Sunteți pe pagina 1din 57

Tema 6.

Procedura bugetară

Drept Financiar

Lector: Doina Cuciurca


CONȚINUTURI

1. Noţiunea şi principiile procedurii bugetare;

2. Elaborarea bugetului de stat;

3. Examinarea şi adoptarea bugetului de stat;

4. Executarea bugetului de stat;

5. Controlul şi darea de seamă privind execuţia bugetară.


OBIECTIVE

• Cadrul normativ si institutionalal procesului bugetar;


• Noţiunea de proces bugetar;
• Subiectele raporturilor de drept bugetar;
• Trăsăturile specifice ale principiilor procedurii bugetare;
• Clasificarea raporturilor procesului bugetar;
• Principiile procedurii bugetare;
• Etapele procesului bugetar;
• Cadrul Bugetar pe Termen Mediu;
• Monitoringul Financiar;
• Subiectii implicati in procesul bugetar;
• Atribuţiile Ministerului Finanţelor în cadrul reparizării veniturilor şi
cheltuielilor;
• Rolul Curtii de Conturi (Ministerului Finantelor, etc) in procesul bugetar;
• Colaborarea dintre puterea legislativă şi executivă în cadrul procedurii
bugetare.
SURSE NORMATIVE ȘI BIBLIOGRAFICE
• Constituţia Republicii Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, august 1994,
nr.1);
• Legea Republicii Moldova Nr. 181 din 25.07.2014, finanţelor publice şi
responsabilităţii bugetar-fiscale // Monitorul Oficial al Republicii Moldova din
08.08.2014 Nr. 223-230.
• Legea Republicii Moldova nr.289 din 15.12.2017 bugetului de stat pentru anul 2018 //
Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 29.12.2017, nr. 464-470.
http://mf.gov.md/sites/default/files/Buget%20Cetateni%202018.pdf (obligatoriu de
analizat)
• Hotarirea Guvernului privind aprobarea Strategiei de dezvoltare a managementului
finanţelor publice 2013-2020 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 09-08-
2013, nr. 173-176
• Ordinul Ministerului Finantelor Nr. 208 din 24-12-2015 privind Clasificaţia
bugetară // Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 31-12-2015, nr. 370-376
• Anexa la Ordinul Ministerului Finantelor Nr. 209 din 24-12-2015, Setul metodologic
privind elaborarea, aprobarea şi modificarea bugetului // Monitorul Oficial al Republicii
Moldova din 31-12-2015, nr. 370-376
• Hotărîrea Guvernului nr.609 din 28 iulie 2017 privind aprobarea Cadrului Bugetar pe
Termen Mediu 2018-2020
http://mf.gov.md/sites/default/files/sites/default/files/atasamente/comunicate/cbtm_2018-
2020.pdf
SURSE NORMATIVE ȘI BIBLIOGRAFICE
• Legea Republicii Moldova nr.260 din 07.12.2017 organizarea şi funcţionarea
Curţii de Conturi al Republicii Moldova // Monitorul Oficial al Republicii
Moldova din 05.01.2018 , nr. 1-6
• Legea Contabilităţii, nr.113 din 27 aprilie 2007// Monitorul Oficial al Republicii
Moldova din 29 iunie 2007, nr.90-93.
• Legea Republicii Moldova nr. 61-XVI din 16 martie 2007 privind activitatea de
audit// Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 10.08.2007, nr. 117-126/530.
• Legea Republicii Moldova Nr. 229, din 23.09.2010 privind controlul financiar
public intern // Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 26.11.2010,nr.231-234.
• Hotarîrea Parlamentului Republicii Moldova nr.189 din 19 iulie 1994 privind
aprobarea concepţiei controlului de stat in Republica Moldova// Monitorul Oficial
al Republicii Moldova din 22.09.1994.
• Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova la organizarea şi funcţionarea
Ministerului Finanţelor Nr. 696. din 30.08.2017 // Monitorul Oficial al Republicii
Moldova din 06.09.2017, nr. 329.
• Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova privind organizarea activităţii de
inspectare financiară nr. 1026 din 02.11.2010 // Monitorul Oficial al Republicii
Moldova din 09.11.2010, nr.221-222/1151.
SURSE NORMATIVE ȘI BIBLIOGRAFICE

• M. A. Ratiu – Drept financiar public. Drept bugetar, Editura C.H. BECK,


Bucuresti 2013.
• Albuţ C., Drept Financiar, Iaşi, 1995.
• Armeanic A., Drept financiar, Chişinău, 2008.
• Armeanic A., Fiscalitate în statele contemporane: note de curs, Chișinău,
2003.
• Şaguna D. D., Şova D., Drept financiar public, Bucureşti, 2007.
• Şaguna D. D., Tofan M., Drept financiar şi fiscal european, Bucureşti,
2010.
1. NOŢIUNEA ŞI PRINCIPIILE PROCEDURII BUGETARE

O trăsătură a bugetelor de toate nivelele este parcurgerea succesivă a


unora și aceleași etape reînnoite permanent ale constituirii și executării
bugetelor în modul stabilit de lege.

Art. 3, Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.


181 din 25.07.2014:
„Procesul bugetar reprezintă consecutivitatea activităţilor de
elaborare, examinare, adoptare, executare şi raportare a bugetelor”.

Conform doctrinei prin procedura bugetară se înțelege totalitatea


actelor și operațiunilor cu caracter tehnic și normativ, realizate de organele
speciale ale statului în scopul elaborării, adoptării, executării și încheierii
execuției bugetului public național.
ETAPELE PROCESULUI BUGETAR

1. Elaborarea proiectelor • Cuprinde activitatea de determinare a veniturilor și


legilor bugetare anuale cheltuielilor sistemului bugetar

• Cuprinde activitatea de examinare de către


2. Examinarea proiectelor autoritățile publice de resort a propunerilor de
legilor bugetelor anuale buget ale autorităţilor publice centrale, (verificarea
legalității, conformității, necesității, etc)

• Presupune dezbaterea și votarea de către


3. Adoptarea (aprobarea)
Parlament, a legilor bugetare anuale și a legilor de
legilor bugetare anuale
rectificare a sistemului bugetar.

