Ce este

,,arderea profesională”
și cum o depășim ?

1
Motto:
«Oamenii solicită în
rugăciunile sale
sănătate de la zei fără
a ști că au mijloacele
lor în mîinile proprii».

Democrit.
 Ce este Sindromul ,,arderii”
psihologice/profesionale
• Sindrom al epuizării fizice şi
emoţionale, inclusiv
dezvoltarea autoaprecierii
negative, atitudinii negative
faţă de lucru şi pierderea
înţelegerii şi compasiunii în
relaţia cu clientul
 ATENŢIE !!!
• sindromul nominalizat nu
reprezintă pierderea
potenţialului creativ, nu este o
reacţie la plictiseală, dar mai
degrabă reprezintă o iepuizare
emoţională apărută pe fonul
stresului condiţionat de
comunicarea interpersonală.
 Abordări internaţionale
ale arderii

• ,,arderea” este tratată ca

sindrom apărută în urma
influenţei stresului cronic
la locul de lucru
 Specialistul
a. Pînă la lucru b. După lucru
 Specialistul afectat de
sindromul Burnout
pînă la lucru după lucru
 Componentele ,,arderii”:

• Epuizarea emoţională;
• Depersonalizarea;
• Reducerea performanţelor
personale.
 Epuizarea emoţională
• se tratează ca componentă bazală a
arderii profesionale şi se manifestă prin
senzaţia de hipertensionare emoţională,
pustietate, cheltuirea totală a proprielor
resurse emoţionale.
• Persoana conştientizează că nu poate să
se dedice lucrului ca înainte.
• Apare senzaţia de emoţii “stopate”,
“ascunse”, apar simptomele depresiei şi în
cazuri complicate sunt posibile erupţiile
emoţionale.
 Depersonalizarea
(deumanizarea)
• prezintă prin sine tendinţa de a dezvolta
atitudini negative, cinice, reci faţă de alţi
oameni (beneficiar, colegi, manageri).
• Contactele devin nepersonificate şi
formale.
• Orientările negative apărute pot iniţial
avea un caracter latent şi se manifestă
print-o iritare interioară reţinută, care cu
timpul ese la suprafaţă în formă de focare
de iritare
 Reducerea performanţelor
personale
• se manifestă prin scăderea
sentimentului de competenţă în
lucru, nemulţămire de sine,
• sentimentul de micşorare a valorii
activităţii personale, ignorarea
responsabilităţilor de serviciu,
• lmitarea propriilor posibilităţi,
autopercepţia negativă în plan
profesional
Sindromul este constituit
din cîteva faze:

• Fanatismul.
• Frustraţia.
• Astenie.
• Apatie şi indiferenţă.
• Arderea.
 Fanatismul
• O explozie enormă de
energie şi mîndrie de faptul
că se lucrează 24 ore zilnic
Frustraţia
• Neînţelegerea ce se întîmplă cu
propria persoană, nedumerire şi
inexplicaţii ale fluctuaţiilor
dispoziţiei.
• Schimbarea emoţionalităţii.
• Irascibilitate sporită.
• Conflictualitate.
• Indiferenţă (sesizarea lipsei de sens
în propriul lucru). Refugiu în
meditaţii. Frică.
 Astenie
• Extenuare, lipsa sentimentului de
odihnă dimineaţa.
• Petrecerea uniformă a timpului
liber (doar la televizor, canapea,
bucătărie).
• Înbolnăviri frecvente (răceală, boli
respiratorii).
 Apatie şi
indiferenţă
• Se acţionează după principiul
indiferenţă: indiferent cum mă
îmbrac, cum sunt privit,
stereotipuri în muncă,
stereotipuri în viaţa personală.
• Dacă omul este absolut
uniform în lucru, în familie
atunci personalitatea lui se
îngustează şi apare
singurătatea, chiar dacă în jur
sunt mulţi oameni
 Arderea
• Eu sunt profesionist,
mamă, tată, pasager,
cetăţean, amant,
casnică, fiică, soţie
sau soţ etc. – rolurile
nu se divizează.
 Consecinţe:
• neîncadrarea în colectiv,
imposibilitatea de a juca după
regulile colectivului;
• conflicte cu clienţii;
• alcoolism, droguri,
dependenţe;
• simptomatică tipică neurozei;
• depresie;
Cine este predispus către
ardere?
• Cel mai frecvent sindromul
respectiv marchează
persoanele anxioase, cu
sensibilitate fină, empatice,
orientate către introversie cu
montaj /orientare de viaţă
umanistă centrată pe om, cu
tentaţia de a se identifica cu
alte persoane.
 Ce este burnout?
Starea constantă de oboseală

