilor
ce apar în conditiile concrete industriale de lucru si
are valori între 1,1÷1,3.
τf – se poate aproxima cu σᵣ
F=Lg σᵣ (daN)
11/28/2019 Vladimir COMSA 9
 Lucrul mecanic cheltuit în procesul tãierii
are expresia:
W= λ gF (daN . m) (4.8)

 λ - coeficient de proportionalitate dintre forta


medie si cea maximã ce apare în proces cu valori între
0,30÷0,75;
 g - grosimea semifabricatului;
 F - forta de tãiere propriu-zisã

11/28/2019 Vladimir COMSA 10


 În situatia în care muchiile active sunt înclinate,
situatia se prezintã diferit de cazul muchiilor active
paralele, particularitatea principalã constând în
faptul cã atacul materialului dupã conturul sãu de
tãiere se realizeazã în mod progresiv.
 În fig. 4.6. se prezintã o pereche de muchii
tãietoare înclinate si rectilinii.

11/28/2019 Vladimir COMSA 11


 Etapele procesului de tãiere sunt:

 etapa initialã a procesului de tãiere care este


etapa de pãtrundere a muchiei active în material
pânã la strãpungerea acestuia în grosime
 etapa caracteristicã a procesului de tãiere când
muchia activã parcurge portiunea 2 la 3;
 etapa finalã a procesului de tãiere, de iesire a
sculei din semifabricat, adicã portiunea de la 3 la
4.

11/28/2019 Vladimir COMSA 12


 Din fig. 4.6. se poate determina expresia
fortei de tãiere propriu-zise.

 (daN) (4.9.)

 k - coeficient de majorare cu valori între 1,1÷1,3;


 tf - rezistenta la forfecare a semifabricatului;
 g/2.tan φ - aria suprafetei triunghiulare ACD de
rezistentã la tãiere;
 φ - unghiul de înclinare al muchiei tãietoare.

11/28/2019 Vladimir COMSA 13


 De asemenea, la muchii înclinate apare si o
componentã orizontalã H a fortei exercitate de
sculã, fig. 4.9., care tinde sã scoatã semifabricatul
de sub actiunea muchiei tãietoare si a cãrei relatie
este:

H=N.sin φ (daN) (4.10)


 Lucrul mecanic va fi:

(Kgf.m) (4.12.)

11/28/2019 Vladimir COMSA 14


 Situatia tãierilor dupã contur fig 4.11.
 etapa initialã a tãierii fig. 4.11.a
 etapa propriu-zisã fig. 4.11.b
 etapa finalã în fig. 4.11.c

11/28/2019 Vladimir COMSA 15


 Relatia de calcul a fortei propriu zise va fi:

(daN) (4.13)

 φᵣ - unghiul real de înclinare a muchiei tãietoare în


raport cu semifabricatul;
 kt - coeficient ce are valori diferite functie de etapele de
tăiere astfel:
 pentru etapa initialã

(4.14)

 de aici se deduce kt pentru etapa propriu-zisã când h=g


 pentru etapa finalã kt are expresia:

11/28/2019 Vladimir COMSA 16


 Pentru celãlalte forte ce se adaugã la forta de
tãiere propriu-zisã existã relatii determinate
experimental astfel:
Fi=ki.F (daN) (4.15)
 ki- coeficient functie de natura si grosimea
semifabricatului cu valori experimentale variind
între 0,01……0,07.
Fd=kd.F (daN) (4.16)
 kd- are valori cuprinse între 0,01……0,07.
Fînd=kînd.F(daN) (4.17)
 kînd=0,05.φ

11/28/2019 Vladimir COMSA 17


2.Modul de lucru
 Se vor lua materiale de grosimi diferite si se va indica
ce procedeu de tãiere se va utiliza, urmând sã se
calculeze forta de tãiere propriu-zisã. Pe un material de
aceeasi grosime se vor face probe de tãiere dupã
contur închis si dupã contur deschis pe aceeasi
lungime, se vor calcula fortele de tãiere pentru ambele
situatii si se vor compara. La forta de tãiere propriu-
zisã se vor adãuga apoi fortele suplimentare, gãsindu-
se forta totalã.

11/28/2019 Vladimir COMSA 18


 Rezultatele se trec in tabelul atasat

Material Ghilotină Presă


g(mm) L(mm) F(Kgf) Fînd(Kgf) Ftot(Kgf) F(Kgf) Fi(Kgf) Fd(Kgf) Ftot(Kgf)

11/28/2019 Vladimir COMSA 19