• Constă în realizarea veniturilor la termenele și în


4. Executarea (execuția) cuantumul prevăzut și efectuarea cheltuielilor
bugetară conform destinației prevăzute (înfăptuirea concretă
a previziunilor aprobate de Parlament).
• Presupune o dare de seamă completă privind
modul de realizare a veniturilor și de efectuare a
5. Raportarea (încheierea cheltuielilor pentru anul bugetar expirat, realizată
exercițiului bugetar) în baza datelor furnizate de evidența execuției
bugetare
PRINCIPIILE PROCESULUI BUGETAR
Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr. 181 din 25.07.2014
Capitolul II, Art. 5 - 13,

1. Principiul anualităţii - bugetele se aprobă pentru o perioadă de un an bugetar.


Anualitatea bugetară definește întinderea exercițiului bugetar pe o perioadă de un
an, pentru care sunt aprobate prin lege veniturile și cheltuielile bugetare (durata pentru care
Parlamentul autorizează Guvernul să încaseze veniturile și să efectueze cheltuielile aprobate,
după care se impune reînnoirea autorizației parlamentare pentru o nouă perioadă de timp).
Limitarea autorizației parlamentare la un an de zile rezidă în considerente de ordin
politic și financiar. Sub aspect politic, dezbaterea proiectului de buget de către puterea
legislativă a țării îi dă posibilitatea exercitării unui control asupra politicii guvernului aflat la
putere. Parlamentul poate să-și însușească integral obiectivele cuprinse în programul
guvernului și măsurile propuse pentru realizarea acestora sau să respingă unele dintre ele și
să introducă anumite corective în cifrele bugetului de stat. Sub aspect financiar, se
apreciază că evaluările de venituri și cheltuieli făcute pe perioade scurte de timp pot reflecta
mai corect posibilitățile și necesitățile financiare ale statului decît cele avînd un orizont mai
îndepărtat.
-În Austria, Belgia, Brazilia, Franța, Germania, Olanda, Peru, Romania, RM exercițiul
bugetar corespunde anului calendaristic.
-În Canada, Danemarca, India, Iordania, Irak, Japonia, UK - 1 aprilie- 31 martie.!!!! Nou
sezon de agricultura.
-În Australia, Pakistan, Italia -1 iulie - 30 iunie a anului următor.
-În USA, Thailanda - 1 Octombri e- 30 septembrie.
PRINCIPIILE PROCESULUI BUGETAR

2. Principiul unităţii monetare - toate operaţiunile de încasări şi plăţi


bugetare se exprimă în monedă naţională.
Dreptul exclusiv de a emite în circulație bancnote și monede metalice ca
mijloc de plata pe teritoriul RM îl are BNM. Leul moldovenesc este unicul
mijloc legal de plata pe teritoriul RM (excepțiile pot fi reglementate doar
prin lege, vezi legea privind reglementarea valutară Nr. 62 din 21.03.2008).

3. Principiul unităţii - toate resursele şi cheltuielile autorităţilor/instituţiilor


bugetare se reflectă şi se efectuează exclusiv în/din bugetul de la care se
finanţează. Resursele şi cheltuielile bugetelor formate în cadrul sistemului
bugetar se consolidează în bugetul public naţional.

4. Principiul universalităţii - Toate resursele şi cheltuielile bugetare se


reflectă în buget în sume brute. Resursele bugetelor componente ale
bugetului public naţional sînt destinate finanţării tuturor cheltuielilor
prevăzute în bugetele respective, fără a stabili relaţii între anumite tipuri de
resurse şi cheltuieli.
PRINCIPIILE PROCESULUI BUGETAR
5. Principiul balansării - Orice buget trebuie să fie balansat. Cheltuielile
bugetare trebuie să fie egale cu veniturile plus sursele de finanţare.
Exemplu: Guvernul și Ministerul Finanțelor au obligația de a stabili măsuri
pentru menținerea sau îmbunătățirea echilibrului bugetar. În vederea menținerii
echilibrului bugetar, Guvernul poate aproba limite de cheltuieli, în funcție de
estimarea încasării veniturilor bugetare

6. Principiul previzibilităţii şi sustenabilităţii - Politica bugetar-fiscală şi


prognozele macrobugetare pe termen mediu, în baza cărora se fundamentează
bugetele anuale, se elaborează în conformitate cu regulile bugetar-fiscale
stabilite de lege (Legea 181) şi se actualizează periodic pentru a asigura
stabilitate macroeconomică şi sustenabilitate finanţelor publice pe termen
mediu şi lung.

7. Principiul performanţei - Resursele bugetare se alocă şi se utilizează în


mod econom, eficient şi eficace, în concordanţă cu principiile bunei guvernări.
Bugetele se elaborează şi se raportează pe programe fundamentate pe
performanţă.
PRINCIPIILE PROCESULUI BUGETAR
8. Principiul transparenţei - Proiectele de acte normative în domeniul
finanţelor publice se supun consultării publice. Bugetele se elaborează, se
aprobă şi se administrează în mod transparent, avînd la bază:
a) procesul bugetar, bazat pe un calendar bugetar şi pe proceduri transparente;
b) roluri şi responsabilităţi bine definite în procesul bugetar;
c) informaţie bugetară cuprinzătoare, elaborată şi prezentată publicului într-o
manieră clară şi accesibilă.
Вugetele aprobate şi rapoartele privind executarea lor se fac publice.

9. Principiul specializării - Bugetele se elaborează, se execută şi se raportează


în baza unui sistem unic de clasificaţie bugetară. Veniturile bugetare se înscriu
și se aprobă pe surse de proveniență, conform unor criterii care grupează
veniturile din diferite perspective.
Bugetele se structurează conform clasificaţiei bugetare, care se constituie din:
a) clasificaţia organizaţională;
b) clasificaţia funcţională;
c) clasificaţia programelor;
d) clasificaţia economică;
e) clasificaţia surselor.
2. ELABORAREA BUGETULUI DE STAT
Elaborarea proiectului bugetului de stat reprezintă un proces de mare
complexitate și responsabilitate pentru guvernul aflat la putere. Guvernul
elaborează proiectele legilor bugetare anuale prin Ministerul Finanțelor care
răspunde de elaborarea acestora.
Lucrările de întocmire a bugetului de stat se fundamentează pe
analize și prognoze ale stadiilor de evoluție ale echilibrului financiar, monetar
și valutar, a datoriei interne și externe a statului, în vederea stabilirii direcției
de folosire a instrumentelor financiare pentru determinarea dezvoltării
economico-sociale.

În Marea Britanie proiectul bugetului este elaborat sub îndrumarea


cancelarului tezaurului; iar în SUA bugetul federal este elaborat de un serviciu
special care activează pe lângă președinția statului.

Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr. 181 din


25.07.2014, Secțiunea 2 art. 14-17, Regulile bugetar-fiscale
Și Secţiunea 3, art. 18-25
Competenţe şi responsabilităţi în domeniul finanţelor publice
De studiat obligatoriu !!!
2. ELABORAREA BUGETULUI DE STAT
Din punct de vedere metodologic la etapa elaborării bugetului de stat, sunt
deosebit de importante evaluarea și calculul veniturilor și cheltuielilor bugetare, metodele
care se folosesc în acest scop. Cele mai des utilizate metode sunt:

• este o metodă mai puțin laborioasă și constă în


1.Metoda automată sau a evaluarea veniturilor și cheltuielilor bugetare
penultimei pe baza rapoartelor obținute în penultimul an,
ceea ce este de natura a nu reflecta realitatea.