mentală

fizică

emoțională
 De ce e rău?
Afectează toate aspectele vieții:

incluziunea socială
familia

creșterea profesională
De ce apare?

Cauze legate de locul de muncă:

•Lipsa recunoașterii și recompensării muncii
prestate;
•Senzația de lipsă de control asupra propriilor
activități;
•Așteptări nerealiste sau neclare din partea
angajatorului;
•Desfășurarea unor activități monotone,
repetitive, care NU oferă satisfacție
profesională;
•Lucru sub presiune constantă sau într-un
mediu haotic
De ce apare?

Cauze legate de stilul de viață:

•Dezechilibru, între viața profesională și cea
personală;
•Persoanele din viața ta au așteptări ridicate de
la tine și pun permanent presiune pe tine;
•Asumarea unui număr prea mare de
responsabilități, fără ajutor din partea celorlalți;
•Somn insuficient; prea puțin timp dedicat
relaxării și socializării;
•Lipsa unor relații apropiate, a unor persoane
care să ofere suport emoțional.
 De ce apare?

Cauze legate de tipul de personalitate:

•Tendințe perfecționiste;
•Concepția că nimic nu este suficient de bine
făcut sau bun;
•Viziunea pesimistă asupra perspectivelor,
sinelui și asupra lumii în general
•Personalitate de tip A (high-Achiever, cel
care nu se mulțumește cu puțin);
•Nevoia permanentă de a deține controlul.
 Cum se manifestă?
Conform lui Edelwich și Brodski (1980), sindromul
arderii emoționale se manifestă în 5 etape:

1. Entuziasm
2. Stagnare

3. Frustrare
4. Plictiseală, apatie, indiferență

5. Intervenția!
 Cum afectează?

Simptome emoționale:
•Senzația de eșec și lipsă de încredere în
sine;
•Neajutorare, copleșire, lipsa dorinței de a
veni la serviciu;
•Detașarea de colectiv și de elevi;
•Pierderea motivației; pasivitate în timpul
orelor;
•Abordare negativistă și cinică;
Cum afectează?

Simptome comportamentale:
•Căutarea singurătății prin izolare
frecventă;
•Retragerea din diferite activități,
refuzul responsabilităților;
•Revărsarea frustrării peste elevi sau
familie;
•Absenteism sau scurtarea programului
de lucru.
 Este burnout-ul sinonim cu
stres-ul?
STRES
• Implicare excesivă, consum
de energie, suprasolicitare a
sinelui
• Supraexcitare emoțională
• Hiperactivitate, senzația
permanentă de urgență
• Pierderea energiei
• Produce, mai ales, daune
fizice
NU!
BURNOUT
• Lipsa implicării,
dezangajare, abandon
• Amorțire emoțională
• Senzația de a fi copleșit
• Pierderea motivației, a
idealurilor
• Produce mai ales daune
psihice și emoționale
Sunt stresat sau sufăr de
burnout?
Este foarte probabil că sunteți pe drumul
către burnout, dacă:
•Fiecare nouă zi vă pare o zi proastă;
•Aveți senzația că, orice ați face, nu va
avea nici un efect și nu va conta pentru
nimeni;
•Vă petreceți marea parte a zilei,
îndeplinind sarcini ce vi se par plictisitoare,
de rutină;
•Sunteți permanent epuizați;
•Vă pare o pierdere de energie să vă
preocupați de viața profesională și mai
ales personală.
Sunt stresat sau sufăr de
burnout?
 Cum minimizăm stresul?
• Reduceți consumul de cafea;
• Nu uitați că micul dejun este masa principală a zilei;
• Setați obiective realizabile;
• Nu faceți din muscă armăsar :D
• Păstrați o ciocolată în sertar, pentru orice
eventualitate;
• Folosiți stickere pentru a vă nota prioritățile și a le
face vizibile;
• Păstrați un carnețel cu citate motivaționale;
• Permiteți-le celor din jur să vă ajute;
• Învățați să puneți corect prioritățile;
• Petreceți mai mult timp cu familia și prietenii.
Ce putem face pentru a
evita burnout-ul?