• constă în determinarea volumului și structurii


veniturilor și cheltuielilor bugetare pe baza
stabilirii ratei medii anuale de creștere sau
2. Metoda reportării la descreștere a veniturilor, respectiv a
veniturile din anul cheltuielilor bugetare, pornind de la analiza
precedent cu anumite rezultatelor execuției bugetare din anii
majorări sau diminuări precedenti, însa nici aceasta metoda nu tine
seama de impactul oscilațiilor de prețuri și
proceselor inflaționiste asupra bugetului de
stat.
2. ELABORAREA BUGETULUI DE STAT

• metoda ce consta în evaluarea fiecărei


categorii de venituri, respectiv cheltuieli,
pornind de la cheltuielile aprobate în anul
3. Metoda evaluării
curent și de la previziunile privind
directe
dezvoltarea economiei în perioada
următoare, conform programului
guvernamental.

• metodă de inspirație franceză, concepută


sub forma unui sistem cibernetic închis,
Metoda rationalizarii
între componentele căruia există o legătura
optiunilor bugetare,
de interdependenta. Metoda cuprinde patru
(R.C.B. - La
faze, si anume: studiul, decizia, execuția și
Rationalisation des
controlul și se bazează pe folosirea
Choix Budgetaires)
tehnicilor de analiza și calcul, de
previziune, organizare și gestiune..
2. ELABORAREA BUGETULUI DE STAT

Anul bugetar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie.

Articolul 47. Legea 181. Calendarul bugetar


La nivel central, principalele activităţi şi termene limită în procesul de
elaborare şi aprobare a bugetelor sunt următoarele:
• Guvernul aprobă cadrul bugetar pe termen mediu şi prezintă Parlamentului
proiectul legii privind limitele macrobugetare pe termen mediu şi, în caz de
necesitate, proiectul legii pentru modificarea sau completarea unor acte
legislative, pînă la 1 iunie.
• Parlamentul adoptă legea privind limitele macrobugetare pe termen mediu
şi, în caz de necesitate, legea pentru modificarea sau completarea unor acte
legislative - pînă la 15 iulie.
• Guvernul aprobă şi prezintă Parlamentului proiectele legilor bugetare anuale,
pînă la 15 octombrie.
• Parlamentul adoptă legile bugetare anuale, pînă la 1 decembrie.
2. ELABORAREA BUGETULUI DE STAT
1. Aprobarea
documentului
CBTM

8. Adoptarea legii 2. Emiterea circularelor


bugetare anuale de către anuale privind
Parlament elaborarea bugetelor

Elaborarea
proiectului 3. Elaborarea şi
7. Aprobarea proiectelor prezentarea
legilor bugetare anuale bugetului propunerilor
de către Guvern anual /proiectelor de bugete

4. Aprobarea limitelor
6. Întocmirea proiectelor macro-bugetare pe termen
legilor bugetare anuale mediu şi a modificărilor la
legislaţie ce rezultă din
politica bugetar-fiscală
5. Organizarea
consultărilor privind
propunerile/proiectele
de bugete
CADRUL BUGETAR PE TERMEN MEDIU

cadrul
macroeconomic

Cadrul
politica
cadrul de bugetar pe
bugetar-
cheltuieli termen fiscală
mediu

cadrul
macrobugetar
CADRUL BUGETAR PE TERMEN MEDIU conține:

• conţine informaţii privind evoluţia principalilor


a) cadrul
indicatori macroeconomici care au implicaţii
macroeconomic
asupra bugetului.

• a) politica de venituri, inclusiv modificări ale


impozitelor şi taxelor, precum şi politici privind
administrarea veniturilor;
b) politica de cheltuieli, inclusiv priorităţile
b) politica bugetar- stabilite în baza documentelor de planificare
fiscală strategică;
c) politica în domeniul datoriei de stat şi al
datoriei unităţilor administrativ-teritoriale;
d) analiza riscurilor bugetar-fiscale ce pot avea
efect substanţial asupra situaţiei bugetar-fiscale.
CADRUL BUGETAR PE TERMEN MEDIU conține:

• a) veniturile şi cheltuielile totale ale bugetului


public naţional şi pe componentele acestuia;
b) cheltuielile de personal ale bugetului public
naţional şi pe componentele acestuia;
c) soldul primar al bugetului public naţional;
c) cadrul d) soldul bugetului public naţional şi al
macrobugetar componentelor acestuia;
e) soldul datoriei de stat și al datoriei unităților
administrativ-teritoriale, inclusiv interne și
externe;
f) soldul garanţiilor de stat și al garanțiilor
unităților administrativ-teritoriale.

• a) limitele sectoriale de cheltuieli ale bugetului


public naţional şi pe componentele acestuia,
d) Cadrul de cheltuieli inclusiv transferurile interbugetare;
b) limitele de cheltuieli ale bugetului de stat
repartizate pe autorităţi publice centrale.
CADRUL BUGETAR PE TERMEN MEDIU

Informaţia prezentată în cadrul bugetar pe termen mediu


reflectă rezultatele ultimilor doi ani bugetari, rezultatele estimate
pentru anul bugetar curent, precum şi prognozele pentru trei ani
ulteriori.
LIMITELE MACROBUGETARE PE TERMEN MEDIU

Guvernul, în termenul prevăzut de calendarul bugetar, prezintă


Parlamentului spre aprobare proiectul legii privind limitele macrobugetare pe
termen mediu, exprimate în valoare nominală şi ca pondere în produsul intern
brut.

Limitele macrobugetare pe termen mediu se stabilesc pentru:

a) veniturile totale ale bugetului public naţional;

b) cheltuielile totale ale bugetului public naţional;

c) cheltuielile de personal ale bugetului public naţional;

d) soldul bugetului public naţional.


CIRCULARA PRIVIND ELABORAREA BUGETELOR ANUALE

• Ministerul Finanţelor emite, anual, în termenul prevăzut de calendarul


bugetar, circulara privind elaborarea propunerilor/proiectelor de buget
adresată autorităţilor publice centrale şi locale.

• Circulara cuprinde particularităţi specifice privind elaborarea


propunerilor/proiectelor de buget pe anul bugetar respectiv.

• În baza circularei emise de Ministerul Finanţelor, autorităţile publice centrale


şi autorităţile executive locale organizează procesul de elaborare a
propunerilor/proiectelor de buget şi emit circularele corespunzătoare adresate
instituţiilor bugetare subordonate.
PROPUNERILE / PROIECTELE DE BUGET

• Autorităţile publice centrale elaborează şi prezintă Ministerului Finanţelor, în


termenul stabilit de acesta, propuneri pentru elaborarea proiectului bugetului de
stat.
• Propunerile/proiectele de buget cuprind indicatorii realizaţi în ultimii doi ani
bugetari, rezultatele estimate pentru anul bugetar curent, propunerile de
buget pentru anul bugetar viitor şi estimările pentru doi ani ulteriori.

• Propunerile/proiectele de buget se elaborează şi se prezintă în conformitate cu


metodologia de planificare a bugetului, avînd la bază:

a) cadrul macroeconomic, politica bugetar-fiscală, politicile sectoriale, precum
şi limitele de cheltuieli/transferuri interbugetare, cuprinse în cadrul bugetar pe
termen mediu;

b) performanţa realizată/asumată în cadrul programelor autorităţilor publice pe


domeniile de competenţă;

c) particularităţile specifice cuprinse în circulara privind elaborarea bugetelor


anuale.
EXAMINAREA ŞI CONSULTAREA PROPUNERILOR / PROIECTELOR DE
BUGETE
• Propunerile de buget ale autorităţilor publice centrale, proiectul bugetului
asigurărilor sociale de stat, proiectul fondurilor asigurării obligatorii de
asistenţă medicală şi sintezele consolidate ale proiectelor bugetelor locale de
nivelul întîi și al doilea se examinează de către Ministerul Finanţelor.
• Rezultatele examinării propunerilor/proiectelor de buget se supun consultării
cu autorităţile publice corespunzătoare, în conformitate cu procedura stabilită
de Ministerul Finanţelor.
• Dacă propunerile de buget nu respectă cerinţele specificate în legea 181,
Ministerul Finanţelor respinge propunerile de buget şi solicită ajustarea lor în
termenul stabilit de acesta.
• Dacă autorităţile publice centrale nu aliniază propunerea de buget la
cerinţele necesare în termenul stabilit, Ministerul Finanţelor este în drept să
ajusteze unilateral propunerea de buget cu includerea ulterioară în proiectul
legii bugetare anuale.
• Divergenţele nesoluţionate în cadrul consultărilor bugetare la Ministerul
Finanţelor se soluţionează în cadrul examinării proiectului legii bugetare
anuale la Guvern.
LEGILE BUGETARE ANUALE
Ministerul Finanţelor, autorităţile publice centrale în domeniul
protecţiei sociale şi în domeniul ocrotirii sănătăţii elaborează, corespunzător,
proiectele legii anuale a bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de
stat şi a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi le prezintă
Guvernului spre examinare în termenul prevăzut de calendarul bugetar
(15 septembrie).

Legile bugetare anuale conţin prevederi generale privind


aprobarea indicatorilor principali ai bugetelor corespunzătoare şi
reglementări specifice anului bugetar respectiv, precum şi anexe și nota
informativă.
Anexele la legea bugetului de stat cuprind:
a) indicatorii generali şi sursele de finanţare ale bugetului de stat;
b) componenţa veniturilor bugetului de stat;
c) bugetele autorităţilor publice centrale;
d) transferurile către bugetele locale, inclusiv investiţiile capitale;
e) alte date relevante.
NOTA INFORMATIVĂ

Nota informativă la proiectul legii bugetare anuale cuprinde informaţii


de fundamentare a proiectului de buget, inclusiv:
• performanţa în cadrul programelor incluse în buget,
• factorii care au influenţat alocarea resurselor, precum şi
• explicaţii privind eventualele abateri de la limitele de cheltuieli aprobate în
cadrul bugetar pe termen mediu.

Informaţia prezentată în nota informativă la proiectul de buget reflectă


rezultatele ultimilor doi ani bugetari, rezultatele estimate pentru anul
bugetar curent, indicatorii planificaţi pentru anul bugetar viitor şi
estimările pentru cel puţin doi ani ulteriori.

Guvernul examinează şi aprobă proiectele legilor bugetare anuale şi


le prezintă Parlamentului în termenul prevăzut de calendarul bugetar (15
octombrie).
3. EXAMINAREA ŞI ADOPTAREA BUGETULUI DE STAT

Datorita importanței bugetului de stat, aprobarea lui este rezervată Parlamentelor


în toate statele contemporane.

Guvernul examinează şi aprobă proiectele legilor bugetare anuale şi


le prezintă Parlamentului până la data de 15 octombrie. Acestea includ
anexele și sunt însoțite de nota informativă.

Parlamentul examinează şi adoptă legea bugetului de stat, legea


bugetului asigurărilor sociale de stat şi legea fondurilor asigurării obligatorii
de asistenţă medicală pe anul respectiv în termenul prevăzut de calendarul
bugetar - pînă la 1 decembrie.

Responsabilă de examinarea proiectelor legilor bugetare anuale în Parlament


este comisia permanentă a Parlamentului "Comisia economie, buget şi finanţe“.
EXAMINAREA ŞI ADOPTAREA BUGETULUI DE STAT
Bugetul de stat se aprobă prin lege, cu parcurgerea etapelor:
• Proiectul legii bugetare anuale se examinează de către
a) Examinarea Comisia economie, buget şi finanţe și alte comisii
permanente ale Parlamentului.
• Dezbaterea proiectului legii bugetare și a bugetului de stat cu
participarea Guvernului.
• Pentru venituri, votul este limitativ și imperativ, în ce
privește natura și numărul ramurilor și izvoarelor autorizate.
Cifrele votate de Parlament sunt doar indicative, deoarece
b) Dezbaterea veniturile sunt instituite prin reglementări speciale sau
contracte (în cazul împrumuturilor), votul Parlamentului nu
reprezintă decît un act de autorizare.
• Pentru cheltuieli se aplică sistemul specialității votului
(cheltuiala este specificată și detaliată)

• Bugetul de stat se adoptă prin lege organică cu votul


c) Adoptarea
majorităţii deputaţilor aleşi.

d) Promulgarea • Legea bugetului anual se promulgă de către Președintele RM


ADOPTAREA BUGETULUI DE STAT

Legile bugetare anuale se examinează şi se adoptă în două lecturi:

I LECTURĂ II LECTURĂ
se audiază raportul privind proiectul proiectul legii se examinează şi se
bugetului, se examinează şi se aprobă votează pe articole sau, după caz, în
indicatorii generali ai bugetului ansamblu.
(veniturile, cheltuielile şi soldul
bugetului).

Modificările propuse de Parlament la proiectele legilor bugetare anuale trebuie


să fie conforme principiilor şi regulilor bugetar-fiscale stabilite de lege.

Cuprinsul legii bugetar anuale, vezi Legea bugetului de stat pentru anul 2018
cu anexe
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=373684
LEGEA BUGETARĂ ANUALĂ CUPRINDE:
CUPRINSUL LEGII ANEXE
• VENITURI – estimările anului • sintezele bugetului de stat, bugetele
bugetar; fondurilor speciale, bugetele creditelor
• CHELTUIELI – creditele bugetare externe contractate sau garantate de stat
determinate de autorizările conținute în și bugetelor fondurilor externe
legi specifice, în structura funcțională și nerambursabile, prin lege;
economică a acestora; • bugetele administratorilor principali de
• DEFICITUL sau EXCEDENTUL bugete;
bugetar, după caz; • sumele defalcate din unele venituri ale
• REGLEMENTĂRI SPECIFICE bugetului de stat și criteriile de
EXERCIȚIULUI BUGETAR, de repartizare a acestora;
exemplu, precizări privind efectuarea • alte anexe specifice.
unor cheltuieli, întrebuințarea unor
venituri realizate, acoperirea deficitului
bugetar, precizări privind plata unor
impozite, taxe, unele facilități fiscale,
limitele la anul financiar, precizări
privind rectificarea Legii bugetare
anuale.
BUGETUL PROVIZORIU
Dacă legea bugetară anuală nu este adoptată cu cel puţin trei zile înainte
de expirarea anului bugetar, administratorul de buget emite dispoziţia privind
aplicarea BUGETULUI PROVIZORIU.