• Începeți ziua cu un ritual relaxant

• Mâncați regulat și faceți-vă un
program de somn regulat;
• Stabiliți anumite limite între viața
personală și școală;
• Luați o pauză de la tehnologie;
• Implicați-vă în activități creative;
 Soluţii:

• să substituim acuzarea altuia prin

schimbarea sinelui sau a condiţiilor de lucru
în măsura în care aceasta este posibil;
• să reducem încărcătura la locul de muncă, să
alternăm lucrul cu învăţătura, cercetarea,
scrierea;
• să ne răspundem la întrebări de tipul “Cum
eu vreau să muncesc, unde, în calitate de
cine?”;
 Soluţii:
• să apreciem viaţa noastră în general
– trăim oare aşa cum dorim;
• să ne organizăm viaţa în aşa fel ca
să avem un hobby care nu este legat
de lucru;
• să ne modificăm viaţa socială, este
important spre exemplu ca prietenii
să nu fie ca şi noi psihologi, medici,
dar să aibă alte profesii;
 Soluţii:
• să acordăm atenţie sănătăţii:
• să dormim timp suficient;
• să avem capacitatea de a ne
trata fără medicamente, cel
puţin în cazul problemelor
neurotice şi psihosomatice.
 Soluţii:
• să ne învăţăm să pierdem fără a ne
justifica în faţa noastră;
• să ne învăţăm să atingem ceea ce
dorim;
• să ştim preţul persoanei proprii şi
lucrului lui propriu;
• să ne odihnim deplin;
 Soluţii:
• să nu ne grăbim;
• să participăm în seminare,
conferinţe, unde avem posibilităţi
să ne întîlnim cu noi oameni şi să
facem schimb de experienţă cu
colegii;
• să ne ridicăm calificarea
profesională.
Cunoșteți-vă propria personaliate.

 Este important să
determinați ce fel de
persoană sunteți pentru a
cunoaște gradul sau tipul de
stres pe care sunteți în
măsură să-l suportați.
Cunoașterea propriei
personalități înseamnă
stăpînirea reacțiilor Dvs;
prevenirea unor manifestări
negative care pot apărea la
nivelul psihicului Dvs; aflat
în confruntare cu factorii
perturbatori exteriori.
 Alegeți cea mai bună reacție contra
stresului.
 Evitați surmenajul,
conservînd un bun
echilibru între
activitate și repaus,
asugurați-vă o durată
suficientă de somn.
Învățați să spuneți NU
unor activități care
depășesc posibilitatea
Dvs. de manifestare /
rezolvare.
Depășiți stresul professional.
 Organizați-vă mai bine
timpul. Evitați indecizia,
fixați-vă obiectivele
realiste, cultivați umorul
și căutați să realizați
permanent o comunicare
amicală, cu toți cei din jur.
Recunoașteți-vă limitele și
învățați din propriile
greșeli. În dialogul cu
ceilalți, vorbiți lent și
calm, refelectați ,ai înainte
la tot ceea ce veți face sau
spune, ascultați cu atenție
partenerul de dialog.
 Nu vă neglijați propria familie