Bugetul provizoriu se formează şi se execută în corespundere cu


prevederile legii bugetare din anul precedent, luînd în considerare modificările
operate pe parcursul anului şi ţinînd cont de următoarele particularităţi:
a) excluderea sau reducerea volumului programelor de cheltuieli finalizate sau
care urmează a fi finalizate în anul bugetar curent;
b) stabilirea soldului bugetului la un nivel ce nu va depăşi valoarea acestuia
aprobată în buget pe anul precedent.

În perioada aplicării bugetului provizoriu nu se permite efectuarea


cheltuielilor pentru acţiuni sau măsuri noi comparativ cu anul precedent.

Valabilitatea bugetului provizoriu încetează odată cu punerea în aplicare


a legilor bugetare anuale. Toate operaţiunile efectuate în contul bugetului
provizoriu se transferă în contul bugetului adoptat pe anul curent.
4. EXECUTAREA BUGETULUI DE STAT
Legile bugetare anuale intră în vigoare la 1 ianuarie a anului bugetar sau
la data indicată în text, care nu trebuie să preceadă data publicării.

După publicarea legii bugetului de stat pe anul respectiv, Ministerul


Finanţelor comunică autorităţilor publice centrale limitele anuale de alocaţii
bugetare, repartizate pe nivele agregate ale clasificaţiei economice, iar
autorităţilor administraţiei publice locale – transferurile de la bugetul de stat
către bugetele locale.
În termen de 15 zile de la data publicării legilor bugetare anuale,
autorităţile/instituţiile bugetare, inclusiv Casa Naţională de Asigurări Sociale şi
Compania Naţională de Asigurări în Medicină, asigură repartizarea alocaţiilor
bugetare în conformitate cu metodologia stabilită de Ministerul Finanţelor.
Bugetele repartizate ale autorităţilor/instituţiilor bugetare servesc drept
temei pentru iniţierea executării bugetului.

În termen de o lună de la începutul anului bugetar, Ministerul Finanţelor


elaborează şi aprobă prognoze trimestriale ale veniturilor, cheltuielilor şi
soldului bugetului public naţional şi ale componentelor acestuia.
ETAPELE EXECUTĂRII BUGETARE

• REPARIZAREA TRIMESTRIALĂ A VENITURILOR ȘI


CHELTUIELILOR
1

• EXECUȚIA DE CASA A BUGETULUI


2

• REALIZAREA PĂRȚII DE VENITURI A BUGETULUI


3

• EFECTUAREA PĂRȚII DE CHELTUIELI A BUGETULUI


4
1. REPARIZAREA TRIMESTRIALĂ A VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR
Legea 181. Articolul 59. Prognozele trimestriale şi monitorizarea
indicatorilor bugetari
(1) În termen de o lună de la începutul anului bugetar, Ministerul Finanţelor
elaborează şi aprobă prognoze trimestriale ale veniturilor, cheltuielilor şi soldului
bugetului public naţional şi ale componentelor acestuia.
(2) Pe parcursul anului bugetar, Ministerul Finanţelor monitorizează
executarea bugetelor în raport cu prognozele trimestriale prevăzute la alin. (1) şi
întreprinde măsuri în vederea respectării nivelului aprobat al soldului bugetar.

Repartizarea pe trimestre se face în scopul stabilirii unui echilibru în cadrul


fiecărui trimestru între veniturile și cheltuielile bugetare și pentru a se evita
eventualele diferențe între volumul veniturilor și cel al cheltuielilor.
În cazul în care apar totuși, în cursul execuției bugetare asemenea diferențe,
ele se vor acoperi din așa-numitele „surse de completare”, adică fondurile de rezervă
bugetară. De asemenea, atunci când situațiile concrete permit, unele categorii de
cheltuieli se vor trece în trimestrele următoare, în care există posibilități de acoperire
prin veniturile ce se vor realiza.
Repartizarea pe trimestre a veniturilor și cheltuielilor bugetare impune
organelor financiar-bancare, organelor centrale ale administrației de stat și agenților
economici obligația de a realiza la termen și în cuantumul prevăzut a indicatorilor
financiari, aceasta fiind condiția esențială pentru execuția echilibrată.
REPARIZAREA TRIMESTRIALĂ A VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR

Repartizarea pe trimestre a veniturilor și cheltuielilor este justificată de faptul


că, datorită specificului activităților și acțiunilor social-economice, indicatorii
financiari nu se pot repartiza în mod egal pe semestrele, trimestrele sau lunile
anului și deci veniturile și cheltuielile nu se pot realiza ori efectua în mod uniform
în cursul anului bugetar.
În acest sens, există unități economice a căror activitate se desfășoară într-un
ritm relativ constant în tot cursul anului (în industrie, transporturi, telecomunicații),
dar și în cazul acestora cu diferențieri ale volumului producției de la un trimestru la
altul.
De asemenea, există unități economice unde diferențele de la un trimestru la
altul sunt mai mari (construcții, comerț, etc).
În fine, există și unități economice la care specificul activității impune
efectuarea de cheltuieli în unele trimestre ale anului, urmînd ca producția și, respectiv
veniturile să fie realizate în alte trimestre (agricultură).

În cazul instituțiilor publice finanțate de la bugetul de stat, pot exista


instituții cu un ritm constant de efectuare a cheltuielilor (organele puterii și
administrației de stat, judecătorești, procuraturii, sănătății, etc), precum și instituții
care au cheltuieli mai mari în unele trimestre și mai mici în altele (învățămînt,
cultură, asigurări sociale, etc)
2. EXECUȚIA DE CASĂ A BUGETULUI

Execuția de casă reprezintă un complex de operațiuni care se referă la


încasarea veniturilor și plata cheltuielilor bugetare. Execuția de casă a bugetelor
care alcătuiesc sistemul unitar de bugete se realizează în principal prin
trezoreria statului.
Trezoreria statului reprezintă un sistem unitar și integrat prin care
statul asigură efectuarea operațiunilor de încasări și plăți privind fonduri
publice.
Trezoreria statului nu este o bancă și nici nu aparține BNM. Este un
sistem distinct care are în vedere gestionarea resurselor publice prin efectuarea
de operațiuni de încasare și plata atît în numerar și prin virament, atît în lei, cît
și în valută.

În procesul de execuție bugetară, trezoreria asigură:


 Funcționarea Contului Unic Trezorerial
 Participarea în sistemul automatizat de plăți interbancare
 Înregistrarea angajamentelor
 Prognoza și gestionarea zilnică a numerarului
Trezoreria întocmește și publică rapoarte periodice și anuale privind
execuția bugetului de stat și a bugetului național.
TREZORERIA DE STAT
Trezoreria de Stat este Direcţie generală în cadrul aparatului central al
Ministerului Finanţelor, nu are statut de persoană juridică, dar dispune de
ştampilă rotundă cu stema de stat a Republicii Moldova şi ştampile pentru
efectuarea operaţiunilor trezoreriale.
Misiunea Trezoreriei de Stat constă în elaborarea și implementarea politicii
statului în domeniul gestionării și transparenței finanţelor publice.
Principalele funcții sunt:
• asigurarea execuției eficiente a bugetelor componente ale bugetului public
național;
• elaborarea și aprobarea metodologiei privind executarea bugetelor componente
ale bugetului public național prin sistemul trezorerial al Ministerului
Finanțelor, ținerea evidenței contabile în sistemul bugetar și raportarea
bugetelor;
• prognozarea și gestionarea numerarului;
• asigurarea contabilizării și raportării activelor și pasivelor, veniturilor și
cheltuielilor statului;
• acordarea asistenței metodologice și consultative în domeniul de competență
autorităților/instituțiilor bugetare, persoanelor fizice/juridice.
EXECUȚIA DE CASĂ A BUGETULUI
Legea 181. Articolul 62. Contul unic trezorerial (extras)
(1) Încasările la şi plăţile de la bugetele componente ale bugetului public naţional în
monedă naţională se efectuează prin virament prin contul unic trezorerial, iar cele în
valută străină – prin conturi deschise în Banca Naţională a Moldovei şi instituţiile
financiare, în conformitate cu legislaţia valutară.
(2) Administratorii de bugete pot angaja/acorda, în bază contractuală, împrumuturi cu
scadenţă în acelaşi an bugetar de la bugetele componente ale bugetului public naţional,
gestionate prin contul unic trezorerial, destinate acoperirii decalajelor temporare de casă.
(3) Administratorii de bugete pot angaja, în bază contractuală, de la instituţii financiare
împrumuturi destinate acoperirii decalajelor temporare de casă cu scadenţă în acelaşi
an bugetar.
(4) Soldul mijloacelor bănești temporar libere în conturile bugetelor componente ale
bugetului public național, gestionate prin contul unic trezorerial, poate fi plasat sub formă
de depozite la Banca Națională a Moldovei și în valori mobiliare de stat. …
(7) Ministerul Finanţelor, Casa Naţională de Asigurări Sociale şi Compania Naţională de
Asigurări în Medicină pot angaja bănci comerciale, care activează pe teritoriul Republicii
Moldova, pentru efectuarea unor operaţiuni ce ţin de executarea de casă a bugetelor. …
(10) Ministerul Finanţelor poate utiliza temporar soldurile de mijloace financiare din
conturile entităţilor specificate la alin. (9), deschise în contul unic trezorerial, pentru
acoperirea decalajelor temporare de casă ale bugetului de stat, cu rambursarea acestora
în termen de 180 de zile de la data efectuării împrumutului şi fără a afecta plăţile entităţilor
respective.
EXECUȚIA DE CASĂ A BUGETULUI

Trezoreria de stat asigură:


• încasarea veniturilor bugetare;
• efectuarea plăților dispuse de persoanele autorizate ale instituțiilor publice, în
limita creditelor bugetare și destinațiilor aprobate potrivit dispozițiilor legale;
• efectuarea operațiunilor de încasări și plăți privind datoria publică internă și
externă rezultată din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat,
inclusiv a celor privind rambursarea ratelor la scadență ți plata dobînzilor,
comisioanelor și altor costuri aferente;
• efectuarea altor operațiuni financiare în contul autorităților administrației
publice centrale și locale.

Toate fondurile publice ce aparțin tuturor bugetelor componente


ale sistemului bugetar, sunt derulate prin conturile Trezoreriei de stat.
3. REALIZAREA PĂRȚII DE VENITURI A BUGETULUI

În realizarea veniturilor bugetare trebuie avute în vedere următoarele principii:


Nici un impozit, taxă sau alte obligații de natura acestora nu pot fi încasate dacă
nu au fost stabilite prin lege;
Lista impozitelor și taxelor, precum și a cotelor acestora se aprobă prin legile
bugetare anuale;
Inadmisibilitatea perceperii, sub orice titlu ori sub orice denumire, de contribuții
directe sau indirecte în afara celor stabilite de Parlament.

Realizarea veniturilor bugetului de stat constă în încasarea integrală


și la termenele stabilite a veniturilor bugetare.
Prin urmare, în realizarea veniturilor bugetare sunt necesare 2 condiții:
- încasarea la termenul stabilit;
- încasarea în cuantumul stabilit.
Încasarea la termenele prevăzute a veniturilor bugetare este condiționată
de corelarea termenelor de realizare a veniturilor prevăzute în bugetele de venituri
și cheltuieli cu termenele de plată stabilite prin acte normative pentru fiecare venit
în parte.
REALIZAREA PĂRȚII DE VENITURI A BUGETULUI
La colectarea veniturilor sunt necesare o serie de acte și operațiuni:
1. Identificarea veniturilor si bunurilor impozabile si taxabile și stabilirea
obligațiilor față de bugetul de stat.
Acest procedeu se realizează prin următoarele metode:
a. Calcularea obligațiilor bugetare, datorate de subiectele plătitoare (Persoane
juridice);
b. Calcularea și reținerea obligațiilor bugetare de către terțul plătitor, pentru
unele venituri datorate de persoanele fizice (contabilitatea unității);
c. Calcularea obligațiilor bugetare de către organele fiscale teritoriale (ex:
impozitul pentru bunurile imobiliare).
2. Încasarea propriu-zisă a veniturilor bugetare, realizată în urma plății de
către subiectele plătitoare al sumei datorate bugetului de stat.
Încasarea se realizează prin următoarele metode:
a. Plata prin virament (persoane juridice);
b. Plata în numerar (persoane fizice);
3. Urmărirea colectării veniturilor bugetare, care cuprinde o serie de măsuri
inițiate de organele financiare și bancare în vederea asigurării integrale și la
termenele prevăzute a tuturor veniturilor bugetare.
REALIZAREA PĂRȚII DE VENITURI A BUGETULUI

Legea 181. Articolul 65. Încasările bugetare


(1) Colectarea veniturilor şi a altor încasări aprobate în bugetele
componente ale bugetului public naţional se asigură de către
administratorii de venituri stabiliţi prin actele normative care instituie
aceste venituri.
(2) În cazul în care legislaţia nu prevede autoritatea responsabilă de
administrarea anumitor venituri bugetare, Ministerul Finanţelor
desemnează administratorii veniturilor bugetare respective.
(3) Toate plăţile calculate, dar netransferate la bugetele componente
ale bugetului public naţional pînă la data încheierii anului bugetar se
încasează în contul bugetelor respective pe anul viitor.
4. EFECTUAREA PĂRȚII DE CHELTUIELI A BUGETULUI
Cheltuielile reprezintă expresia valorica, a consumului mijloacelor
de producție și forță de muncă, pentru satisfacerea unor necesități sociale
sau individuale.
Efectuarea cheltuielilor aprobate prin legile bugetare anuale, în vederea
îndeplinirii acțiunilor și obiectivelor social-economice, presupune un ansamblu
de acte și operațiuni, precum:
 solicitarea și punerea la dispoziția administratorilor a fondurilor bugetare;
 repartizarea fondurilor UAT și instituțiilor (întreprinderilor) publice;
 utilizarea efectivă a fondurilor bănești de către beneficiari
În procesul executării bugetelor, autorităţile/instituţiile bugetare
efectuează plăţi în limitele alocaţiilor bugetare aprobate şi în conformitate cu
prognozele de lichidităţi ale bugetelor.
Toate plăţile executate pînă la data încheierii anului bugetar, indiferent de
perioada pentru care acestea se efectuează, se înregistrează şi se reflectă în evidenţa
contabilă ca plăţi ale anului bugetar curent.
Datoriile autorităţilor/instituţiilor bugetare din anii precedenţi se achită de către
acestea din contul şi în limita bugetelor autorităţilor/instituţiilor respective aprobate pe
anul bugetar curent.
EFECTUAREA PĂRȚII DE CHELTUIELI A BUGETULUI
În conformitate cu prevederile art. 67a legii 181 (Plăţile bugetare)
finanţarea cheltuielilor se efectuează pe măsura încasării mijloacelor băneşti la
conturile bugetului, cu respectarea următoarelor priorităţi:

• onorarea angajamentelor de deservire a datoriei de stat/datoriei


a) unităţilor administrativ-teritoriale;

• cheltuielile de personal, de achitare a burselor, a pensiilor, a


b) indemnizaţiilor, a compensaţiilor, a alocaţiilor şi a ajutoarelor sociale;

• cheltuielile pentru asigurarea obligatorie de asistenţă medicală a


categoriilor de persoane pentru care, conform legislaţiei, Guvernul are
c) calitatea de asigurat;

• cheltuielile pentru resursele termoenergetice;


d)

• cheltuielile din fondurile de urgenţă.


e)
BLOCAREA ALOCAŢIILOR BUGETARE

În procesul executării bugetului, administratorii de bugete sînt autorizaţi


să blocheze temporar anumite alocaţii de la bugetul respectiv, cu excepţia
plăţilor pentru deservirea datoriei de stat/datoriei unităţilor administrativ-
teritoriale, în următoarele situaţii:
a) dacă analiza executării scontate a bugetelor atestă înrăutăţirea nivelului
soldului bugetar, aprobat prin legea/decizia bugetară anuală şi stabilit ca
prognoze trimestriale în baza art. 59 al Legii 181;
b) dacă limitele de alocaţii în proiectul bugetului care urmează a fi aprobat
sînt mai mici decît cele din bugetul provizoriu care se execută;
c) dacă sînt iniţiate propuneri de reducere a alocaţiilor fie prin redistribuire, fie
prin modificarea bugetului.
În perioada de blocare temporară a alocaţiilor, autorităţile/instituţiile
bugetare nu îşi pot asuma noi angajamente de cheltuieli.
Blocarea alocaţiilor poate fi efectuată pe o perioadă ce nu depăşeşte 60
de zile, cu informarea autorităţilor/instituţiilor bugetare şi a Guvernului sau,
după caz, a consiliilor locale despre circumstanţele ce au determinat această
acţiune.
În cazul în care acţiunile aferente blocării alocaţiilor nu asigură
menţinerea soldului bugetar în limitele stabilite de legea/decizia bugetară
anuală, administratorii de bugete, în termen de cel puţin 20 de zile pînă la
expirarea perioadei de blocare, întocmesc şi prezintă proiectul legii/deciziei
privind modificarea bugetului respectiv.
MONITORINGUL FINANCIAR
Sediu normativ: art. 75-76, Legea 181
Monitoring financiar – proces de selectare, prelucrare şi analiză a
indicatorilor activităţii economico-financiare a autorităţilor/instituţiilor publice
la autogestiune, a întreprinderilor de stat/municipale şi a societăţilor
comerciale cu capital integral sau majoritar public (art. 3, Legea 181).
Monitoringului financiar se supun:
a) autorităţile/instituţiile publice la autogestiune, cu excepţia celor responsabile
exclusiv faţă de Parlament;
b) întreprinderile de stat/municipale şi societăţile comerciale cu capital integral
sau majoritar public.

Procedurile și cerințele specifice privind efectuarea monitoringului


financiar al activității autorităților publice la autogestiune, întreprinderilor de
stat/municipale și societăților comerciale cu capital integral sau majoritar
public se elaborează de către Ministerul Finanțelor, în comun cu organul
abilitat cu administrarea și deetatizarea patrimoniului public, și se aprobă
de Guvern.

Rezultatele monitoringului financiar se prezintă autorităților publice


competente și Guvernului și se iau în considerare în procesul de luare a
deciziilor privind administrarea și deetatizarea patrimoniului public.
MONITORINGUL FINANCIAR

• Monitoringul financiar al activității


autorităților publice la
Ministerul Finanțelor autogestiune, întreprinderilor de stat și
societăților comerciale cu capital integral sau
majoritar de stat

• Asigură supravegherea activității și eficiența


Organele centrale de utilizării patrimoniului instituțiilor publice la
specialitate ale autogestiune, întreprinderilor de stat și
administrației publice și societăților comerciale cu capital integral sau
alte autorități publice majoritar de stat, care activează în domeniul
de competență al acestora.

• Monitoringul financiar al activității


Autoritățile instituțiilor publice la autogestiune,
administrației publice întreprinderilor municipale și societăților
locale. comerciale în care autoritățile administrației
publice locale au calitatea de fondator sau
dețin cota majoritară în capitalul social
5. CONTROLUL ŞI DAREA DE SEAMĂ PRIVIND EXECUŢIA BUGETARĂ.
Legea 181. Articolul 70 prevede regulile încheierii anului bugetar
• În ultima zi lucrătoare a anului bugetar nu se efectuează operaţiuni de încasări şi
plăţi bugetare, ci doar operaţiuni interne şi de încheiere a anului bugetar.
• La data încheierii anului bugetar alocaţiile bugetare nevalorificate, precum şi
soldurile de mijloace băneşti din conturile trezoreriale ale autorităţilor/instituţiilor
bugetare se închid, cu excepţia soldurilor proiectelor finanţate din surse externe.
• În cazul instituţiilor bugetare amplasate peste hotarele ţării, suma finanţării din
veniturile generale pentru anul bugetar următor se reduce cu soldurile mijloacelor
băneşti înregistrate la data încheierii anului bugetar în conturile acestor instituţii.
• Soldurile de mijloace băneşti din conturile bugetelor componente ale bugetului
public naţional, înregistrate la data încheierii anului bugetar, sînt tranzitorii pe anul
bugetar următor şi sînt accesibile spre utilizare la acoperirea deficitului în
limitele prevăzute de legile/deciziile bugetare anuale.
• Dacă la finele anului bugetar volumul real înregistrat al deficitului
bugetului asigurărilor sociale de stat, cu excepţia transferurilor de la bugetul de stat
pentru prestaţii de asistenţă socială, este mai mic decît volumul transferurilor
primite de la bugetul de stat pentru acoperirea insuficienţei de venituri ale bugetului
asigurărilor sociale de stat, Casa Naţională de Asigurări Sociale va restitui diferenţa
la bugetul de stat în primul trimestru al anului bugetar viitor, în baza raportului
anual privind executarea bugetului.
CONTROLUL ŞI DAREA DE SEAMĂ PRIVIND EXECUŢIA BUGETARĂ

Execuția Bugetului anual de stat, având importanța practică de a


garanta rolul acestui buget în viața publică, este îndrumată și controlată cu
ajutorul evidenței contabile bugetare, ca parte a sistemului contabil unificat al
economiei naționale.