 Familia reprezintă
nucleul de liniște și
siguranță, ceva care să
vă apere de
agresiunile inerente
ale mediului. Căutați
să petreceți vacanțele
sau sfîrșitul de
săptămînă într-un mod
liniștit, cît mai
agreabil, în mijlocul
membrilor familiei.
Viața Vă aparține
 Adesea factorii
de stres se reduc
la problemele de
organizare a
propriilor
activități.
 Nu mîncați
repede, nu fiți
întotdeauna pe
grabă. În orice
situație,
păstrați-vă
demnitatea
proprie.
Efectuați cotidian un exercițiu de
relaxare.
 Așezați-vă confortabil
pe un fotoliu sau întins
pe spate într-un pat.
Închideți ochii, relaxați-
vă pe rînd mușchii,
începînd cu cei ai
picioarelor și terminînd
cu cei ai feței. Căutați să
păstrați 10 min. Această
stare de realaxare, într-
o ambianță sonoră
adecvată, inspirați lent
și expirați aerul numai
 pe nas.
Folosiți formule de
autosugestie.
• Dimineața puteți repeta
în gînd: azi va fi o zi
frumoasă, sunt plin de
energie, sunt calm și
liniștit, azi am să fiu
bine dispus, etc.
Formulele de seară au
scopul de a liniști și
relaxa: sunt degajat,
mă voi odihni bine, am
avut o zi plăcută, etc.
Dormiți cît vă este necesar.
Somnul este vital pentru sănătate. Fără
o durată suficientă de somn reparator,
fiecare din noi este mai iritabil, lipsit
de energie și entuziasm. Somniferele
nu au decît o utilitate limitată și dau
efecte secundare nefaste. Înainte de a
adormi țineți cont de următoarele
sfaturi:
 Eliberați-vă spiritul de problemele
zilei; a privi la televizor nu este o
soluție;
 Odată întins în pat, încercați să
respirați lent, ca și cînd ați dormi deja;
 Simțiți cum se relaxează mușchii.
 Totul e în mîinile tale
Această istorie a avut loc, cică, foarte demult,
într-un oraș vechi, în care trăia un om foarte
înțelept. Slava despre înțelepciunea lui a ajuns
departe. Dar ca și-n orice oraș, trăia în orașul
acela un om foarte invidious, care a hotărît să
formulize așa o întrebare, la care înțeleptul nu
ar putea răspunde și care ar arăta că numai este
el foarte deștept. Odată se plimba omul
invidios pe cîmp, a prins un future și
s-a gîndit:
• Îl voi întreba pe
înțelept ce fel de
fluture am eu ître
palme- viu sau
mort? Dacă el va
răspunde viu- eu voi
strînge palmele și
fluturele va muri, iar
dacă va spune mort,
voi deschide palmele
și fluturele va zbura.
Iată atunci vor
înțelege toți, cine
este mai deștept
dintre noi.
• Totul așa și s-a
întîmplat. Invidiosul a
luat fluturele în palme
și s-a dus să-l caute pe
înțelept. Îl găsește în
mijlocul orașului
printer multă lume și-l
întrebă: Zice lumea că
ești înțelept, spune-mi
atunci ce fel de fluture
am eu în palme - viu
sau mort? Și atunci
înțeleptul nostru , care
cu adevărat era
înțelept a spus:
 Totul e în mîinile tale.
Noi contribuim la făurirea propriei sorți!
Ne făurim propriul viitor.
Activităţi cotidiene de
combatere a ,,arderii
psihologice”

• EXERCIŢII FIZICE
• SPUNEŢI GLUME
• GINDIŢI POZITIV!
• SCRIEŢI LUCRURILE
CARE VA STRESEAZĂ
Activităţi cotidiene de
combatere a ,,arderii
psihologice”

• VORBIŢI CU UN
PRIETEN SAU CU O
RUDĂ
• SCHIMBAŢI MEDIUL
• ŢIPAŢI!
• STAŢI ÎN LINIŞTE!
 Activităţi cotidiene de
combatere a ,,arderii
psihologice”

• ASCULTAŢI MUZICĂ
• FACEŢI-VĂ UN MASAJ
• CITIŢI O CARTE SAU
PRIVIŢI LA TELEVIZOR
• RELAXAŢI-VĂ MUŞCHII
 Activităţi cotidiene de
combatere a ,,arderii
psihologice”

• IMAGINAŢI-VĂ CEVA
RELAXANT
• RESPIRAŢI ADÎNC
• ROSTIŢI CEVA CE AŢI
VIZUALIZAT ÎN MOD
CREATOR
MULŢUMESC