Evidenta contabila este menită să înregistreze în principal, datele


privind veniturile și cheltuielile bugetelor tuturor întreprinderilor și instituțiilor
finanțate din bugetul statului, la fel și operațiunile de trezorerie al execuției
acestui buget.

Evidenţa contabilă în sistemul bugetar se organizează în baza Legii


contabilităţii şi în conformitate cu planul de conturi contabile şi cu
metodologia elaborată şi aprobată de către Ministerul Finanţelor.
Evidenţa încasărilor şi plăţilor bugetului asigurărilor sociale de stat şi
ale fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală se asigură în baza
planurilor de conturi contabile proprii, cu utilizarea sistemelor informaţionale
specifice domeniilor de activitate.
RAPOARTELE PERIODICE PRIVIND EXECUTAREA BUGETARĂ

Ministerul Finanţelor, Casa Naţională de Asigurări Sociale şi


Compania Naţională de Asigurări în Medicină întocmesc şi publică lunar
rapoarte privind executarea bugetelor pe care le administrează.
Autorităţile executive locale întocmesc şi publică rapoarte privind
executarea bugetelor locale, în conformitate cu periodicitatea şi cerinţele
stabilite de Legea privind finanţele publice locale.
Raportul privind executarea bugetului public naţional se întocmeşte şi
se publică lunar de către Ministerul Finanţelor.
Guvernul prezintă Parlamentului raportul semianual privind
executarea bugetului public naţional şi a componentelor acestuia în
termenul prevăzut de calendarul bugetar (15 august)
Modul de întocmire şi de prezentare a rapoartelor privind executarea
bugetelor componente ale bugetului public naţional se stabileşte de
Ministerul Finanţelor.
RAPOARTELE ANUALE PRIVIND EXECUTAREA BUGETELOR
TERMEN ACTIVITATE

pînă la Ministerul Finanţelor, Casa Naţională de Asigurări Sociale şi


15 aprilie Compania Naţională de Asigurări în Medicină întocmesc şi prezintă
spre auditare Curţii de Conturi rapoartele anuale privind executarea
bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor
asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală
pînă la Curtea de Conturi efectuează auditul rapoartelor anuale privind
1 iunie executarea bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat şi a
fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru anul bugetar
încheiat şi prezintă raportul de audit Guvernului și Parlamentului

pînă la Rapoartele anuale privind executarea bugetului de stat, a bugetului


1 iunie asigurărilor sociale de stat şi a fondurilor asigurării obligatorii de
asistenţă medicală se întocmesc de administratorii bugetelor
respective şi se prezintă Guvernului, iar ulterior Parlamentului spre
aprobare
pînă la Rapoartele prezentate de Guvern se examinează şi se aprobă de către
15 iulie Parlament.
RAPOARTELE ANUALE PRIVIND EXECUTAREA BUGETELOR
Rapoartele anuale privind executarea bugetelor se prezintă în format
comparabil cu formatul bugetelor aprobate şi cuprind:

• caracteristicile cadrului macroeconomic în anul respectiv, dinamica şi tendinţele


a) indicatorilor în comparaţie cu anii precedenţi;

• evaluarea implementării măsurilor de politici bugetar-fiscale în raport cu asumările


prevăzute în buget, precum şi explicaţii privind eventuale abateri de la limitele
b) macrobugetare pe termen mediu;
• nivelul de executare a veniturilor, a cheltuielilor şi a surselor de finanţare în raport
cu indicatorii planificaţi, cu executarea din anul precedent şi cu explicarea
c) cauzelor devierilor;

• explicaţii la modificările bugetare efectuate pe parcursul anului;


d)
• nivelul datoriei de stat/datoriei unităţilor administrativ-teritoriale în raport cu
e) limitele stabilite;

• nivelul de realizare a performanţei în cadrul programelor;


f)

• alte informaţii relevante.


g)
RAPOARTELE ANUALE PRIVIND EXECUTAREA BUGETELOR
La examinarea şi prezentarea în Parlament a rapoartelor anuale
privind executarea bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat
şi a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală participă
autorităţile publice centrale de specialitate, care prezintă rapoarte privind
implementarea programelor şi performanţa realizată în domeniile de
competenţă.
După aprobarea de către Parlament, rapoartele anuale se publică în
modul şi în termenul stabilit de legislaţie.
CONTROLUL FINANCIAR

Execuția bugetului public național presupune ca realizarea veniturilor


și efectuarea cheltuielilor aprobate prin legea bugetară anuală să se facă sub
controlul unor organisme de stat cu răspundere în activitatea bugetară.

Atribuțiile de control al execuției bugetare sunt îndeplinite de


următoarele organe:

1. Parlamentul RM (control politic)

2. Curtea de Conturi (control jurisdicțional)

3. Ministerul Finanțelor (control administrativ-financiar specializat)


CONTROLUL FINANCIAR

• Se efectuează de către parlament, pe baza


documentației prezentate de Guvern în cursul
anului bugetar. Controlul se exercită la cerere
CONTROLUL
sau din oficiu și urmărește evoluția execuției
POLITIC
bugetare, atît la realizarea veniturilor, cît și la
efectuarea cheltuielilor (art. 66, lit. h) și i) a
Constituției RM)

• Se exercită de Curtea de Conturi a RM asupra


CONTROLUL modului de formare, gestionare şi utilizare a
JURISDICȚIONAL resurselor bugetului public naţional, precum şi
(auditul public de administrare a patrimoniului public (art. 79 al
extern) Legii nr. 181, Legea RM Curţii de Conturi
nr.261-XVI din 05.12. 2008)
CONTROLUL FINANCIAR

• se efectuează de către Inspecţia financiară din


subordinea Ministerului Finanţelor în baza
regulamentului aprobat de către Guvern.
• În cadrul inspectărilor financiare este verificată
activitatea economico-financiară, inclusiv prin
investigări operative şi analize documentare
efectuate în baza informaţiilor privind
eventuale încălcări ale legislaţiei sau fraude în
CONTROL gestionarea şi utilizarea resurselor bugetare, în
ADMINISTRATIV- administrarea patrimoniului public, raportarea
FINANCIAR datoriei sectorului public, disciplina preţurilor
SPECIALIZAT şi tarifelor reglementate de stat, în calcularea
profitului net al întreprinderilor de
stat/municipale şi al societăţilor comerciale cu
cota de participare a statului, precum şi a
dividendelor şi a defalcărilor la buget a unei
părţi a profitului net al acestora (art. 78 al Legii
nr. 181, Hotărîrea Guvernului R M privind
organizarea activităţii de inspectare financiară
nr. 1026 din 02.11.2010)